Casa De Vinuri

Cotnari
Habageriu Sebastian Constantin
 Casa De Vinuri Cotnari
Cotnari SA este o companie românească
producătoare de vinuri. Istoria începe în 1948
când se înființează Întreprinderea Agricolă de
Stat (IAS) Cotnari din fuziunea Gospodăriei
Agricole de Stat (GAS) Cotnari, producătoare de
struguri și vin, cu GAS Deleni, care avea plantații
de pomi fructiferi și se ocupa cu creșterea de
ovine. În baza HG nr. 266/1991, IAS Cotnari se
privatizează și se înființează Cotnari SA. În anul
2000, Cotnari a rămas doar cu producerea
strugurilor, vinificarea și comercializarea vinului.

În 1948, compania deținea o suprafață de 2.000

ha. Astăzi, compania deține în proprietate 900
ha și are în arendă 800 ha
 Casa De Vinuri
Cotnari

În portofoliul producătorului sunt următoarele game

de vinuri: Anotimpurile Cotnari, Clasic, Cotnari,
Etichetă galbenă, Selecții, Vin de spirit și Vinotecă.
Plantația este formată din soiurile Grasă de Cotnari
(510 ha), Tămâioasă românească (460 ha), Fetească
albă (220 ha) și Frâncușă (210 ha).[2]

Vinurile au fost premiate la diverse competiții

interne și internaționale
Casa De Vinuri
Cotnari

Podgoria este adăpostită de vânturi și de

curenții locali reci, datorită fenomenului de
phoenizare a maselor de aer, ce determină un
proces de încălzire. Perioada mai – septembrie
este caracterizată de o nebulozitate cu valori
reduse, favorizând insolația, creșterea
strugurilor și acumularea zahărului. Solurile
sunt extrem de favorabile culturii de viță de
vie, cu o textura luto-nisipoasă, bogate în
humus și baze schimbabile.
 Casa De Vinuri
Cotnari

Până nu de mult, aproximativ până la

începutul secolului al XX-lea,
prelucrarea strugurilor în Podgoria
Cotnari, în vederea producerii vinurilor,
se facea într-un mod empiric, folosindu-
se vase, instalații și mijloace
tradiționale, unele dintre acestea
valoroase astăzi mai mult ca piese de
muzeu. Proprietarii viilor preferau ca ei
înșiși să-și vinifice producția de struguri.
Ca și culesul, vinificarea de la Cotnari
unea aspectul lucrativ cu cel ludic, de
joc și voie bună surprinse și literar de
unii scriitori precum N.D. Cocea:
„Copile, râzătoare, treceau coșurile (cu
struguri) flăcăilor.
 Casa De Vinuri
Cotnari

Aceștia la rândul lor, urcați pe scările improvizate,

le deșertau în trei călcătoare de doi stânjeni în
lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei.
Panerele golite zburau prin aer însoțite de strigări
și glume piperate. Fetele le prindeau din zbor. Nici
una nu se lăsa mai prejos. Răspundeau la fel, cu
glume în doi peri sau cu pumni de struguri
aruncați flăcăilor în față… Mustul gâlgâia ca
șuroaiele umflate de ploi. Zăcătoarele se umpleau
văzând cu ochii. Crama zumzăia ca un stup de
albine harnice”. „O întreagă tehnologie urmărește
maturarea și învechirea vinurilor, căci vinul
autentic de Cotnari nu se utilizează în anul în care
a fost produs, ci după doi, patru sau chiar zece ani,
când înregistrează adevărata personalitate” (Alecu
Al. Floares).
Casa De Vinuri
Cotnari

Tradiția milenară se împletește cu promovarea

celor mai avansate sisteme. În ultimii ani,
compania a promovat investiții substanțiale
împreună cu firme de renume din Italia,
Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut
capacitatea stației de îmbuteliere, au
modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a
sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a
mustului, de depozitare a vinului la învechit
etc.
DEGUSTAREA VINULUI
Primul pas este alegerea
vinului și interpretarea
datelor specifice acestuia.
Dacă este vin alb,
temperatura de servire se
recomandă a fi între 8 și 10°C.
Dacă este vin roșu,
temperatura recomandată
este între 16 și 18°C. Paharul
se ține de picior. În cazul în
care cupa este atinsă de piele,
cea din urmă poate influența
temperatura vinului și poate
altera calitățile acestuia.
În primul rând, la un vin se
remarcă prima oară aspectul, mai
exact culoarea și claritatea. Se
folosește de obicei ca reper un
perete sau panou alb, într-o
lumină bună, dar acest aspect
poate varia și puteți folosi orice
suprafață cât mai deschisă la
culoare. Astfel, este mult mai
usor de remarcat claritatea
vinului și culoarea acestuia, dacă
este una intensă, uniformă, sau
este spălăcită, cu unele
discrepanțe. În principiu, culoarea
vinului este dată de vârsta
acestuia, de timpul petrecut în
bariculi sau de varietatea de
struguri din compoziție.
Al treilea pas în procesul de
degustare al vinului este
primul nas, mai exact
evaluarea primei arome,
simțită imediat după ce
acesta a fost turnat în pahar,
fără a îl agita. Principalul lucru
care se observă atunci când
un vin este mirosit este
AROMA (la vinurile tinere) sau
BUCHETUL (la vinurile
învechite în sticle),
reprezentat de diferite arome,
cum ar fi condimente, fructe
sau flori.
Urmatorul pas este rotirea
vinului în pahar. Aceasta
intensifică contactul dintre vin
și aer, astfel amplificându-se
toate aromele. Al doilea nas
este recomandat imediat
după rotirea vinului. Vinurile,
având personalități diferite,
vor oferi la fiecare nas o
bogăție de arome diverse.
Acum, dacă ai trecut prin toți
ceilalți pasi, a venit timpul să
deguști în adevăratul sens al
cuvântului. Ce trebuie să iei în
considerare este faptul că limba
este împărțită în patru secțiuni,
fiecare responsabilă pentru a
recunoaște un anumit tip de
gust. Astfel, când începi să
guști, soarbe ușor din pahar, ca
dintr-un pai și plimbă vinul în
gură în așa fel încât acesta din
urmă să atingă toate papilele
gustative. Ar trebui să simți o
explozie de arome, care, după
ce înghiți vinul, se vor diminua,
dar vor lăsa un gust echilibrat.
MULTUMESC PENTRU
VIZIONARE!