ANALIZA SWOT A

METODELOR
INTERACTIVE

Modulul A
Abilitare curriculară
 Puncte tari
 Asigură fiecărui elev oportunităţi de
dezvoltare în funcţie de posibilităţile proprii;
 Elevul este subiect al actului didactic, nu
rămâne un simplu participant la învăţare;
 Metodele interactive fac apel la operaţiile
gândirii, încurajează iniţiativa proprie,
creativitatea, formează gândirea critică şi
autocritica;
 Elevii au posibilitatea să folosească
experienţa de viaţă proprie;
 Transferul de cunoştinţe de la o disciplină la alta
se face cu uşurinţă, asigurând aplicarea acestora
în contexte variate;
 Dezvoltă capacitatea de muncă independentă, în
echipe şi apelează la învăţarea prin colaborare;
 Facilitează comunicarea elev-elev, elev-cadrul
didactic;
 Rolul de coordonator şi de mediator revine tot
cadrului didactic;
 Asigură un caracter de noutate şi o mai mare
atractivitate lecţiei.
 Puncte slabe
 Metodele interactive nu se pretează a fi
folosite la toate disciplinele de învăţământ;
 Sunt greu de aplicat, în special la clasa I,
ţinând cont de particularităţile de vârstă şi
individuale ale elevilor;
 Când sunt aplicate, cadrul didactic îşi asumă
riscul unor nereuşite, mai ales la primele
încercări;
 Apar şi situaţii de pierderi temporale, în cazul
unor reorganizări ale colectivului de elevi în
echipe sau in perechi;
 Sunt costisitoare, presupunând utilizarea
diverselor materiale;
 Pot apărea conflicte între elevi, aparentă
dezordine în clasă;
 Nu se poate realiza o evaluare clară a
elevilor, urmată de notare;
 Nu sunt implicaţi toţi elevii, mai ales în
cazul organizării colectivului în echipe.
 Oportunităţi
 Societatea competitivă care necesită abilităţi de
comunicare, argumentare, spirit competitiv,
toleranţă, adaptabilitate, lucru în echipă;
 Cerinţele pieţii muncii  faţă de noul angajat:
spirit de initiativă, bune capacităţi de
organizare, de lucru în echipă, de interacţionare
cu membrii grupului;
 Necesitatea schimbării modului de abordare a
relaţiei dintre elev şi cadrul didactic;
 Alinierea ţării noastre la U.E. şi, implicit, la
nivelul şi cerinţele învăţământului european;
 Cresterea nivelului cultural al familiilor elevilor;
 Dotarea şcolilor cu material didactic actual;
 Posibilitatea încheierii de parteneriate între şcoală şi
instituţii culturale, ONG-uri etc.
 Posibilitatea dezvoltării competenţelor dobândite prin
învăţarea interactivă în afara şcolii, prin acţiuni comunitare
şi de voluntariat;
 Reforma curriculară în sprijinul strategiilor interactive;
 Posibilităţi multiple de informare, de documentare,
schimburi de experienţă pentru cadrele didactice etc.
 Perfecţionarea cadrelor didactice în domeniul folosirii noilor
strategii didactice;
 Ameninţări
 Necesitatea unei atente pregătiri din
partea cadrului didactic în implementarea
la clasă a acestor metode;
 Existenţa, în rândul cadrelor didactice, a
unora cu un grad mare de conservatorism;
 Formarea iniţială precară a multor
oameni de la catedră;
 Menţinerea, încă, a unor discipline de
învăţământ, cu o programa şcolară
deosebit de încărcată;
 Motivarea, aproape inexistentă, financiar, a
cadrelor didactice ce se remarcă prin
activităţi de acest gen, fapt datorat şi lipsei
unor criterii clare sau a unor obiective de
evaluare;
 Lipsa de informare şi de experienţă a
părinţilor;
 Baza materială inadecvată;
 Neconcordanţă între ceea ce presupune
aplicarea acestor metode şi ceea ce se
cere la examen.