B. Fundoianu/B.

Fondane
(Benjamin Wechsler)
(Iași, 1898 – Auschwitz, 1944)
Scurtă biografie
• 14 noiembrie 1898, Iași
• precocitate intelectuală, inteligență incisivă, curiozitate universală (Olivier Salazar-Ferrer)
• debut la 14 ani, poeme; traduceri din poezia germană (Heine, Schiller, Goethe), traduce
din Baudelaire, traduceri din idiș
• productivitate literară, texte literare, culturale, politice
• 1917: îi cunoaște pe Ion Minulescu, Ion Vinea, aflați în refugiu la Iași
• Exemplu de autoformare intelectuală în afara școlii, lecturi la alegere, maeștri aleși de el
pe baza afinităților personale (1924, Lev Șestov, filosof rus)
• familie evreiască
• Herța (Ștetl tipic evreiesc; aprox. 600 fam. de meșteșugari, mici comercianți, agricultori,
păstori)
• Fundoaia (numele domeniului administrat de bunicul său, 10 km de Herța, pe care
scriitorul nu l-a vizitat; locul aparține unei „geografii mitice” afirma Roxana Sorescu, B.
Fundoianu – Benjamin Fondane, Cronologia vieții și a operei)
Scurtă biografie
• 1918, monolog dramatic Tăgăduința lui Petru (Literatură biblică. Cu o lămurire despre
simbolism)
• 1919, București – la îndemnul lui Ion Minulescu
• Publicist (cronică dramatică, traduceri, interviuri, însemnări de lectură despre scriitori fundamentali,
studii despre scriitori francezi) la Rampa, Adevărul literar și artistic, Sburătorul literar
• Studiază filosofia la Iași, abandonează Facultatea de Drept în 1922 (nu promovează examenele la
profesorul A.C.Cuza, presiuni antisemite)
• 1921 – Imagini și cărți din Franța (reținem studiul despre Proust, primul în România, înaintea celui al lui
Camil Petrescu sau Mihail Sebastian)
• 1921 – Ion Pillat îi selectează pentru Antologia toamnei poemul Priveliști. Herța („În târg miroase-a
ploaie”)
• 1922 – co-fondator al trupei de teatru de avangardă Insula (alături de Armand Pascal, cumnatul său, Ion
Pillat, N.D.Cocea ș.a.)
• 1923, publică studiul „Un gânditor rus: Lev Șestov” în Adevărul literar și artistic
• În urma deteriorării climatului politic din România, ca urmare a creșterii presiunii antisemite, Fundoianu
va pleca definitiv în exil în Franța
Scurtă biografie
• decembrie 1923, Franța, Paris (scrisoare către Lina și Armand Pascal:
„Je suis arrivé à Paris avec 5 fr.”)
• Nu va mai reveni niciodată în România
• Colaborează cu eseuri (în lb. franceză și română) și poeme în lb. română
la revistele de avangardă din România Contimporanul, Integral, unu;
Bilete de papagal
• 1924 – îl întâlnește pe Lev Șestov; sosesc la Paris Lina și Armand Pascal
• 1930, Priveliști (volumul apare la insistențele și prin grija lui Ion
Minulescu și îi este dedicat)
Scurtă biografie
• „Când Fundoianu sosea în Franța, el era deja un intelectual format, cu opțiuni
personale competente în câmpul culturii, cu o lectură la zi și nu numai a
scriitorilor francezi contemporani, dar și a liderilor de opinie din Franța acelei
epoci. Cunoștințele lui se vor extinde firesc, opiniile se vor nuanța și chiar
reorienta; contactul cu suprarealiștii e cât se poate de important din acest
punct de vedere, fără să ajungă însă la asimilare. Fondane nu e dispus să
sacrifice «adevărurile (lui) esențiale» în numele unor interese politice sau
literare, al unei discipline revoluționare sau al unui program de grupare
artistică. Și, mai ales, nu e dispus să sacrifice individul nici unui ideal colectiv,
fie acesta politic sau estetic.” (M. Martin, „B. Fondane în fața revoluției
(Considerații asupra publicisticii sale politice”, în Benjamin Fondane, Scriitorul
în fața Revoluției, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 52)
B. Fundoianu /
Benjamin Fondane
(1898 – 1944)
Portretul lui
Benjamin Fondane
fotografie de Man
Ray, 1928
Poetul Benjamin
Fondane,
Victor Brauner,
1931, ulei pe
pânză
Scurtă biografie
• 1932, articolul Sur la route de Dostoievski: Martin Heidegger
• 1933, Ulysse (poezie); Rimbaud le voyou [Rimbaud, golanul/vizionarul],
eseu critic
• 1936, Conștiința nefericită (eseuri filosofice)
• 1937, Titanic (poezie)
• 1938, Fals tratat de estetică

• 2 sau 3 octombrie 1944, Auschwitz

• 1947, Baudelaire et l’expérience du gouffre (eseu critic)
Intrarea în memorialul Yad Vashem (Memorialul victimelor
Holocaustului), Ierusalim
Fragment din poemul Exodul la intrarea în memorialul Yad
Vashem, Ierusalim
B. Fundoianu
1921 – Imagini și cărți din Franța
Prefața (scandal) – particularitatea relației cu literatura franceză
(„imitație proastă și voluntară”, 25 – colonie culturală) vs. Literatura
germană, engleză (catalizatoare, observarea diferenței)

- nu simbioză ci parazitism, datorat „neputinț[ei] noastre de a asimila –

mai mult: lipsa talentelor remarcabile, capabile să facă dintr-o nutriție
străină ceva ordonat și propriu. N-avem un suflet – un suflet diferit și
personal – de vreme ce nu putem crea o literatură care să stea în
picioare, fără nici o atârnare în afară?” (B. Fundoianu, Imagini și cărți,
25)
B. Fundoianu
• „Tradiția noastră culturală, până în a patra clasă de liceu, o poți
epuiza.” (26) E necesară o grefă culturală – cultura franceză: „Citești
deci pe francezi ca pe niște scriitori naționali mai mari, bucată
dreaptă din tradiția noastră.” (26)
• Baudelaire, Huysmans, St. Mallarmé, Francis Jammes, André Gide,
Flaubert, Marcel Proust
Imaginarul fundoian legat de „Ștetl”
• Ștetl (diminutiv pentru ștot, în Yiddish, din germ. sudic
"Städtel/Städtle, orășel)
• = punctul nodal al identității evreiești obișnuite
• = înrădăcinare și legitimitate
• = Ierusalim (casa sacră), Așkenaz (abstracție a realității evreiești est-europene),
ștetl (țara specifică)

V. Recompunerea imaginii târgului în ciclul Herța – precaritatea locuirii – târgul la

limita dintre natură-cultură, urmele omului, inerția vieții în târgul provincial,
repetitivitatea acțiunilor semnificând lipsa de orizont a vieții
Populația de origine evreiască în Europa, 1881
Ștetl din Europa de Est
Ștetl
Ștetl
Ștetl
Ștetl
Arnold Schönberg

Red Gaze, 1910

(tablou
expresionist)

- o corespondență
posibilă cu
imaginea târgului
îngrozit de la
sfârșitul poemului
Herța I pentru
discuția
expresionismului
lui Fundoianu
Receptare critică în perioada interbelică
• E. Lovinescu, Istoria literaturii române, compendiu, 1937
• cap. Curentele extremiste
• „inspirația sa... e tradițională, rurală am putea spune, cu boi și băligar,
bucolică fără să fie idilică, cu peisagii de provincie moldovenească în care
numai accentul și notația interesantă, deși cu influențe argheziene, sunt
moderniste.” (320)
Receptare critică în perioada interbelică
• G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,
1941, reeditare 1993
• cap. Tradiționaliștii, Momentul 1923. Autohtonizarea simbolismului.
Poezia roadelor (I. Pillat, B. Fundoianu, I. Voronca)
• „În realitate tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. (...)
Tradiționaliștii sunt mai toți foști simboliști...”
• „Tradiționalismul lui Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare
de exalații vitale... poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de
prezența materiei.” (864)
Receptare critică postbelică
• Perspectiva asupra naturii: distanță contemplativă, obiect
îndepărtat, apropiere afectivă, peisaj frumos, static
• Vs. perspectiva lui Fundoianu: peisaj urât, grotesc, dinamic; poet
indiferent, nu există comuniune cu natura, ea înspăimântă, anti-
romantism
• Prefața: poezie descriptivă, compensatoare?
• M. Martin, Introducere în opera lui B. Fundoianu, Minerva, 1984:
stratificarea poemului: „Există un Fundoianu al adeziunii și elogiului
naturist și un Fundoianu al refuzului și al demistificării?”(178-179);
anti-pastel, agresivitatea naturii (angoasa); lume dezvrăjită
Receptare critică postbelică

M. Martin, Prefață la B. Fundoianu, Opere I, Poezia antumă, Art,

2012
Atitudini față de natură:
• Negativă: sarcasm – disperare în fața opacității naturii, presimțirea
agresivității, amenințarea (expresionism, Ov. S. Crohmălniceanu)
• Pozitivă: identificare dar presentiment al sfârșitului; nostalgică? precaritatea
locuirii umanului
• Resemnarea față de mediocritatea vieții; luciditate
Receptare critică postbelică
Ion Pop, Neliniștea lui Fundoianu, Recapitulări, EDP, 1995
Prefața: poezie refugiu? Poezie vizionară, primatul lucidității
Atitudini față de natură:
• „Natura presupusă teoretic drept refugiu, eliberare de «tehnicitatea distructivă», nu e, la
rândul ei, un adăpost real.”, 134
• ǂ „contopire reconfortantă cu însuși principiul vieții” (Ov.S.C.), ci spațiu „temporar luat în
stăpânire de omul singur”, 135
• Târgul în proximitatea și sub amenințarea naturii – provizoratul existenței umane amenințată
de proliferarea materiei, haosul;
• Inerția: tăcere, greoi, surd, încetineală; omul trăiește într-o stare de semi-conștiență;
nesiguranța percepției (realitatea e bănuită, ascultată din niște spații închise); timpul e un ne-
timp („istoria se anulează în natura egală cu sine însăși”, 139)
• Tensiunea lirică a poeziei BF: „conflictul între o conștiință slabă a omului și germinația
expansivă tinzând a o anula”, 138
• Melancolia provizoratului existenței (Lui Taliarh)
Bibliografie
B. Fundoianu, Opere I, Poezia antumă, Ediție critică de Paul Daniel, George Zarafu și Mircea
Martin, Cuvânt-înainte și prefață de Mircea Martin, Postfață de Ion Pop, Cronologia vieții și a
operei și sinopsis al receptării de Roxana Sorescu, Editura Art, București, 2012
B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva, București, 1980
Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Vlad & Vlad,
Craiova, 1993
Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, vol. I-III, Minerva, 1981
Lovinescu, E., Memorii. Aqua forte, Minerva, 1998
Martin, Mircea, Introducere în opera lui B. Fundoianu, Editura Minerva, București, 1984
Idem, „La place de Fundoianu dans la poésie roumaine”, în „Euresis” 1999-2000, Éditions
Univers, Bucarest, pp. 125-136
Idem, „B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte”, în „România literară”, nr. 40/2009
Pop, Ion, „B. Fundoianu et la critique littéraire roumaine”, în „Euresis” 1999-2000, Éditions
Univers, Bucarest, pp. 192-203
Salazar-Ferrer, Olivier, Benjamin Fondane, Editura Junimea, Iaşi, 2005