TEHNICI COGNITIV-

COMPORTAMENTALE
Tehnicile terapeutice cognitiv-
comportamentale se orienteaza spre
identificarea gandurilor negative
automate ale pacientului si modificarea
acestor ganduri negative, precum si a
comportamentelor manifestate.
Prin intermediul rationalizarii, terapeutul
ii demonstreaza pacientului relatia dintre
gandire, sentiment si comportament,
plecand de la modelul cognitiv al
depresiei (Beck, 1976).
Acest model a fost conceput pentru tratarea depresiei in principal,
dar se poate aplica si in cazul tulburarilor anxioase, a tulburarilor
psihosomatice sau a durerilor cronice
Tehnici cognitiv comportamentale

Formarea unor convingeri disfunctionale

Incidentul critic (S-stimul)

Activarea convingerilor

Ganduri negative automate

Simptome depresive
somatic
cognitiv
afectiv
motivational
comportamental
 In terapia cognitiv-comportamentala (TCC) se considera ca
schimbarea rezulta din autocunoastere, din intelegerea
modelelor comportamentale si din efortul constant de a le
modifica. Adeseori, comportamentele si gandurile noastre
disfunctionale deriva din sistemul nostru irational de
convingeri/credinte.
 Acest sistem de credinte este strans legat de trasaturi care
tin de competenta personala, autostima si capacitatea
noastra de a fi iubiti, sintetizandu-se in fraze de tipul:
• "Sunt nefericit!",
• "Nu pot sa ma bazez pe mine insumi!",
• "Nimic nu pot sa fac cum trebuie!",
• "Sunt condamnat la singuratate!".
Relatia pacient terapeut
 Asigurarea conditiilor optime pentru dezvoltarea cu succes
a relatiei psihoterapeut-pacient este primordiala.
 Pacientul isi poate pune increderea in terapeutul sau,
stiind ca etica si responsabilitatile profesionale ale acestuia
il exclud de la urmarirea propriilor sale interese sau de la
exploatarea in vreun sens a pacientului sau. Acest fapt
devine foarte important ca urmare a naturii private si
uneori intens emotionale a relatiei stabilite cu terapeutul.
 Relatia terapeutica in terapiile comportamentale este de
tip egalitar. Sarcina principala in cadrul acestei relatii este
cistigarea increderii pacientului, ajutindu-l sa vada in
terapeut o persoana pe care te poti baza si capabila sa
ofere sprijin psihologic.
Terapeutul este considerat a fi în relatia sa cu pacientul drept
un ghid sau antrenor. Pe de alta parte, pacientul isi asuma
un rol activ in procesul de descoperire, prin intermediul
automonitorizarilor, urmaririi gandurilor negative automate
(sarcinile pentru acasa) si raportarii succeselor si esecurilor
in procesul de derulare a terapiei. Sunt utilizate frecvent
scale de autoevaluare de tipul:
0 1 2 3 4 5 6
111111111 7 8 9 10

Nu mă simt deloc stresat Mă simt oarecum stresat Mă simt extrem de stresat

Data starea situatia ganduri raspuns concluzie
emotionala anxiogena negative rational
traita automate

Cum te-ai Ce faceai in Noteaza Care este Cat de mult

simtit si cat momentul gandurile raspunsul mai crezi în
ti-a fost de confruntari negative tau rational gandurile
rau? i cu situatia care ti-au la aceste tale
de care te trecut prin ganduri? negative?
Data starea emotionala situatia anxiogena traita
ganduri negative automate
temi? minte. Cat Cat de mult Cum te
raspuns rational de mult crezi in simti acum
concluzie credeai in ele? si ce poti
  ele? face acum?
 O caracteristica importanta a TCC o constituie importanta acordata
conceptului de prevenire a recaderilor ("relapse prevention"). Daca
terapeutul anticipeaza producerea unui eveniment negativ (pierderea
serviciului, ruperea unei legaturi afective), el ii va oferi pacientului sau
diverse strategii de a face fata unor astfel de situatii.
 O cauza majora a recaderilor ar putea fi strangerea unor argumente
insuficiente impotriva gandurilor negative. Pentru a antrena aceasta
capacitate de a descoperi contraargumente la gandurile negative, in
cursul unor sedinte de joc de rol, pacientul va furniza argumente
impotriva gandurilor sale negative, iar terapeutul il va provoca prin
contraargumente. Acest procedeu devine eficient în lupta pacientului
cu gandurile sale negative. Atunci cand punctele slabe ale
argumentarii vor fi identificate, beneficiarii sedintelor de terapie
cognitiv-comportamentala vor invata sa gaseasca argumente si mai
convingatoare.
In TCC, esecurile si dezamagirile prin care trecem nu
sunt vazute intr-o maniera catastrofizanta, ci mai
degraba ca niste situatii din care putem invata ceva.
Asemenea oamenilor de stiinta, invatam din greseli,
fara esecuri neputand sa progresam.
Cu alte cuvinte, terapeutul cognitiv-
comportamentalist "livreaza" speranta, combatand
demoralizarea, disperarea, neajutorarea sau
culpabilizarea, atat de frecvente in dialogurile noastre
interioare.
 Tehnici comportamentale
 Psihoterapia comportamentala isi propune disparitia
directa a simptomului pacientului.
 Premisa fundamentala de la care se porneste este aceea ca
orice comportament, normal sau anormal, este produsul a
ceea ce a invatat sau nu individul.
 Pe baza lucrarilor lui Watson (1913), creatorul teoriei
behavioriste, numerosi autori au dezvoltat principii si teorii
ale invatarii care au stabilit bazele terapiei
comportamentale.
• Din aceasta perspectiva, simptomul este un raspuns
conditionat la un stimul si continua sa apara chiar si
atunci cand acest raspuns a devenit inadaptat pentru
organism sau chiar daunator.
• Asadar, tulburarile psihice sunt deprinderi invatate sau
raspunsuri dobandite in mod involuntar, repetate si
intarite de stimuli specifici din mediu. In vederea
vindecarii sale, pacientii aflati in terapie vor invata noi
alternative comportamentale care vor fi exersate atat in
cabinet, cat si in afara lui.
• Terapia comportamentala se axeaza pe reorientarea
(reconditionarea) conduitei, vizand exclusiv
simptomele, a caror disparitie atrage dupa sine
vindecarea tulburarii. Cauzele si conflictele interioare
ale pacientului vor fi ignorate.
Tehnicile psihoterapiei comportamentale se refera la:
• inhibitia reciproca, inhibitia conditionata, aversiunea
conditionata, desensibilizarea sistematica, training-ul
asertiv.
• Inhibitia reciproca se bazeaza pe instalarea unui raspuns
antagonist fata de cel obisnuit, la un stimul care
genereaza raspunsuri inadaptate.
• Mai concret, aceasta tehnica permite declansarea unor
raspunsuri comportamentale antagoniste anxietatii. De
exemplu, se poate conditiona un raspuns de relaxare si
calm la cei care, in urma unui accident de masina,
dezvolta o stare de fobie la folosirea autovehiculului.
Intr-o atmosfera de securitate afectiva oferita de
terapeut, pacientul se antreneaza in conditionarea
relaxarii, trecand pe la locul accidentului.
• Inhibitia reciproca se utilizeaza in special in situatiile in
care simptomul este legat (sau evolueaza) cu o stare
anxioasa, urmarindu-se dobandirea unei tolerante tot
mai mari la situatiile de care se teme pacientul: fobii,
obsesii, diverse disfunctii sexuale etc.
• Inhibitia conditionata (practica negativa) 
Se refera la aplicarea (in sens invers) a teoriei formarii
reflexelor conditionate. Din aceasta perspectiva,
repetarea excesiva a unei obisnuinte de raspuns nu
duce la intarire, ci la stingerea raspunsului respectiv.
Astfel, se creeaza un dezgust conditionat fata de
raspunsul primar devenit simptom. De exemplu, dupa
manifestarea spontana a balbismului, pacientul trebuie
sa se balbaie in mod voluntar. Tehnica este frecvent
utilizata in cazul ticurilor si balbismelor.
Aversiunea conditionata 
Modelele negative de comportament sunt
inlaturate prin metoda clasica a sanctiunilor.
Tehnicile de aversiune au o mare varietate (de
pilda, probele de aversiune in cazul
dezintoxicarii etilice sau utilizarea soneriei in
combaterea enurezisului nocturn la copii). Prin
intermediul acestei tehnici, raspunsurile
dezadaptative vor fi stopate pentru o perioada
de timp si va aparea posibilitatea producerii
unor modificari semnificative in stilul de viata al
pacientului.
Desensibilizarea sistematica
 Termenul de desensibilizare sistematica apartine lui Wolpe (1969).
In cadrul acestei tehnici, pacientul este invatat sa se comporte cu
calm, in prezenta unor stimuli reali sau imaginari care ii provoaca
anxietate.
 Tehnica include urmatoarele etape: invatarea relaxarii (relaxare
progresiva Jacobson, tehnici de hipnoza, meditatie); stabilirea
ierarhiilor (in ordine descrescatoare, de la situatia cea mai
anxiogena pana la cea mai putin anxiogena); procedeul
desensibilizarii (aflat in stare de relaxare, pacientul este solicitat sa-
si imagineze sau sa se confrunte cu situatiile reale de care se teme,
sedintele luand sfarsit in momentul in care va disparea anxietatea).
 Tehnica desensibilizarii sistematice are urmatoarele aplicatii: fobii
(agorafobie, claustrofobie etc), obsesii, disfunctii sexuale (ejaculare
precoce, impotenta, vagininsm, dispareunie, frigiditate), unele
tulburari psihosomatice, combaterea dependentelor (de alcool,
tutun, droguri, mancat excesiv, joc patologic).
Training-ul asertiv
 In esenta, training-ul asertiv consta in antrenarea unor deprinderi
si abilitati de relationare in diverse situatii interpersonale in care
nu ne simtim prea confortabil. Beneficiarii training-ului asertiv vor
fi invatati sa solicite, intr-o maniera simpla, directa si deschisa,
propriile drepturi si sa refuze unele sarcini. De altfel,
comportamentul asertiv reprezinta calea de mijloc intre
agresivitate si supunere. Antrenamentul asertiv este similar cu
tehnica jocului de rol.
 Terapeutul isi asuma rolul tipic al unei persoane sau clase de
persoane (de exemplu, figuri autoritare, membri ai sexului opus,
vanzatori etc.), iar beneficiarul exerseaza tehnici interpersonale
variate in care isi asuma un rol mai degraba dominant si activ decat
unui pasiv si submisiv. In final, aceste noi roluri vor fi jucate in viata
reala, consolidandu-i siguranta de sine si sentimentul de eficacitate
personala.
Tehnici rational-emotive si
comportamentale
 Desprinsa din psihoterapia cognitiv-comportamentala,
psihoterapia rational-emotiva si comportamentala propusa de A.
Ellis isi stabileste doua obiective specifice:
 sa ajute pacientul sa-si minimalizeze perturbarile sale emotionale;
 sa-l ajute sa-si actualizeze potentialitatile latente.
 Perturbarile emotionale se refera la ganduri irationale, sentimente
inadecvate si comportamente disfunctionale. Toate cele trei
componente se afla într-o interactiune reciproca. Atunci cand
oamenii au probleme "emotionale" severe (anxietate sau
depresie), se considera ca ei au idei irationale si comportamente
de autoaparare care insotesc si creeaza aceste probleme. De
asemenea, credintele irationale "autosabotoare" deriva din
comportamente si sentimente inadecvate, iar comportamentele
dezadaptative sunt provocate de emotiile si cognitiile negative.
• Din aceasta perspectiva, pentru a fi rationala, o
persoana trebuie sa fie pragmatica, logica si in acord cu
realitatea obiectiva. Pentru o mai buna intelegere a
acestei abordari terapeutice, oferim cateva precizari
terminologice: 
As - eveniment activator 
iBs - credinte si opinii irationale 
rBs - credinte si opinii rationale 
Cs - consecinte emotionale si comportamentale 
DAs - atitudini disfunctionale 
Ds - contraargumente ("Disputing") impotriva iBs 
Es - noua filosofie eficienta ("Effective New
Philosophy") 
Gs - scopurile, dorintele si valorile fundamentale umane
("Goals")
 Un eveniment nefericit activator (As) contribuie, dar nu produce
perturbare psihica si se manifesta la nivelul Cs (consecinte
emotionale si comportamentale). De fapt, individul insusi este cel
care se autoperturba, datorita credintelor si opiniilor lui irationale
(iBs) cu privire la As.
 Daca As este interpretat drept sustinator al scopurilor proprii (Gs),
atunci As va actiona explicit sau implicit (la nivel inconstient)
asupra factorilor Bs si Cs, intr-o maniera favorabila. Persoana in
cauza va gandi astfel: "Este bine! Imi place acest As!" si va
experimenta consecinta emotionala (a placerii sau a fericirii) si
consecinta comportamentala (prin incercarea de a repeta acel As).
In schimb, daca As este perceput drept un factor de blocare sau
sabotare a scopurilor propuse (Gs), atunci As va actiona explicit
sau implicit (inconstient) asupra Bs si Cs ale individului, intr-o
maniera defavorabila. Persoana va gandi astfel (Bs): "Nu-i bine! Imi
displace acest As!" si va experimenta consecinta emotionala (a
frustrarii si nefericirii) si comportamentala (prin incercarea de a
evita sau a elimina acel As).
ABC-ul tulburarilor emotionale
 Modelul ABC al psihoterapiei rational-emotive si comportamentale
devine mult mai complex atunci cand este aplicat tulburarilor
nevrotice.
 Atunci cand scopurile noastre (Gs) sunt impiedicate sau blocate de
evenimentul activator (As), avem de ales intre a raspunde
(constient sau inconstient) la As, atragand dupa sine consecinte
negative (Cs) fie adecvate, fie inadecvate. Daca sistemul nostru de
convingeri (Bs) este rational, vom adopta atitudini care ne vor
permite sa ne atingem propriile scopuri.
 Credintele noastre rationale (rBs) vor conduce la consecinte
emotionale sanatoase (Cs) - cum ar fi sentimente adecvate de
dezamagire, regret, frustrare, precum si la consecinte
comportamentale sanatoase (Cs) - actiuni adecvate indreptate in
scopul incercarii de schimbare, de imbunatatire sau ocolire a acelui
eveniment activator (As) care ne saboteaza propriile scopuri (Gs).
 Modelul ABC al tulburarilor emotionale presupune ca iBs
(convingerile irationale) si DAs (atitudinile disfunctionale) stau la
baza "filosofiilor autoperturbatoare" si prezinta doua caracteristici:
 constau din cerinte si comenzi dogmatice si rigide formulate
explicit si/ sau (in mod frecvent) implicit si sunt exprimate in
termeni de: "trebuie", "s-ar cuveni sa...", de tipul:
"Este absolut necesar ca scopurile mele sa nu fie blocate si sa fie
pe deplin realizate!“
 rezultatele acestor cerinte duc la inferente si atribuiri inalt
nerealiste si mult prea generalizate, de tipul:
"Daca scopurile mele importante sunt blocate si nerealizate, atunci
... a) Este ingrozitor!, b) Este insuportabil!, c) Sunt cea mai
incapabila persoana!, d) Voi esua mereu in obtinerea a ceea ce imi
doresc si voi avea doar ceea ce nu-mi doresc, acum si în viitor!"
 In terapia rational-emotiva si comportamentala,
terapeutul il va ajuta pe pacient sa-si dispute
convingerile irationale (factorul D), pana cand vom
ajunge la o filosofie eficienta de viata (factorul E). In
final, aceasta noua perspectiva cu privire la viata ne va
permite sa ne atingem scopurile, dorintele si valorile la
care aderam (factorul G).
 Aceasta noua filosofie se refera la un set temeinic de
convingeri preferentiale, de tipul:
"As prefera sa fiu plin de succes si demn de iubire, dar
nu am facut nimic in acest sens!", "Mi-ar placea ca
ceilalti sa ma trateze cu multa consideratie, dar nu
exista niciun motiv pentru ca ei sa procedeze in acest
mod!"
 In psihoterapia rational-emotiva si comportamentala, disputarea
(procesul contraargumentarii) se desfasoara pe trei planuri:
cognitiv, emotional si comportamental.
 Pe plan cognitiv, se realizeaza prin intermediul chestionarii
stiintifice, in scopul dezradacinarii cerintelor si trebuintelor
eronate ("De ce trebuie sa fiu performant, de ce gandesc eu ca ar
trebui sa fiu astfel?").
 Pe plan emotional, se utilizeaza imageria rational-emotiva,
psihoterapeutul lucrand intens cu pacientul in vederea schimbarii
sentimentului inadecvat de depresie, cu unul mai adecvat de
tristete sau dezamagire sau sentimentului inadecvat de vinovatie
cu unul mai adecvat de remuscare.
 Pe plan comportamental, oamenii care evita contactele sociale vor
dovedi o mai buna adaptare atunci cand se vor convinge ca nu este
ingrozitor, ci doar neconvenabil sa fii respins.
Concluzie:

In aceasta forma de terapie, terapeutii

adopta o atitudine activ-directiva si
folosesc o gama variata de tehnici
cognitive, emotionale, imagistice si
comportamentale in vederea accelerarii
progresului terapeutic. Se acorda o mare
importanta sarcinilor pentru acasa,
elaborate individual, ajutand pacientii sa
se restabileasca mai rapid.
 BIBLIOGRAFIE:

Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxieta

te + CD-rom -  Robert L. Leahy, Stephen J. F. | Editura ASCR
, 2017
 Cărti de psihologie si psihoterapie (recomandări) 
 Comunicare terapeutică tehnici si modele ale
schimbării - editura Herald 2014
 Empatia in psihoterapie - editura Victor 2004 
 Tehnici Psihoterapeutice - editura Victor 2004 
Terapia cognitiv-comportamentala si tulburarile de
comportament alimentar - Christopher G. Fairburn |
Editura ASCR, 2014
Motto
 Nu schimbăm lucrurile
ca să se miște, ci doar ca „să se
continue” și condiția ca
„lucrurile să continue” este „să
se miște”…
(Hameline)