Colegiul Economic “Virgil Madgearu”

Galati

Felea Camelia
Scurt istoric
 Ocupatiile de baza ale locuitorilor Romaniei au fost inca din cele mai
vechi timpuri agricultura,cresterea animalelor si vanatoarea.
Relieful Romaniei fiind bogat reprezentat atat de zone de lunca ,
campie,de zone deluroase si intracolinare precum si de numeroase
inaltimi montane,dezvoltarea culturilor agricole si pomicultura au
oferit posibilitatea dezvoltarii unei bogate traditii culinare,bazate pe
prelucrarea cerealelor,legumelor si fructelor. Bogatia fanetelor
raspindite pe coamele dealurilor si poalelor muntilor a oferit
posibilitati mari de crestere a animalelor. Astfel bucataria
romaneasca se bucura de o gama variata de produse din
carne,lapte,lactate,produse din lapte,specifice prin gustul,aromele
folosite precum si prin tehnicile de elaborare. Bogatia vanatului
raspandit in padurile romanesti a adus dupa sine stiinta prepararii
vanatului in diverse mancaruri si preparate.
Bucataria romaneasca

 Mancarurile romanesti se pot incadra in urmatoarele:

-gustari calde si reci ;(sunt preparate culinare care se servesc la inceputul mesei. Au rolul de a stimula apetitul
,fiind picante si variat prezentate

-ciorbe,borsuri,supe,crème ;(aceasta grupa de preparate se caracterizeaza printr-un continut mare de lichid si

se servesc de obicei la inceputul mesei. Valarea lor nutritiva este data de materia prima folosita la preparare,cat
si de diferite adaosuri. Prin gustul lor deosebit pe care il au deschid pofta de mancare si stimuleaza apetitul
usurand digestia celorlalte preprate culinare si totodata satisfac nevoia de lichide a organismului.

-antreuri ;(pot substitui primul sau al doilea serviciu in cadrul unui meniu ,in cazul in care nu se servesc
gustari,ciorbe,supe,preparate din peste etc.

-preparate de baza;sunt acele preparate culinare care se servesc de regula,dupa antreuri. Se caracterizeaza
printr-un grad de consistenta si valoare nutritiva si energetica ridicata.

-dulciuri de bucatarie;sunt o grupa de preparate culinare care se servesc de regula,la sfarsitul mesei si au rolul
de a completa senzatia de satietate a organismului, marind in acelasi timp valoarea nutritiva a meniurilor,fiind
bogate in glucide,substante minerale si vitamine.
Bucataria din Muntenia
“Valahia pe sub munti!”
 Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate,
ingeniozitate, delicatete. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta
greceasca,orientala, finetea si rafinamentul bucatariei franceze si pana
in zilele noastre inflenta italieneasca. Bucataria din Muntenia foloseste
un sortiment variat de legume,carne, produse din carne, peste, lapte,
paste fainoase,fructe.
 Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia,amintim:ciorba
de burta,ciorbele taranesti din carne de vaca si porc,sarmalele cu
mamaliguta,stufatul de miel,renumitii mititei,tuslamaua,fripturile la
gratar si pestele,garniturile din cartofi,paste
Bucataria din Dobrogea
“Valahia de miazazi”
 Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna,de clima,dar si de
bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele, vanatul
si carnea de oaie dar si carnea de pasare,vita si porc. Dobrogea este bogata in
legume si fructe ,lapte.branzeturi si oua. Mancarurile din Dobrogea redau cu
prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.
 De-a lungul istoriei si mai ales dupa primul razboi mondial,odata cu dezvoltarea
statiunilor de pe malul Marii Negre,bucataria din Dobrogea sufera influenta
marilor bucatarii europene,mancarurile sunt fine,delicate,gustoase se
imbunatateste sortimentul de preparate dar si calitatea acestora. Buctaria
dobrogeana de pe Litoralul Marii Negre poate rivaliza cu orice bucatarie cu traditie.
 Dintre mancarurile specifice bucatariei Dobrogene amintim :ciorbe pescaresti,
ciorba de burta,marinate din peste,saramura de crap,peste la protap,crapul
umplut,pilaful dobrogean,salate dobrogene,carnati de oaie,mielul la protap,
chebabul,pastrama de oaie,ghiudemul,musacaua,garniturile de orez dar si
bacalvalele,dulciurile cu stafide si rahat.
Bucataria banateana
“Sa va fie cu Banat!”
 Este puternic influentata ca si bucataria din Transilvania de bucataria
Austro-Ungara , dar si de bucataria greceasca ,italieneasca si franceza.
Mancarurile pregatite in Banat sunt realizate din carne de porc in
special, cu legume prajite si inabusite in untura si ulei,cu sosuri din
faina,condimentate cu piper,cimbru,boia de ardei, chimen.
 Bucataria din banat se caracterizeaza prin mancaruri gustoase,grase,
hranitoare. Ciorbele se acresc cu lamaie,se imbunatasesc cu smantana
si se condimenteaza cu tarhon. Supele se pregatesc cu taitei de casa dar
si cu rantas. Taiteii de casa se folosesc mult, atat la prepararea
gustarilor,a mancarurilor dar si la obtinerea dulciurilor. Din taitei de
casa se obtin renumitele preprate “iofta” cu varza,cu branza cu nuca,
cu lapte,cu mac,branza de vaci. Mai exista si gulasul care se prepara
mai in toate bucatariile banatene.
Bucataria din Transilvania
“Ardealul,la pohta ce pohtim noi!”
 Bucataria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei
austro-ungare. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata, bine pregatita,
care se consuma in tot timpul anului, chiar si vara, fie ca atare, sau este
folosita la prepararea diferitelor mancaruri .
 Mancarurile obtinute in bucataria din Transilvania, sunt mancaruri
grase,gustoase si piperate, se realizeaza pe baza de carne si in special carne
de porc, se folosesc legumele,zarzavaturile, laptele, branzeturile, precum si
ouale. Ciorbele se acresc cu otet sau zeama de varza si se imbunatatesc “se
dreg” cu galbenusuri de ou si faina, specific acestor ciorbe este tarhonul. La
obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rantasul obtinut din
ceapa inabusita si faina putin rumenita. Sosurile sunt in general albe dar si
colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel si sosurile se indulcesc cu
zahar. Se mananca mult papricas cu galuste din faina si oua, fierte in apa cu
sare
Bucataria din Moldova
“Moldova atributelor”
 Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase.
La prepararea mancarurilor, se foloseste in special carnea de pasare si pestele dar
si carnea de porc, vita, vanatul, precum si legumele, laptele, ouale si branzeturile.
 Bucaratia moldoveneasca nu este foarte aglomerata in condimente, se foloseste
mararul, cimbrul, usturoiul, hasmatuchi, leusteanul etc. Renumitele sarmale
moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici,
cate 8-10 bucati infasurate toate intr-o foaie de varza.
 In Moldova se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din aluaturi cu
diferite umpluturi din legume, fructe si branzeturi. Nu putem vorbi despre
bucataria moldoveneasca, daca nu amintim preparate ca : chisca moldoveneasca,
pui la ceaun cu mujdei de usturoi si mamaliguta, taci si inghite, racituri de pasare,
piftie de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste, sarmale
cu mamaliguta, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac
moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale-n brau, placinte cu dovleac,branza etc..
Bucataria din Delta Dunarii
“Insula Delta”
 Sate lacustre si izolate, dependente de natura, de pescuit, un labirint
de lacuri, canale, stufarisuri, mustind de viata salbatica. O lume
extraordinar de frumoasa si generoasa vara, dar iarna dusmanoasa si
aproape inaccesibila.
 Lumea pescarilor, cu gateli unice, in acelasi timp primitive si
complicate, ce ne pot aparea noua, continentalilor, anapoda.
 In casele de stuf ale haholilor, tarani si pescari in acelasi timp, si
lipovenilor, aproape exclusiv pescari, invatati cu turisti si satui de ei, se
mananca numai peste. Rar branza sau oua, cate o oala de lisite sau o
halca de mistret. Dar totul tiparit pe o uriasa si neasteptat de suculenta
cantitate de legume, deopotriva acide si dulci, cum numai in Delta
gasesti .
 “A gati, e a scrie.Nici o senzatie nu e
deplina, daca nu devine cuvant.Volupatatea de a
povesti o mancare si de a construi, in jurul
paharului, zglobii piruete lirice justifica si
amplifica placerile mesei. Suntem in plina
traditie, in tot ce are ea mai exhuberant, mai
firesc si mai apetisant.Pofta buna si sa va fie
de bine!“
(Andrei Plesu, Bucuresti, 13 febr 2001)