ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SLATINA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU FARINGOAMIGDALITĂ

COORDONATORI,
DR. LUCACI HIDEG IULIANA
AS. MED. GHERGU MIHAELA ABSOLVENT,

OAIE FLORIN MIHAI

 CUPRINS

• ARGUMENT.........................................................................................................................................2
• INTRODUCERE...................................................................................................................................3
• Capitolul I – NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR.........4
• 1.1–Anatomia căilor respiratorii superioare..........................................................................................4
• 1.2–Fiziologia și morfologia aparatului respirator................................................................................5
• 1.3–Rolul si funcțiile amigdalelor.........................................................................................................6
• Capitolul II – NOȚIUNI GENERALE DESPRE FARINGOAMIGDALITĂ…………………….....8
• 2.1-Definiție..........................................................................................................................................8
• 2.2–Etiologie și etiopatogenie...............................................................................................................8
• 2.3–Forme clinice.................................................................................................................................9
• 2.4-Simptomatologie..........................................................................................................................11
• 2.5–Diagnostic pozitiv.......................................................................................................................12
 CUPRINS

• 2.6–Diagnostic diferențial..................................................................................................................14
• 2.7–Evoluție și prognostic..................................................................................................................17
• 2.8–Complicații..................................................................................................................................18
• 2.9–Tratament …………………..………………………….....…………………………………….19
• Capitolul III – CAZURI CLINICE …………………………………………………………………27
• 3.1–Cazul I..........................................................................................................................................27
• 3.2-Cazul II.........................................................................................................................................32
• 3.3–Cazul III.......................................................................................................................................37
• CONCLUZII.......................................................................................................................................42
• BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................43
• ANEXE
 ARGUMENT

• Am ales ca temă a lucrării de diplomă “Rolul asistentei medicale în îngrijirea

pacientului cu faringoamigdalită” pentru faptul că este o afecțiune des întâlnită, în
special la copii, dar și pentru că o cunoștință a avut această boală. Prin realizarea
acestei teme am învățat că asistenta medicală trebuie să intre în pielea bolnavului și
să respecte dorința bolnavului de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să meargă,
pentru cel ce nu mai poate merge sau să fie glasul pentru cel care nu poate vorbi, să
fie sursa de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se documenteze.
• Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult, deoarece prin studierea
acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și o cunoaștere a ființei umane și a modului în
care se pot iniția și întreține relațiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect
între membrii echipei de îngrijire și cel îngrijit.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
APARATULUI RESPIRATOR

• Aparatul respirator este format din:

• Căile respiratorii extrapulmonare care sunt reprezentate de:
• fosele nazale,
• faringe,
• laringe,
• trahee
• si bronhii primare.
• Plămânii.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
APARATULUI RESPIRATOR

• Respirația reprezintă schimbul de oxigen și dioxid de carbon dintre organism

și mediu, iar schimburile gazoase pulmonare se realizează datorită succesiunii
ritmice a două procese: inspirația și expirația. În inspirație aerul atmosferic
pătrunde prin căile respiratorii, până la nivelul alveolelor pulmonare, iar în
expirație o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Acest proces prin
care se face circulația alternativă a aerului între mediul extern și alveolele
pulmonare, constituie ventilația pulmonară. Amigdalele sunt mase de țesut
limfatic situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra și în spatele limbii.
Amigdalele fac parte din sistemul limfatic, îndeplinesc rolul unor ganglioni și
au funcții suplimentare importante pentru sistemul imunitar. Amigdalele
identifică rapid agresorii și protejează organele interne de infecții.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA

• Fringoamigdalita este o infecție, permanentă și recidivantă a

amigdalelor, favorizată de o serie de circumstanțe locale și
generale, constituționale și de mediu. Fringoamigdalita cronică
se traduce prin hipertrofia amigdalelor palatine și prezența
cazeumului (bacterii, celule moarte și mucozități) în cripte
(crăpături), însă pot exista și amigdalite cronice fără hipertrofie.
Fringoamigdalita poate fi acută și cronică.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA

• CAUZE:
• -cauza principală a îmbolnăvirii frecvente a amigdalelor constituie topografia și structura lor
anatomică;
• -criptele (crăpăturile) amigdaliene alcătuiesc principalul focar de infecție,;
• -legăturile limfatice cu fosele nazale explică apariția anginelor acute după diferitele intervenții în
fosele nazale;
• -respirația bucală, în urma obstrucției nazale, aerul inspirat care antrenează o serie de factori
nocivi(termici, chimici, biologici), acționează direct asupra amigdalelor;
• -frigul este o cauză determinantă a amigdalelor repetate.
• alte cauze sunt bolile infecțioase ca: difteria, scarlatina, pojarul, gripacauze de vecinătate ca:
afecțiuni nazofaringiene și în special vegetațiile adenoide la copil.
• rinitele purulente și sinuzitele supurate la adulți constituie focarul care poate influența amigdalele.
• -leziunile gingivo-dentare și mai ales accidentele molarului de minte produc infecții amigdaliene.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA

• FORME CLINICE. Faringoamigdalita este de două feluri: cronică și acută.

• Faringoamigdalita cronică este de trei feluri: cazeoasă, infectantă și hipertrofică.
• Faringoamigdalita cronică cazeoasă este caracteristică adulților. Prezintă dopuri
cazeoase în criptele celor două amigdale. Dopurile sunt galben-maronii, moi, fetide,
cu diametrul de până la 2 mm și reprezintă resturi de celule limfoide în care se
găsesc microbi saprofiți, streptococi, anaerobi.
• Faringoamigdalita cronică infectantă reprezintă un focar de infecție cronică cu
floră microbiană asemănătoare cu cea existentă la nivelul gurii și dinților.
Streptococul hemolitic și nehemolitic sunt cei mai frecvenți prezenți.
• Faringoamigdalita cronică hipertrofică este caracteristică copiilor care au un
sistem limfatic mai activ. Amigdalele sunt hipertrofiate prin creșterea exagerată a
țestului peste care se pot dezvolta diverse leziuni inflamatorii.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA
• SIMPTOMATOLOGIA FARINGOAMIGDALITEI
• SEMNE SUBIECTIVE:
• senzații dureroase, discrete, cu înțepături, mai ales în timpul
• înghițiturilor. Aceste senzații sunt localizate la nivelul amigdalelor și în special în regiunea corespunzătoare lor.
• inspir dificil, sforăit în somn, în cazul amigdalelor foarte mari
• care strâmtează în măsură importantă istmul faringian;
• pot apărea modificări de timbru (voce amigdaliană), uneori
• pronunțare dificilă, determinate de limitarea mobilității vălului și pilierului posterior prin perturbarea contracției
peristafilinilor;
• uneori manifestări asmatiforme în cazul amigdalelor plonjate;
• aceste simptome nu sunt însoțite de temperatură sau pot
• prezenta mici oscilații termice ( 370 – 37,20 C ), stare de adinamie cu dureri articulare vagi, după ingerare de lichide
reci;
• alteori bolnavul prezintă o senzație de iritare a faringelui cu
• accese de tuse și intermitent eliminarea unor grunji alb-gălbui de cazeum fetid, gura exhală un miros din cauza
fermentațiilor de la nivelul criptelor.
• SEMNE OBIECTIVE:Examenul faringelui trebuie făcut metodic, prin inspecție, palpare cu degetul, explorare cu
stiletul sau spatula, recoltarea conținutului criptelor pentru examenul bacteriologic.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA

• Diagnostic
• - analize de sânge
• - exudat faringian cu antibiograma
• - palparea ganglionilor
• - inspectarea mucoasei faringiene și migadaliene de către medicul ORL-ist.
• - Bucofaringoscopia - Pentru bucofaringoscopie se invită bolnavul să
deschidă gura și cu ajutorul spatulei linguale și sub controlul luminii
reflectate, examinăm apoi fața internă a obrajilor, bolta palatină, arcadele
dentare și planșeul bucal, prin proiectarea limbii spre bolta palatină.
 CAPITOLUL II. FARINGOAMIGDALITA

• TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
• Penicilina G potasică are o acțiune bactericidă și este indicată în infecții cu
germeni sensibili, se administrează sub formă de injecții I.M. și I.V. Se mai
administrează analgezice (algocalmin, paracetamol ); sedative,
anticonvulsive; vitamine. Eritromicină la pacienții alergici la Peniclină.
• TRATAMENTUL CHIRURGICAL
• Actul terapeutic chirurgical constă în ablația extracapsulară a celor două
amigdale palatine și chiuretarea (extirparea amigdalelor), în aceeași
ședință a vegetațiilor adenoide, adesea coexistente.
 CONCLUZII
• Faringoamigdalita este inflamatia (acuta sau cronica) a faringelui si
amigdalelor palatine. In stadiul acut faringo-amigdalita se caracterizeaza
prin simptomatologie zgomotoasa de tipul tumor (umflare), rubor(înroșire),
calor (căldură), dolor (durere): marirea de volum a amigdalelor cu
hiperemia intensa a mucoasei, febra, disfagie (jena la inghitit) si odinofagie
(dureri la inghitire) sau pur si simplu o senzatie de usturime prezenta la
nivelul portiunii posterioare a cavitatii bucale sau gatului aparute in urma
unei infectii acute sau cronice reacutizate cu germeni patogeni sau potential
patogeni.
• Acestia pot fi germeni din grupul streptococilor si stafilococilor, fusospirili,
bacilul difteric, rinovirusuri sau adenovirusuri, pneumococ, Haemophylus
Influentzae etc care determina la nivelul mucoasei faringoamigdaliene
inflamatie acuta +/- depozite specifice de puroi si debris ...In stadiul cronic
inflamatia este mai putin evidenta si simptomatologia mai putin grava, fiind
prezente doar o hipertrofie foliculara intramucoasa/submucoasa cu o usoara
senzatie de iritare locale sau jena la inghitire.
•