Curs 3

Titular disciplină: conf. univ dr. Flavia Ghencea

Actul juridic

Sens: act juridic - operațiune juridică

Sens: act juriidc - înscris constatator

este manifestarea de vointa sau, dupa caz, acordul de vointe facut cu intentia de a
produce efecte juridice, adica de a naste, de a modifica sau de stinge un raport juridic
civil concret

Principiile vointei juridice

-principiul libertatii de vointa

-principiul vointei reale(se ia in considerare dorinta partilor nu sensul literal)
 Clasificare acte juridice
• -acte juridice unilaterale (testament), bilaterale (contract de vânzare) sau plurilaterale (contract de societate
cu 3 asociați), in functie de numarul partilor intre care se incheie actul;

• -acte juridice cu titlu oneros (contractul de vânzare) si gratuite (donația) funcție de urmărirea sau nu a unui
interes pecuniar

• -acte juridice constitutive, translative si declarative

• actul juridic constitutiv este acela care da nastere unui drept subiectv civil ce nu a existat anterior – ex.
contractual prin care se institutie un drept de gaj
• actul juridic translativ are ca efect stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei persoane in
patrimoniul altei personae – ex. contractul de vânzare.
• actul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil
preexistent – ex. actele declarative)

•interesul clasificării:
• Actele juridice constitutive produc efecte juridice doar pentru viitor;
• Actele juridice declarative produc efecte și pentru trecut;
• Numai actele constitutive și declarative sut supuse publicității imobiliare;
• Numai actele translative și constitutive sunt supuse rezilierii, nu și actele declarative
 Clasificare acte juridice
•-acte juridice de conservare, acte juridice de administrare si acte juridice de dispozitie
1)actul de conservare preintampină pierderea unui drept subiectiv civil, este intotdeauna un
act avantajos pentru autorul său – înscrierea unei ipoteci, somația, întreruperea prescripției.
2)prin actul de administrare se pune o normală punere in valoare a unui bun sau patrimoniu
– asigurarea unui bun, locațiunea unui bun;
3)actul juridic de dispozitie este acela care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept
sau grevarea cu sarcini reale a unui bun – vânzarea, donația, renunțarea la drept

•Interesul clasificării vizează:

• Capacitatea de a încheia acte juridice civile – diferită fcț. de act –
• minorul nu poate încheia orice acte;
• Actele de dispoziție pot fi încheiate doar de cel cu capacitate de exercițiu deplină
 Clasificare acte juridice
•Funcție de modul de formare:
• -acte juridice consensuale (fără formă);
• solemne (testamentul, contractual de donație), diferă in functie de forma actului juridic (solemn sau fara vreo
forma specială);
• acte juridice reale – nu se pot forma decât dacă manifestarea de voință est eînsoțită de predarea bunului
(înțelegerea prealabilă are valoarea simplei promisiuni!) - împrumutul
• funcție de conținutul lor:
• acte juridice patrimoniale sau nepatrimoniale daca are continut evaluabil in bani sau nu.
•Funcție de raportul dintre ele:
• -acte juridice principale (au existență de sine stătătoare – cele mai multe) si accesorii (depind de alte acte principale
- ex. Contractul de gaj)
•-acte juridice intre vii si acte juridice pentru cauze de moarte
•-acte juridice subiective si acte juridice civile conditie, continutul actului e determinat sau nedeterminat (ex. casatoria,
unde partile nu pot deroga de la normele ce o reglementeaza)
•-acte juridice pure si simple (neafectate de termen sau conditie) si acte afectate de modalități
•-acte juridice civile numite (Contractul de …, Testament) si nenumite,
 Conditiile actului juridic in dreptul civil
•Reprezintă acele componente care trebuie sau pot sa intre in structura actului juridic civil,
adica elementele din care este constituit;
•clasificarea conditiilor actului juridic civil
•După aspectul la care se referă:
• -conditiile de formă (extrinseci), se referă la exteriorizare vointei sau vointelor partilor;
• -conditiile de fond (intrinseci), privesc continutul actului juridic;
•După criteriul obligativității:
• conditii esentiale – obligatoriu de îndepliniti si conditii neesentiale – pot lipsi fără a
afecta valabilitatea actului;
•După sancțiunea care intervine la nerespectarea actului:
• conditii de eficacitate – inopozabilitatea față de terți;
• conditii de validitate- se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic;
 Capacitatea de încheiere a actului juridic
•Aptitudinea subiectului de drept civil de a devein titular de drepturi și obligații civile prin
încheierea actelor juridice civile
• Condiție de fond, esențială, de validitate a actului juridic civil;
• Capacitatea de a incheia acte juridice si exceptia incapacitatii
•capacitate de folosinta si
•capacitate de exercitiu
• de capacitatea de folosinta nimeni nu poate fi lipsit decât în cazurile expres prevazute
de lege;
• există incapacități de folosință și incapacități de exercițiu

1)incapacitati generale
2)incapacitati speciale
3)incapacitati pentru anumite acte juridice
 Consimțământul
• Reprezintă exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic;
• Este o conditie de fond a actului juridic, esențială, de validitate
-poate fi exprimat verbal sau in scris, sau prin gesturi sau fapte concludente
-prin exceptie, tăcerea poate valora consimtamant in anumite cazuri
• cand prevede legea;
• cand partile au atribuit expres acest aspect;
• daca e conform obiceiului sau uzantelor
• Consimțământul trenbuie să fie valabil!!! - CERINȚE PT CONSIMȚĂMÂNT VALABIL
• -să fie exprimat în cunoștință de cauză - să provina de la o persoană cu discernământ –
persoanele fizice cu capacitate deplină de exercițiu sunt prezumate a avea discernământ pentru
a încheia acte juridice
• -sa fie serios, exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
• -sa fie liber exprimat, nealterat de vreun viciu

• -Sunt considerate VICII DE CONSIMTAMANT (actul juridic este nul!!)

• -EROAREA –VIOLENTA –DOLUL -LEZIUNEA
Consimțământul

•VICII DE CONSIMȚĂMÂNT
• EROAREA (art. 1207 Cod civil)– falsa reprezentare a unor âmprejurări la încheierea unui act juridic – o imagine subiectivă, deformată
a realității, care nu este provocată de cineva din exterior, ci aparține celui aflat “în eroare”. Pot fi esențiale sau neesențiale, de fapt
sau de drept, scuzabile sau nescuzabile;
• Este spontană;
• Nu se prezumă – persoana care invocă va trebui să facă dovada existenței
• DOLUL – (art. 1214 Cod civil) – inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina să încheie un
anummit act juridic;
• Este o eroare provocată;
• Sancțiune: nulitatea relativă a actului juridic; - victima dolului poate cer4e: nulitate actului + repararea prejudiciului;
• Dolul nu se prezumă = persoana care îl invocă trebuie să-l probeze
• LEZIUNEA – prejudiciul material suferit de una din părți ca urmare a încheierii unui contract;
• De obicei – disproporție vădită de valoare între prestații;
• VIOLENȚA – amenințarea unei persoane cu un rău de natură să-I producă, fără drept, o temere, ce o determină să încheie. Un act
juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat;
• Poate fi fizică sau morală;
• Amenințarea legitimă nu constituie viciu de consimțământ!
CONTRACTUL

De principiu, contractul reprezintă un acord de voinţă întemeiat pe

norme juridice, între două sau mai multe subiecte de drept de natură a
produce efecte juridice (de a naşte, modifica sau stinge raporturi
juridice);

Este un act juridic bilateral, sinalagmatic, propriu dreptului privat şi în

special Dreptului Civil şi Dreptului Comercial;

Contractul crează norme juridice atât în dreptul național cât și în

dreptul internațional;

Folosit în istorie – contractual dintre suzeran şi vasal în dreptul intern,

contractul de vasalitate încheiat între monarhii a două state –
monarhul suzeran, respectiv monarhul vasal;
 Folosit în istorie –
contractual dintre suzeran
şi vasal în dreptul intern,
contractul de vasalitate
CONTRACTUL
încheiat între monarhii a
două state – monarhul
suzeran, respectiv
monarhul vasal;

De principiu, contractul
reprezintă un acord de
voinţă întemeiat pe
Contractul crează norme
norme juridice, între două
juridice atât în dreptul
sau mai multe subiecte de
național cât și în dreptul
drept de natură a produce
internațional;
efecte juridice (de a naşte,
modifica sau stinge
raporturi juridice);

Este un act juridic

bilateral, sinalagmatic,
propriu dreptului privat şi
în special Dreptului Civil şi
Dreptului Comercial;
 • Reprezintă, în accepțiunea Cod civil - acordul de voinţe dintre două sau
mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un
raport juridic;
• Este o „înţelegere juridică”, o formă calificată a înţelegerii dintre două
sau mai multe persoane, care are avantajul de a asigura părţii de bună-
credinţă concursul forţei coercitive a statului (în cazul în care cealaltă
parte nu-şi execută obligaţiile asumate;
• Elementele contractului:
• Acordul de voințe - guvernat de principiul libertatii contractuale –
CONTRACT dedus din autonomiei de voință;
• pentru ca un contract să ia nastere si sa produca efecte juridice

UL este suficienta intalnirea concordanta a vointelor, fara a mai fi

necesara indeplinirea vreunei alte conditii de valabilitate. Astfel,
partile pot incheia orice conventii, cu conditia de a nu incalca
ordinea publica si bunele moravuri” (art. 5 C.civ.)

• Ordinea publică cuprinde toate dispozitiile imperative ale

dreptului public si ale dreptului privat. 
• Bunele moravuri reprezinta o notiune cu continut variabil in timp,
in functie de regulile de conduita conturate in constiinta societatii
si a caror respectare s-a impus. Sanctiunea nerespectarii celor
doua limite ale libertatii contractuale este nulitatea absoluta.
 • instrumentul cvasiexclusiv al circulaţiei averilor şi unul dintre
mecanismele juridice esenţiale ale activităţii economice;
• o expresie a libertăţii individului;
• este un act juridic special, rod al acordului a două sau mai
multe voinţe individuale;
• se încheie pentru realizarea intereselor persoanelor, pentru
Contractul atingerea obiectivelor urmărite de părţi (finalitatea voinţelor
juridice);
• Efectele sale reprezintă mijloacele juridice de realizare a
scopului urmărit;
• Este obiectul celei mai importante reglementări din cadrul
Cărţii a V-a a Codului civil, intitulată „Despre obligaţii” şi
constituie primul izvor juridic al obligaţiilor reglementat
sistematic de Codul civil în cadrul Titlului II, „Izvoarele
obligaţiilor”
 După continutul lor:
contracte sinalagmatice - in care partile au obligatii reciproce si
interdependente; fiecare parte are atât calitatea de creditor, cat si pe cea de
debitor; obligatiile unei părți reprezintă cauza proximă a obligatiilor celeilalte parti.
( Ex.:contractul de vânzare, contractul de schimb, contractul de locatiune);

contracte unilaterale - acele contracte care dau nastere la obligatii doar in

sarcina uneia dintre parti, astfel incat o parte este numai creditor iar cealalta este
numai debitor. (Ex.: contractul de donatie, contractul de mandat, de împrumut)
CONTRACTE
Importanta clasificării: in cazul contractelor sinalagmatice, pentru probarea lor
clasificare este necesară existenta unui înscris redactat in dublu/multiplu exemplar (actul
trebuie redactat in atatea exemplare originale cate parti exista); in cazul
contractelor unilaterale inscrisul original poate fi redactat intr-un singur exemplar
remis creditorului (daca insa debitorul se obliga sa achite o suma de bani sau sa
dea o cantitate de bunuri generice, atunci este necesar ca acesta sa cuprinda
formula “bun si aprobat” scrisa de catre debitor cu propria mana);
- contractelor sinalagmatice li se aplica reguli speciale in privinta efectelor pe care
acestea le produc si care sunt specifice acestora: exceptia de neexecutare a
contractului; rezolutiunea contractului si suportarea riscurilor neexecutarii
contractului datorita fortei majore sau cazului fortuit.
 După scopul urmarit de catre parti la incheierea contractului:

contracte cu titlu oneros -  contracte la încheierea cărora fiecare dintre parti urmareste
obtinerea unui avantaj, folos, contraprestatie in schimbul aceleia pe care se obliga sa o faca
in favoarea celeilalte parti. (Ex.: contractul de vanzare, contractul de schimb, contractul de
locatiune, contractul de asigurare, contractul de renta viageră);
• Concontracte comutative - in cadrul carora prestatiile fiecarei parti sunt
determinate din momentul incheierii contractului (ex. contractul de vanzare-
cumparare, contractul de schimb, contractul de locatiune), si
CONTRACTE • contracte aleatorii - in cadrul carora existenta sau intinderea prestatiilor partilor sau
numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment viitor si nesigur (ex. contractul
clasificare de asigurari, contractul de renta viagera, contractul de intretinere viagera).
• contracte de binefacere sau cu titlu gratuit - acele contracte in care una dintre parti se
obliga sa procure celeilalte un folos patrimonial fara a urmari sa primeasca ceva in
schimb
• contracte de servicii gratuite sau contracte dezinteresate – acele contracte cu titlu
gratuit in care o parte se obliga sa faca un serviciu celeilalte, fara a se insaraci pe
sine si nici in scopul imbogatirii celeilalte parti (contractul de comodat, contractul de
mandat gratuit, contractul de depozit gratuit, contractul de imprumut gratuit);
• liberalitati – acele contracte cu titlu gratuit prin care una din parti transmite
celeilalte parti un drept din patrimoniul sau fara a primi un ceva in schimb (ex.
donatia)
 După modul lor de formare:
contracte consensuale - care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a mai
fi necesara vreo alta formalitate;
contracte solemne - acelea, pentru a caror incheiere valabila, legea pretinde indeplinirea
unor anumite conditii de forma, simplul acord de vointa fiind insuficient pentru a da nastere
contractului;
contracte reale - acelea pentru a caror formare valabila, pe langa acordul de vointe mai
este necesara si remiterea materiala a lucrului care este obiectul prestatiei uneia dintre
CONTRACTE parti. (ex.: imprumutul de consumatie, depozitul, contractul de gaj);

clasificare Dupa cum au sau nu o reglementare legala expresa:

- contracte numite - reglementate expres de lege (ex.: contractul de vanzare-cumparare,
contractul de schimb; contractul de donatie); acestora li se vor aplica regulile speciale
prevazute de lege pentru fiecare contract in parte;
- contracte nenumite - nereglementate expres de lege si lipsite de o denumire legala (ex.:
contractul de intretinere, contractele de prestari servicii); acestora li se vor aplica regulile
comune tuturor contractelor astfel cum acestea sunt prevazute de lege si nicidecum, prin
analogie, regulile contractului numit cel mai apropiat sub aspectul continutului sau
obiectului sau.
 După modul de executare:
- contracte cu executare instantanee sau imediata - in cadrul carora partile au obligatia sa
execute prestatiile ce si le datoreaza in unul si acelasi moment, care coincide, de multe ori,
cu momentul incheierii contractului. 
- contracte cu executare succesiva - in cadrul carora partile sau numai una dintre parti are
obligatia de a-si executa obligatia intr-o anumita perioada de timp, in mod continuu sau
succesiv, la anumite intervale de timp (ex.: contractul de inchiriere, contractul de renta
viagera, contractul de intretinere)

CONTRACTE IMPORTANT: Desfiintarea contractelor ca efect al rezolutiunii sau rezilierii, respectiv al

nulitatii, produce efecte diferite in cazul celor doua categorii de contracte. In cazul primei
clasificare categorii efectele sunt retroactive, pe cand in cazul celei de a doua, efectele se produc
numai pentru viitor.
Functie de posibilitatea partilor de a determina
continutul contractului prin intermediul negocierii:

- contracte negociate - in care toate conditiile, continutul si efectele sunt determinate de

negocierea libera intre parti;
- contracte de adeziune - al caror continut este prestabilit in intregime de catre una dintre
parti, cealalta parte neavand puterea de a le influenta;
- contracte fortate - a caror incheiere este obligatorie prin lege.