ARBORELE GENEALOGIC

(PEDIGREE-UL)
DEFINIŢIE:
 Metoda arborelui genealogic presupune
realizarea unei diagrame familiale care
cuprinde date legate de istoria şi însuşirile
ascendenţilor, descendenţilor şi colateralilor
familiei studiate.
Metoda arborelui genealogic
presupune parcurgerea a trei etape:

 ancheta medico-biologică familială;

 întocmirea arborelui genealogic;
 analiza arborelui genealogic.
Ancheta medico-biologică
familială:
 constă în completarea unei fişe tip pentru
malformaţii congenitale sau boli ereditare;

 totdeauna ancheta familială porneşte de la

un caz iniţial, denumit proband;

 de regulă, probandul, prezintă un caracter

particular, normal sau patologic.
 Completarea fişei tip pentru
boli genetice se face pe baza
datelor obţinute prin:
 anamneza;
 examen clinic general pe aparate şi
sisteme;
 investigaţii de laborator, paraclinice şi
genetice specifice, adaptate fiecarui caz în
parte (analiza cariotipului, examenul
cromatinei sexuale, analiza dermatoglifelor,
determinări cefalometrice).
Întocmirea arborelui
genealogic:

 constă în reprezentarea grafică a datelor

consemnate in fişa pentru malformaţii
congenitale sau boli ereditare, pe baza
semnelor convenţionale internaţionale.  
 Reprezentarea grafică a
arborelui genelogic:
 poziţionarea probandulului;
 reprezentarea membrilor filiaţiei directe
ascendente (părinţii probandului, bunicii,
străbunicii);
 reprezentarea membrilor filiaţiei directe
descendente (copiii probandului);
 reprezentarea membrilor filiaţiei colaterale
(fraţii şi surorile probandului, ale părinţilor
probandului, ale bunicilor, străbunicilor).
Reprezentarea grafică a
arborelui genelogic:
 detaliidespre parinti, frati, bunici,
unchi/mătusi etc.
 se intreabă sistematic despre fiecare
persoana – se notează numele, data nasterii,
dacă este decedat – data si cauza, orice
informatie relevanta clinic
 exista avorturi spontane, probleme de
reproducere ?
 locul de origine al fiecarei persoane –
eventual
Semne convenţionale utilizate în construirea arborilor genealogici:
Analiza arborelui genealogic
presupune:
 diagnosticarea bolilor şi defectelor
genetice neereditare (a malformaţiilor
congenitale);

 diagnosticarea bolilor genetice

ereditare şi stabilirea modului lor de
transmitere genetică, în familia
studiată;
 Diagnosticarea bolilor nongenetice
Diagnosticarea bolilor
genetice neereditare:
 pe arborele
genealogic, se observă
că, singurul individ
afectat este probandul
(caz sporadic).

 Hipoacuzie secundară
tratamentului cu
gentamicină.
 Diagnosticarea bolilor
genetice ereditare:

 In raport cu modul de distributie a

indivizilor afectati, in succesiunea
generatiilor, se descriu mai multe
modele de transmitere genetica a
bolilor ereditare.
 Modele de transmitere
genetică a bolilor ereditare:
 Transmiterea genetică autozomal
dominantă;
 Transmiterea genetică autozomal recesiva;
 Transmiterea genetică recesivă legată de
cromozomul X;
 Transmiterea genetică dominantă legată de
cromozomul X;
 Transmiterea genetică legată de
cromozomul Y.
 Transmiterea mitocondriala
 Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică
autozomal dominantă:
 suntdeterminate de o alelă anormală,
dominantă, situată pe una din perechile
de cromozomi autozomi;

 afectează în mod egal ambele sexe;

 pe arborele genealogic se transmit „pe

verticală” sau „în cascadă” (în generaţii
succesive);
Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică autozomal
dominantă:
 pentru ca un individ să fie afectat, trebuie ca cel
puţin unul dintre părinţi să prezinte aceeaşi afecţiune;

 individul sănătos, nu transmite afecţiunea la

descendenţi;

 riscul de recurenţă este mare: 50% când unul dintre

părinţi este heterozigot şi 75% când ambii părinţi sunt
heterozigoţi;

 expresivitatea este variabilă în cadrul aceleiaşi familii.

Modelul de transmitere al genei
A:
EREDITATEA AUTOZOMALĂ
DOMINANTĂ
Boli cu transmitere genetică
autozomal dominantă:
 Boala Huntington

 Arborele genealogic al unei

familii cu boala Huntington
Boli cu transmitere genetică
autozomal dominantă:
 Neurofibromatoza
tip I
Boli cu transmitere genetică
autozomal dominantă:

 Scleroza
tuberoasa
 Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică autozomal
recesivă:
 sunt determinate de o alela anormală, recesivă,
situată pe una dintre perechile de cromozomi
autozomi;
 afectează în mod egal ambele sexe;
 nu afectează generaţiile în succesiunea lor
(transmitere „saltatorie”), ci mai mult în fratrie
(transmitere „orizontală”);
 un individ fenotipic bolnav, este genotipic
homozigot pentru alela anormală;
Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică autozomal
recesivă:
 indivizii heterozigoţi pentru alela anormală, sunt
denumiţi „purtători sănătoşi”;
 „purtătorii sănătoşi” nu manifestă clinic boala, dar
transmit alela anormală la descendenţi;
 pentru ca un individ să fie bolnav, ambii parinti
trebuie să fie „purtători sănătoşi”; în acest caz riscul
de recurenţă pentru fiecare produs de concepţie este
de 25%;
 căsătoriile consangvine se asociaza cu un risc
crescut de boli AR;
 expresivitate este constantă in cadrul aceleiaşi
familii.
Boli cu transmitere genetică
autozomal recesivă:
 Amiotrofia spinală tip I

 
Boli cu transmitere genetică
autozomal recesivă:
 Fibroza chistica
Boli cu transmitere genetică
autozomal recesivă:

 Hipoacuziecu
transmitere AR
Albinismul oculo-cutanat:
transmitere autozomal recesivă
 Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică recesivă
legată de cromozomul X:
 sunt determinate de o alelă anormală, recesiv,
situată pe cromozomul X;
 afectează cu predilecţie indivizii de sex masculin;
 bărbaţii care prezintă alela mutantă anormală pe
unicul lor cromozom X (hemizigoţi) sunt bolnavi;
 o persoana de sex feminin bolnavă este obligatoriu
homozigotă pentru alela mutantă anormală;
Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică recesivă legată
de cromozomul X:
 femeile heterozigote sunt „purtătoare sănătoase”,
clinic normale; prezintă alela anormală, dar nu o
exprimă fenotipic;
 niciodată afecţiunea nu se transmite de la tată la fiu;
 un băiat bolnav are obligatoriu mama „purtătoare
sănătoasă”;
 dacă mama este „purtătoare sănătoasă”, fetele vor fi
fenotipic sănătoase, iar băieţii vor fi 50% bolnavi şi
50% sănătoşi;
 dacă tatăl este bolnav, toţi copiii lui vor fi fenotipic
sănătoşi, dar, fetele vor fi heterozigote, „purtătoare
sănătoase”.
Boli cu transmitere recesivă
legată de cromozomul X:
Distrofia musculară
progresivă
Boli cu transmitere recesivă legată
de cromozomul X :

 Hemofilia
Hemofilie şi discromatopsie congenitală –
transmitere recesivă legată de cromozomul
X

                              
 
 Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică dominantă
legată de cromozomul X:
 sunt determinate de o alelă anormală, dominantă, situată pe
cromozomul X;
 afectează cu predilecţie, persoanele de sex feminin;
 dacă mama este bolnavă, ea va avea atât băieţi, cât si fete
afectate; raportul dintre copiii afectaţi şi cei normali este de
1:1, la fel ca in ereditatea autozomal dominantă;
 femeile homozigote pentru un caracter dominant sunt rar
întâlnite, de aceea femeile afectate sunt considerate
heterozigote;
 bărbaţii bolnavi prezintă un fenotip clinic mult mai sever
decât al femeilor afectate, heterozigote;
 dacă tatăl este bolnav, va transmite afecţiunea tuturor
fiicelor lui care vor fi bolnave;
 niciodată afecţiunea nu se transmite de la tată la fiu.
 Boli cu transmitere dominantă
legată de cromozomul X:
 Sindromul Rett
Particularităţile bolilor cu
transmitere genetică legată de
cromozomul Y:
 sunt determinate de o
alela anormala, situată
pe cromozomul Y;
 afectează numai
bărbaţii;
 bărbaţii bolnavi transmit
alela anormala numai
fiilor lor, care vor fi şi
ei bolnavi (transmitere
„din tată în fiu”);
  Arborele genealogic al
unei familii cu
hipertricoza urechilor.
Hipertricoza urechii – transmitere
holandrică???
Transmitere mitocondriala:
 Un pattern vertical al pedigree-ului
 Copiii barbatilor afectati nu sunt niciodata afectati
 Toti copiii ai unei femei afectate pot fi afectati, dar bolile mitocondriale sunt,
tipic, extrem de variabile chiar in aceeasi familie
 Bolile mitocondriale sunt produse de mutatii ale ADN mitocondrial (ADNmt)
 Toate mitocondriile unui embrion provin de la ovul, rezultand un pattern
matrilineal de transmitere: mutatiile mitocondriale sunt transmise de mama,
niciodata de tata; ambele sexe sunt egal afectate, cu exceptia neuropatiei
optice ereditare Leber care afecteaza in special baietii
 Deoarece fiecare celula contine multe mitocondrii, fiecare individ poate avea
un amestec de mitocondrii normale si mutante in fiecare celula
(heteroplasmie); proportia poate varia intre diferite tesuturi si in acelasi tesut
in timp; acest fapt explica de ce bolile mitocondriale au penetranta scazuta
si expresivitate foarte variabila
Pedigree intr-o boala cu transmitere mitocondriala
Pedigree in transmiterea multifactoriala
 Penetranta = proportia persoanelor cu genotip
relevant care prezinta caracterul.
 variazade la 100% la penetranta foarte
scazuta ............multifactorial
 Expresie variabila = diverse persoane afectate
prezinta doar o parte din manifestarile bolii sau
pot prezenta o anumita manifestare cu
intensitate variabila
Mozaicismul
 Mozaic = o persoana care prezinta 2 sau mai multe linii celulare
diferite d.p.d.v. genetic
 Exista 3 circumstante in care mozaicismul poate fi important d.p.d.v.
clinic:
 daca celulele mutante au tendinta de a creste
 daca mutatia se produce suficient de precoce in dezvoltarea
embrionara astfel incat linia mutanta sa devina o parte semnificativa
a intregului corp. Persoana poate prezenta manifestari ale bolii,
posibil cu un fenotip mai usor sau cu o distributie segmentara
reflectand distributia celulelor mutante
 daca mutatia afecteaza linia germinala – sursa de confuzie in
interpretarea pedigree-ului si consiliere genetica
Caractere influenţate de sex

 Alopecia este
determinată
autozomal dar se
exprimă dominant
la bărbaţi şi
recesiv la femei.
Probleme de interpretare a
pedigree-ului
 Afectiuni sex-limitate – cancerul ovarian
 Afectiuni letale la unul din sexe –
sindromul Rett
 Nu tot ceea ce este congenital sau familial
este si genetic
 Nu toate bolile genetice sunt congenitale
IMPORTANŢA STUDIULUI:

 Stabileşte dacă un caracter este ereditar

sau nu;

 în cazul unui caracter ereditar, se

stabileşte modul de transmitere genetică al
respectivului caracter în familia studiată:
autozomal dominantă, autozomal recesivă,
sau legată de cromozomii sexului sau
mitocondrială.