Biostatistica ca ştiinţă şi obiect de studiu

Bazele teoretice şi metodologice ale

biostatisticii

Nina Globa
Master în Managementul Sănătăţii Publice
Subiecte în discuţie

 Noţiunile de statistică şi biostatistică.

Scurt istoric.
 Obiectul şi metoda statisticii
 Bazele teoretice, obiectivele şi
compartimentele biostatisticii
Statistica
 Definiţii
Este ştiinţa ce studiază partea cantitativă a
fenomenelor sociale de masă în legătură strânsă cu
particularităţile lor calitative în condiţii concrete de
spaţiu şi timp
Este ştiinţa şi arta colectării, rezumării şi analizei
datelor supuse unei variaţii întâmplătoare
Particularităţi:
 Nu se ocupă de cazuri individuale ci numai cu
fenomene de masă
 Studiază fenomenele de masă în condiţii concrete de
spaţiu şi timp
Statistica - etimologie

 Termenul derivă
din cuvântul latin “status” ceea ce
semnifică -poziţie, stare, situaţie
din cuvântul italian “statista” ce semnifică –
om de stat
Biostatistica

Definiţii
Este ştiinţa care are ca obiect cunoaşterea
structurii şi dinamicii sănătăţii unei
populaţii, în corelaţie cu factorii social-
economici, culturali, sanitaro-igienici şi
medico-biologici determinanţi, având ca
scop, detectarea tendinţelor acestei stări
Este statistica ce studiază aspectele legate
de medicină şi ocrotirea sănătăţii
Aspecte istorice

 Statistica s-a dezvoltat ca ştiinţă cu obiect

şi metodă proprii printr-un proces istoric
îndelungat şi s-a diferenţiat în funcţie de
particularităţile domeniului studiat.
 Ea a apărut din nevoia reală de a cunoaşte
în expresie numerică a o serie de
activităţi, fenomene şi procese social -
economice
Istoric
Pentru a pune în evidenţă rolul statisticii ca
instrument de cunoaştere a particularităţilor de
volum, structură şi dinamică a fenomenelor şi
proceselor sociale, din punct de vedere istoric,
apariţia şi dezvoltarea statisticii moderne îşi are
rădăcinile în trei fenomene separate:
 1. nevoile guvernelor ţărilor de a calcula date

privind cetăţenii şi activităţile ţărilor;

 2. dezvoltarea teoriei probabilităţilor;

 3. apariţia şi extinderea utilizării calculatoarelor.

Etape, faze în evoluţia statisticii

 Etapa statisticii practice

 Etapa statisticii descriptive
 Etapa aritmeticii politice
 Etapa probabilistică
 Etapa statisticii moderne
Etape, faze în evoluţia statisticii
 Etapa statisticii practice
În timpul civilizaţiei sumeriene, egiptene, greci şi romane, datele
erau obţinute în scopul primar al taxării şi înrolării în armată.
Se consemnează forme incipiente de evidenţă a terenurilor, a
numărului şi mişcării naturale a populaţiei.
În Imperiul Roman se efectuau înregistrări periodice ale
populaţiei, se întocmeau registre vamale, fiscale şi
cadastrale.
În Evul Mediu, instituţiile bisericeşti strângeau adesea şi păstrau
informaţii, înregistrări privind naşterile, decesele şi
căsătoriile.
Are loc delimitarea evidenţei statistice de evidenţa contabilă.
Evidenţele statistice, chiar dacă se rezumau la simple
consemnări de fapte, ofereau datele necesare pentru
informarea organismelor statului, referitoare la aspectele
fiscale, militare şi administrative.
Etapa statisticii descriptive

 corespunde trecerii de la „simple consemnări de fapte” la

analiza comparativă a datelor, la „descrierea faptelor” în
interacţiune.

 Curentul „descrierea statului” (sec.XII-XVIII) a atins apogeul

când în Germania s-a format o adevărată şcoală.

 Reprezentanţii de seamă a acestei şcoli, Herman Conrig,

Martin Smeitzel, Gotffried Achewald au introdus pentru
prima dată denumirea de statistică, au dezvoltat atât
mijloacele de investigare a fenomenelor sociale şi
economice, cât şi mijloacele de informare a organismelor
statale punând accentul pe determinările numerice.
Etapa aritmeticii politice
 Aparţine perioadei când în Anglia apare o statistică deosebită,
cunoscută sub numele de „aritmetică politică”.
 Aceasta se ocupa cu analiza, prin procedee matematice de
prelucrare a datelor culese, cu desprinderea regularităţilor şi
chiar cu formularea previziunilor.
 John Graunt pune în evidenţă legităţi ale populaţiei şi
fenomenelor demografice.
 Wiliam Petty (părintele economiei politice moderne) a utilizat
metode cantitative de studiere a fenomenelor sociale şi
economice.
 Edmund Halley s-a preocupat de estimarea numărului
populaţiei, a elaborat prima tabelă de mortalitate şi a introdus
conceptul de durată probabilă de viaţă.
Etapa probabilistică
 Apare în disputa dintre curentul descriptiv şi cel
al aritmeticii politice.
 Denumirea de aritmetică politică se substituie cu
denumirea de statistică şi capătă o nouă
dimensiune prin introducerea calculelor
probabiliste.
 Se formulează legea numerelor mari şi are loc
desprinderea altor regularităţi şi legităţi
statistice.
 Printre reprezentanţii de seamă a acestei faze
amintim: J. Bernoulli, P.S. Laplace, K.F. Gauss,
S.D. Poisson, A. Ciuprov etc.
 Etapa statisticii moderne
 Apare către sfârşitul sec. XIX.
 Un rol deosebit în această etapă l-au avut înfiinţarea
oficiilor naţionale şi internaţionale de statistică,
organizarea congreselor internaţionale de statistică,
apariţia primelor reviste de specialitate, introducerea
statisticii în învăţământul universitar şi secundar.
 În această etapă F. Galton, K. Pearson, M.G. Kendall,
G.U.Yule, C.E. Spearmen, R.A. Fisher etc., au
fundamentat teoria şi practica corelaţiei statistice, a
analizei factoriale, a experimentelor statistice.
 S-au abordat în mod deosebit problemele de
repartiţie, specificaţie şi estimaţie.
Obiectul de studiu al statisticii

 Aspectele cantitative ale determinărilor

fenomenelor de masă, fenomene care
sunt supuse acţiunii legilor statistice ce
se manifestă în condiţii concrete, variabile
în timp, spaţiu şi de organizare socio-
economică
Obiectul de studiu al biostatisticii

 Îl constituie fenomenele şi procesele ce

reprezintă următoarele particularităţi:
 Se produc într-un număr mare de cazuri
 Variază de la un caz la altu
 Sunt forme individuale de manifestare
concretă în timp, spaţiu şi sub aspect
organizatoric
Metodologia statistică
 Reprezintă totalitatea operaţiilor,
tehnicilor, procedeelor şi metodelor de
investigare statistică a fenomenelor
 Studierea fenomenelor

Începe de la observarea fiecărui caz

Urmează prelucrarea datelor individuale şi
transformarea lor în indicatori statistici
Încheie cu analiza şi interprearea
rezultatelor, şi formularea concluziilor
Bazele teoretice ale biostatisticii

 Dialectica materiei
 Teoria generală a statisticii
 Legităţile economice
 Bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
Obiectivele biostatisticii

1. Studierea stării sănătăţii populaţiei

 Reproducerea populaţiei

 Morbiditatea şi invaliditatea

 Parametrii dezvoltării fizice

2. Studierea legăturii dintre influenţa

mediul ambiant şi factorii sociali asupra
sănătăţii populaţiei.
Obiectivele biostatisticii

3. Acumularea şi analiza datelor

referitor la activitatea instituţiilor şi
cadrelor medicale.
4. Evaluarea eficacităţii metodelor de
profilaxie şi tratament.
5. Planificarea, economie şi finanţarea
ocrotirii sănătăţii.
Compartimente ale biostatisticii

 Statistica sănătăţii populaţiei

 Statistica ocrotirii sănătăţii
 Statistica managementului profilaxiei,
tratamentului şi altor activităţi în medicină