Anul Universitar 2021-2022

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATE: INGINERIE INDUSTRIALA SI ROBOTICA

CICLU DE STUDII: MASTER

DOMENIUL DE STUDIU: RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

PROGRAM DE STUDII: STUDII EUROPENE

Curs: Norme si valori europene

Cadru Didactic: Lector. Univ. Dr. Andrei Simionescu Panait 
Masterand: Anton George
Anul II, Semestrul II
Etica Utilitarista
Ce este ultilitarismul ?

 Majoritatea teoriilor morale implică faptul că există un motiv (moral)

pentru a face ceea ce se așteaptă pentru a maximiza ceea ce este bine
pentru toți, sau mai exact, diferența netă de ceea ce este bun pentru toți
față de ceea ce este rău pentru toți . Acest lucru ar putea fi numit
un principiu al beneficienței. Utilitariștii susțin că maximizarea a ceea ce
este bine pentru toți este tot ce trebuie pentru moralitate. Acesta face
decizii morale simple, furnizând o singură măsură de dreptate:
maximizarea utilității. În multe situații, acest lucru poate fi suficient,
alături de reguli mari, cu ajutorul cărora s-ar putea determina ce anume
maximizează utilitatea.
 Utilitarismul acceptă de obicei ideea conform căreia cazurile de bunătate și
răutate pot fi agregate în mod cantitativ. Așadar, să luăm în considerare o durere
foarte ușoară, care este cauzată de un stimul fizic al unei unități și care durează
10 min. Comparați acum 100 de cazuri de o astfel de durere, fie răspândite peste
100 de vieți, fie pe parcursul unei vieți care durează multe decenii, cu o singură
instanță de durere sfâșietoare provocată de 75 de unități de stimul fizic care
durează 10 min. Conform unui calcul utilitarist standard, rezultatul anterior este
mai rău decât cel de-al doilea, dar acest lucru pare implauzibil. Majoritatea
dintre noi ar prefera 100 de cazuri de durere ușoară dispersate în viața noastră
decât 10 min de durere sfâșietoare. S-ar putea crede că această problemă este
crucială în contextul actual, deoarece va trebui să echilibrăm decesul unui
număr mai mic de persoane împotriva sarcinilor mai mici pentru un număr mult
mai mare de oameni. Dar ceea ce este relevant din punct de vedere moral din
perspectiva utilitaristă nu este moartea în sine, ci mai degrabă durata și calitatea
vieții pe care decedatul ar fi avut-o dacă nu ar fi murit.
Utilitarismul este o teorie etică ce susţine ideea potrivit căreia ar trebui să acţionăm astfel
încât să producem cât mai mare de fericire si cat mai puțin suferință.

O formă particulară a utilitarismului se concentrează pe faptul ca nu ar trebui să creştem

suma totală a fericirii (ce ar putea face ca o fiinţă să se bucure de o fericire completă, în
timp ce toţi ceilalţi suferă), ci media fericirii de care se bucură toate fiinţele simţitoare.
Această teorie este cunoscută ca “utilitarism standard”. Totuşi, utilitarismul standard susţine
că ar trebui să existe cât de multă fericire, calculată luând în considerare toată fericirea
pozitivă existentă şi scăzând din ea toată suferinţa care există.

O altă perspectivă susţine că nu pe o sumă pozitivă dintre bunăstare și suferinţă, ci pe

minimizarea sumei totale a suferinţei. Aceasta se numeşte utilitarism negativ. Potrivit
utilitarismului, bunăstarea fiecărui individ contează. Dacă, în deciziile noastre morale, nu
reuşim să luăm în considerare interesele cuiva care are experienţe pozitive sau negative,
atunci nu reuşim să luăm în considerare suma totală a fericirii. Asta înseamnă că
discriminarea împotriva animalelor non-umane simţitoare, care au preferinţe sau experienţe
pozitive şi negative, este incompatibilă cu o teorie precum utilitarismul. Această teorie
trebuie să ţină cont de fiecare fărâmă de suferinţă şi de fericire, ceea ce înseamnă atât
considerarea experienţelor animalelor non-umane, cât şi ale celor umane.1
Etica utilitarismului: scopul justifică mijloacele?

Utilitarismul a fost propus inițial în timpul secolelor al XVIII-lea și al XIX-

lea în Anglia de Jeremy Bentham și adeptul său John Stuart Mill.
 

Pozitia utilitarista spune ca se actioneaza bine daca se face dupa un scop, iar
aceasta nu poate fi alta decat fericirea. Dar nu fericirea individuală (care ne-ar
cufunda într-un egoism fără speranță), ci fericirea colectivă. Vom acționa mai
bine atunci când acțiunea noastră va contribui la fericirea celui mai mare
număr de oameni. 
„Dacă o persoană se comportă bine numai atunci când caută plăcerea și evită
durerea, acea persoană este ghidată ca și animalele. Un om mulțumit să se
frece cu noroi și să se sature ar fi un om „bun” sau corect din punct de vedere
moral.
„Ființele umane posedă facultăți mai mari decât poftele animalelor și, odată
ce sunt conștiente de existența lor, nu consideră fericire nimic care să nu
includă satisfacerea acelor facultăți.”
Etica medicală a utilitarismului în timp de pandemie

„Ultilitarismul” este conceptul cheie care va șoca majoritatea oamenilor, cel

puțin în domeniul medical. De asemenea, este ideea care poate oferi obstacole
morale personale, etice și practice semnificative pentru furnizorii de servicii
medicale. „Regula utilitară” merită o examinare mai atentă.

„În caz de urgență pentru sănătatea publică, serviciile de asistență medicală și

organismele de sănătate publică au, de asemenea, datoria de a păstra resursele
reduse, reflectând obiectivul umanitar de a salva cel mai mare număr posibil de
vieți” (Institutul de Medicină al SUA).
O mare parte din concepția noastră modernă a respectului față de indivizi se
bazează pe opera profund influentă a lui Immanuel Kant. Una dintre lucrările
sale majore a inclus un argument detaliat și extrem de influent în ceea ce
privește faptul că respectul față de persoane ca indivizi care posedă demnitate și
importanță intrinsecă este un scop moral demn în sine.
Cauza principala care poate face viata nesatisfacatoare este egoismul, iar dupa aceasta
- lipsa cultivarii mintii. O minte cultivata gaseste un inepuizabil interes in tot ceea ce o
inconjoara: in obiectele naturii, in realizarile artei, in inchipuirile poeziei, in intamplarile
istoriei, in caile trecute si prezente parcurse de catre umanitate, cat si in perspectivele ei
viitoare. E posibil, desigur, sa devii indiferent la toate acestea, dar un asemenea lucru nu
se poate intampla decat atunci cand nu ai avut de la bun inceput nici un fel de interes
moral sau uman pentru asemenea chestiuni si ai vazut in ele doar un prilej de satisfacere
a curiozitatii.
Un alt punct important in moralitatea utilitarista esta ca aceasta recunoaste in fiintele
umane capacitatea de a sacrifica cel mai mare bine al lor pentru binele altora. Atata timp
cat, intr-o stare foarte imperfecta a ordinii lumii, modul cel mai bun de a servi fericirea
altora e prin sacrificiul absolut al propriei fericiri, a fi gata sa faci un asemenea sacrificiu
reprezinta virtutea cea mai inalta ce poate fi gasita la om. Totusi, sacrificiul in sine nu
este privit ca un bine. Un sacrificiu care nu sporeste sau nu tinde sa sporeasca suma
totala a fericirii este considerat a fi facut degeaba. Singura renuntare acceptata e
devotiunea fata de fericirea altora sau fata de unele dintre mijloacele care asigura aceasta
fericire, fiind vorba aici fie de fericirea omenirii in sens colectiv, fie de cea a indivizilor
in limitele impuse de interesele colective ale omenirii. Fericirea care constituie
standardul utilitarist al conduitei corecte nu e fericirea proprie a individului, ci aceea a
tuturor celor afectati, iar in tratarea propriei fericiri in raport cu fericirea altora,
utilitarismul ii pretinde acestuia sa fie tot atat de riguros impartial precum un spectator
dezinteresat si binevoitor.
Kant a susținut cu tărie că alegerile individuale, conștiente și respectul față
de ceilalți oameni sunt fundamentele vieții morale. Deși știința și obiectivitatea
au devenit pietre de temelie ale medicinei moderne, imperativele morale
străvechi de atenție acordată personalității și atenuarea suferinței pacienților au
rămas centrale pentru ideile occidentale ale relației pacient-medic.

Respectul pentru persoane, valoarea intrinsecă a oamenilor și cerința

medicinei de a respecta personalitatea și de a alina suferința, sunt toate valori
inculcate de timpuriu și profund în formarea medicală. Disconfortul apare în
cazul pandemiei când medicilor li se solicită să lase deoparte aceste valori și,
în schimb, să se concentreze asupra nevoilor și beneficiilor mai largi ale
societății în general.
Pentru utilitarism, folosirea animalelor non-umane poate fi acceptabilă doar dacă
fericirea cauzată de exploatarea lor depăşeşte răul cauzat. Dar este foarte dificil de găsit o
situaţie în care acest lucru ar fi posibil. Animalele non-umane sunt private de viaţă în
mod abrupt şi dureros, după ce au fost private de majoritatea experienţelor pozitive pe
care le-ar fi putut avea şi după ce au fost făcute să sufere îngrozitor.

Din moment ce este nevoie de atât de multă suferinţă pentru a produce nişte plăceri
efemere precum gustarea produselor animaliere, folosirea animalelor nu creşte suma
fericirii din lume, ci chiar o descreşte într-o măsură foarte mare. Prin urmare, o astfel de
exploatare nu poate fi considerată legitimă din punct de vedere moral, potrivit
urilitarismului.

În plus, utilitarismul nu poate accepta pur şi simplu faptul că nu ar trebui să facem
nimic în legătură cu daunele suferite de către alţii, nici chiar atunci când nu suntem noi
cei care au cauzat aceste daune. Utilitarismul susţine că ar trebui să ne preocupe fericirea
tuturor celor ce pot fi fericiţi. Dacă un anumit lucru reduce fericirea animalelor, atunci ar
trebui să încercăm să luptăm împotriva lui, orice ar fi acest lucru. Deci, având în vedere
modurile cumplite în care animalele sălbatice sunt rănite în natură, situaţia lor ar trebui să
fie foarte importantă atât pentru utilitarişti, cât şi pentru cei ce urmează alte abordări
etice.
 Crezul care accepta ca fundament al moralei „utilitatea” sau „principiul
celei mai mari fericiri” sustine ca actiunile sunt corecte proportional cu
tendinta lor de a promova fericirea si sunt incorecte in masura in care tind sa
produca inversul fericirii. Prin fericire se intelege placerea si absenta durerii;
prin nefericire, durerea si privarea de placere. Aceasta teorie a moralitatii e
bazata pe faptul ca placerea si absenta durerii sunt singurele lucruri dezirabile
ca scopuri si ca toate lucrurile dezirabile sunt astfel fie pentru placerea inerenta
lor, fie ca mijloc de promovare a placerii si de prevenire a durerii.

Cei care nu sunt de acord cu aceasta teorie o traduc prin presupunerea

ca viata nu are nici un alt scop mai inalt decat placerea, nici un alt obiect mai
bun si mai nobil al dorintei si stradaniei, considerand aceasta idee umilitoare si
desconsiderandu-i pe adeptii ei moderni.
 In general, totusi, scriitorii utilitaristi au pus superioritatea placerilor mintale asupra celor
corporale, ale senzatiilor, in primul rand pe seama caracterului lor mai stabil, mai putin
costisitor. Au fost luate in considerare mai degraba avantajele lor circumstantiale decat natura
lor intrinseca. Utilitaristii s-ar fi putut plasa insa, cu totala consecventa, si pe o alta pozitie, mai
inalta, caci recunoasterea faptului ca unele genuri de placere sunt mai dezirabile si mai
valoroase decat altele e pe deplin compatibila cu principiul utilitatii. In conditiile in care, atunci
cand evaluam orice lucru, o facem atat din punctul de vedere al cantitatii, cat si al calitatii, ar fi
absurd sa presupuneam ca evaluarea placerilor ar depinde numai de calitate. Dintre doua placeri,
daca exista una careia i-au dat o categorica preferinta toti sau aproape toti aceia care au avut
experienta amandurora, facand abstractie de orice sentiment de obligatie morala care le-ar cere
sa o prefere, atunci aceea este placerea mai dezirabila. Daca una dintre cele doua placeri este
plasata, de catre cunoscatorii competenti ai amandurora, deasupra celeilalte incat ei o prefera
chiar daca stiu ca obtinerea sa e facuta cu pretul unei cantitati mai mari de nemultumire si nu
renunta la obtinerea ei pentru nici o cantitate din cealalta placere, atunci aceasta delectare
preferata este superioara calitativ, covarsind cantitatea.
 Se mai afirma adesea ca utilitarismul ii face pe oameni reci si incapabili de
compasiune, ca le slabeste trairile morale pe care le au fata de indivizii umani, ca ii
face sa fie atenti doar la inregistrarea seaca si stricta a consecintelor actiunilor lor,
ignorand in evaluarile lor morale calitatile din care au emanat respectivele actiuni.
Daca aceasta asertiune inseamna ca ei nu permit ca judecatile lor cu privire la
corectitudinea sau incorectitudinea unei actiuni sa fie influentate de opinia pe care o
au cu privire la calitatile persoanei care a facut actiunea, atunci aceasta e o plangere
nu impotriva utilitarismului, ci impotriva posibilitatii existentei oricarui standard
moral, caci nici un standard etic nu decide ca o actiune e buna sau rea pentru ca e
facuta de un om bun sau rau si cu atat mai putin pentru ca e facuta de un om
prietenos, curajos sau binevoitor, ori invers.
 Concluzii:
S-ar putea spune că ceea ce contează până la urmă este ca acțiunea
să maximizeze în fapt ceea ce este bun pentru toți, mai degrabă decât
ceea ce este de așteptat să maximizeze ceea ce este bun pentru toți.
Dar cel mai bun ghid pentru ceea ce se va întâmpla este ceea ce se
așteaptă să se întâmple cu cele mai bune dovezi disponibile. Deci,
atunci când decidem ce să facem, trebuie să mergem după ceea ce se
presupune că este cel mai bun. Acest lucru este valabil în majoritatea
situațiilor (deși în unele cazuri speciale știm că ceea ce este de
așteptat să fie cel mai bun nu este ceea ce va fi cel mai bine).
Utilitatea așteptată a unei acțiuni este suma produselor dintre
probabilitatea și valoarea fiecăruia dintre rezultatele posibile ale
acțiunii respective.
„Este incontestabil că ființa ale cărei capacități de bucurie sunt mici
au mai multe oportunități de a le satisface pe deplin; dimpotrivă, o
ființă foarte bine înzestrată va considera întotdeauna că orice fericire
pe care o poate obține, așa cum este constituită lumea, este
imperfectă. Dar poate învăța să-și suporte imperfecțiunile, dacă
acestea sunt în vreun fel suportabile.Imperfecțiuni care să nu-l facă să
invidieze ființa care, de fapt, nu este conștientă de ele, pur și simplu
pentru că nu experimentează deloc binele. care face ca
imperfecțiunile să existe. Este mai bine să fii un om nemulțumit decât
un porc fericit.”
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA !
Bibliografie:

 1.Utilitarismul, John Stuart Mill

 2. Teoria utilitară , Jeremy Bentham
 3.
https://www.telework.ro/ro/etica-medicala-a-utilitarismului-in-
timp-de-pandemie/