Manoperele în cadrul etapelor şi fazelor tehnologice ale

protezelor unidentare fixe si instrumentarul de laborator

implicat in eficienta practica de restaurare

STUDENT: Șcerbin Victoria

Facultatea de Medicină dentară,
program de studii Tehnică dentară, an I
 Proteza conjunctă reprezintă un
mijloc restaurativ protetic permanent al
dinților, precum și al întregului sistem
stomatognat. Este fixată definitiv pe
dinții stâlpi prin cimentare sau prin alte
procedee mecano-fizice. Prin faptul că
transmite forțele de solicitare la oasele
maxilare prin intermediul structurilor
parodontale susținătoare, proteza
conjunctă se încadrează în categoria
restaurărilor protetice fiziologice.
Utilizată ca mijloc restaurativ-
constructiv în tratamentul LOC și al
edentației parțial reduse, proteza
conjunctă beneficiază de numeroase
perfecționări conceptuale și de execuție.
 t

p
Schemă cu caracteristici comune ale
algoritmului
r clinico-tehnic de realizare a
Tratamentul prin aparate gnatoprotetice, protezelor
e conjuncte
inclusiv protezele conjuncte, impune ș
respectarea unui algoritm clinico-tehnologic. i
Acesta se constituie dintr-o îmbinare logică
p
de faze clinice și de laborator. r
o
p
r
o
t
e
Laborator
t -prelucrarea amprentei, realizarea modelelor de lucru
și montarea în simulator, machetarea, realizarea tiparelor în care se vor
i
Cabinet -adaptarea, finisarea microprotezei și tratament post-
turna metalele, prelucrarea pieselor protetice obținute, polimerizare,
c protetic. igienizare.
ardere, finisare,
,

p
r
e
p
a
r
a
r
e
a
 Pentru execuția protezelor dentare, în Date privitoare la situația clinică a
laborator trebuie simulată situația clinică câmpului protetic. Aceastea pot fi
însoțite de documente, mostre,
rezultată în urma pregătirilor pre și proprotetice.
fotografii, etc.
Există două categorii de date care se
înregistrează în cavitatea orală și se transferă în
laborator care ulterior se simulează pe
dispozitive de lucru tehnice- articulatoare.

Date privind ocluzia terminală

centrică.
 În momentul în care amprenta a ajuns în laborator,
aceasta se prelucrează conform cerințelor
corespunzătoare materialului de amprentare.
Până în momentul
realizării modelului,
amprentele sunt supuse la
trei manopere succesive:
igienizare, verificare,
tratament specific
metodei de realizare a
modelului.
2) Verificarea se adresează modului în care a decurs
amprentare. Incorectitudinea se recunoaște după inexactitatea și
lipsa fidelității în reproducerea detaliilor câmpului protetic.
1) Igienizarea constă
în:
- îndepărtarea prin spălare a
sângelui și salivei
- tratament cu soluții
antiseptice.

3) Tratamentul specific în
vederea realizării modelelor
este indivizibil de materialul cu care a fost
efectuată amprenta câmpului protetic.
 Realizarea modelelor
Modelul reprezintă copia fidelă a câmpului
Materiale necesare:
o amprenta dentară
protetic, reprodusă cu materiale
o gips dur sau extradur, apă, bol de
corespunzătoar, pe baza unei amprente
corecte. Acesta va cuprinde modelul arcadei
cauciuc, spatulă, masă vibratoare,
pe care se află modelul unitar, ce reproduce malaxor electric sau vacuum
substructura organică preparată, modelul malaxor.
arcadei antagoniste, ambele poziționate în
relație de ocluzie.
 Se prepară pasta de gips în funcție de metoda
dorită. Voi detalia metoda predozării. Conform acestei
metode se amestecă direct cantitățile de apă și pulbere
conform indicațiilor producătorului.
Ulterior se omogenizează pasta cu vacuum malaxorul
pentru îndepărtarea incluziilor de aer. Consistența
pastei trebuie să fie cremos-fluidă. Introducerea pastei
de gips în amprentă se face întotdeauna cu vibrarea
amprentei.

Corect, aceasta se realizează prin utilizarea măsuței

vibratoare. Pasta se introduce treptat, prin turnare de la o
margine a amprentei. În curgerea lui, gipsul trebuie să umple
toate detaliile și se toarnă până când se depășesc marginile
amprentei.
 o Umplerea amprentei până la
Deoarece protezele fixe unidentare se
marginea ei superioară
realizează pe bont mobil, se vor
introduce unele etape care să o Priza ghipsului
faciliteze lucrul.
o Demularea
o Soclarea ca baza să fie perfect plană
o Aparatul Pindex – frezarea unei găuri
pentru pin
o Lipirea pinilor în găurile speciale
create
o Crearea retențiilor cu freza montată
la micromotor și aspirare continuă
o Izolarea bazei
o Turnarea soclului
Pinurile sunt dispozitive prefabricate, metalice sau polimerice cu o o Mobilizarea pinilor
porțiune retentivă pe care se edifică modelul substructurii preparate și un
segment de poziționare.
Pentru execuția următoarelor faze
tehnologice de construcție e
protezelor fixe unidentare,
modelele trebuie montate în
simulator.
Simulatoare A.D.M sunt
instrumente care reproduc parțial
unele din mișcările mandibulare.
Ele imită parțial articulaţia
A.T.M.cu deosebirea: brațul
superior (~ imită maxilarul) este
mobil, cel inferior (~mandibula)
este fix.
 Înainte de realizarea machetei = etapa intermediara =
PREGĂTIREA MODELULUI PENTRU
MACHETARE
1. Trasarea limitei preparaţiei = creion chimic, culoare Urmează etapa de realizare a
contrastanta
2. Eliminarea zonelor retentive = cu ceară
machetelor pentru proteza fixă unidentară.
3. Crearea spaţiului pentru cimentare = lac distanţator Este o etapă intermediară în care se obține
(die-spacer) de grosime = 0,2 mm, până la 1-2 mm de forma și dimensiunea exactă a lucrării
limita cervicală a preparației
4. Izolarea modelului = imersie în apă / ulei de parafină
finale, realizată din ceară sau alt material,
/ soluție specială (separator ceară-ghips). o rașină sintetică. Ceara este cel mai
utilizat material de machetare.
• Folosim o ceară specială cu fluiditate Există mai multe tehnici de
crescută, care se prezintă în general machetare, voi expune tehnica prin
sub formă de granule imersie.
• Se pregatește bontul mobil exact
• Ceara este topita în « băi » speciale
termostat. Bontul izolat este imersat
în baia de ceară.
• Se obține pe toate fețele bontului 0,5-
1 mm de ceară.
• Imersia se repetă după răcirea
(solidificarea) stratului preceden
• Se completează morfologia prin
adiție de ceară cu spatula simplă sau
electrică.
• Se creează retenții de ceară (biluțe
mici).
ETAPA de pregătire a machetei în vederea ambalarii
Aplicarea unei tije de ceară pe macheta
Detașarea de pe model
Degresarea / detensionarea Exemplu
Fixarea pe capacul conformatorului

Se va aplica tija de ceară pe machetă,

aceasta va constitui viitorul canal de
scurgere a metalului topit în tipar.

Se vor realiza machetele canalelor de

evacuare a gazelor cu ajutorul firelor
de naylon, ceară sau păr de cal. Se
fixează cu o extremitate la macheta și
cealaltă la marginea craterului.

Îndepărtarea machetei de pe model

-cu ajutorul tijei de ceara aplicată în vederea ambalării
-aplicarea tijei se face într-o zonă nefuncțională.
Degresarea / detensionarea machetei.
Degresarea machetei cu soluții speciale (alcooli, neofalina)
Detensionarea: se spray-ază soluții speciale
Fixarea pe capacul conformatorului
 Ambalarea și realizarea tiparului
Se alege masa de ambalat specifică aliajului din care
urmează a fi realizat scheletul. Se prepară ( se amesteca un
praf cu apă similar gipsului ) până se ajunge la o consistență
"cremoasă". Se ia cu grijă macheta de ceară și se introduce
în masa de ambalat astfel încât să fie acoperite toate zonele,
inclusiv tijele de turnare.

Se așteaptă priza masei de ambalat, apoi se încălzește la o

temperatură de aprox 100 grade. Masa de ambalat, nu își va
modifica în nici un fel forma și dimensiunile. Ceara se va
topi și apoi se va elimina cu grija din interiorul masei de
ambalat. Tehnicianul dentar a creat o "formă" a scheletului
Masa de ambalat se prepară asemănător gipsului,
metalic în interiorul masei de ambalat, iar tijele de turnare au
format niște canale prin care se va turna aliajul metalic topit
folosim vacuum malaxorul,
în urmatoarea etapă. Aceste canale se numesc
conuri de turnare.
 Turnarea aliajului metalic este o altă etapă,
tehnicianul dentar toarnă aliajul metalic în interiorul
masei de ambalat. La final, tot ce s-a modelat din
ceară va fi înlocuit de metal. Se pregătește aliajul
metalic până la o temperatura ușor mai ridicată
decât punctul lui de topire (se utilizează aparate
speciale).

Când aliajul devine fluid, se toarnă metalul în

masa de ambalat prin conurile de turnare. După această etapă urmează dezambalarea ce
După ce se răcește se sparge masa de ambalat. constă din îndepărtarea masei de ambalat de pe
În interior va rămâne scheletul metalic atașat suprafața piesei protetice turnate.
de tijele de turnare.
Prelucrarea mecanică
Chiar dacă s-a lucrat perfect, mai sunt
necesare mici retușuri și finisări. Se
secționează tijele de turnare și se fac
prelucrările necesare cu ajutorul unor freze
speciale pentru metal acționate de un
micromotor.

Se probează
scheletul pe model, se
controlează inserția
acestuia pe bonturile
dentare, se verifică
ocluzia, dacă este cazul
se mai fac unele
modificări, apoi se
trimite la cabinetul
stomatologic pentru
proba scheletului.
 • Primul strat este un
Etapa aplicării materialului lac cu rol de opacificator
pentru metalul de sub el.
fizionomic • Urmează stratul
principal care, de obicei,
este și ultimul. Și aici se
După proba scheletului, medicul stomatolog trimite pot aplica nuanțe diferite
lucrarea dentară înapoi la laborator pentru aplicarea în funcție de zona dintelui
materialelor fizionomice. Operațiunile diferă în funcție de dar efectul estetic este
materialul fizionomic aplicat. mult mai scazut.
Voi descrie tehnica aplicăriii acrilatului. • Luciul final se obține
prin lustruiri cu gume
Acrilatul se plasează în zonele special pregătite de pe speciale.
scheletul metalic, care conțin retenții metalice. Aceste zone
nu trebuie să fie niciodată pe partea ocluzală a dintelui din
cauza rezistenței scăzute a acestui material.

Acrilatul se polimerizează în laborator în aparate

specifice, la temperaturi mult mai scazute decat ceramica.
Aplicarea se face cu pensuli speciale, numărul de straturi
fiind mai redus decât în cazul ceramicii sau a compozitului.
 Bibliografie
1. Nicola Codruta, Borzea Dorin, Seceleanu Radu – Materiale dentare utilizate în protetica dentară.
Casa Cărții de Știintă, Cluj-Napoca 2002.
2. Dorin Bratu, Robert Nussbaun- Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe, ediția 2011.
3. George Costin, Cătălina-Carmen Ciobanu, Rareș-Andrei Palade- Tehnologia protezei dentare
conjuncte.
4. Aparate și instrumente în tehnica dentară”- Sorin Uram-Tuculescu, Corneliu Amariei, Dorin
Bratu, editura Ex Ponto Constanța 1997.
5. Instrumentarul și aparatura necesară în medicina dentară și tehnica dentară”- Earar Kamel,
editura Junimea 2010.