Sunteți pe pagina 1din 18

JONCTIUNILE

CELULARE
CURS 6
TIPURI DE JONCTIUNI
I. JONCTIUNILE
IMPERMEABILE
J. STRÂNSE, J. DE OCLUZIE, TIGHT JUNCTIONS
STRUCTURA JONCŢIUNILOR
IMPERMEABILE
ROLUL JONCŢIUNILOR STRÂNSE
II. JONCŢIUNILE
DE ANCORARE
J. DE ADERENŢĂ
DESMOZOMI
HEMIDESMOZOMI
II.1. JONCŢIUNILE DE ADERENŢĂ
PROTEINELE JONCŢIUNILOR
DE ADERENŢĂ
 GLICOPROTEINE
TRANSMEMBRANARE:
 CADERINE Ca2+ dep.
 INTEGRINE

 PROTEINE
INTRACELULARE DE
ATAŞARE
 α, β, γ - CATENINE,
VINCULINA, α ACTININA,
PLAKOGLOBINA
 TALINA, α ACTININA,
VINCULINA
PLIEREA UNUI STRAT EPITELIAL SI FORMAREA UNUI TUB
DE NATURA EPITELIALA
(formarea tubului neural)
II.2. DESMOZOMII
DESMOZOMII ŞI J. DE ADERENŢĂ
PRINCIPALELE TIPURI DE CADERINE

Tipul de caderină Distribuţia celulară

Caderina E Embrioni
Celule epiteliale (benzile de
aderenţă)
Caderina P Trofoblast, inimă, plămân,
intestin
Caderina N Sistemul nervos, plămân, inimă,
cristalin
Caderina R Nervii retinieni, celule gliale

Caderina M Mioblaşti, celule musculare


striate
II.3. HEMIDESMOZOMII
CARACTERISTICILE JONCŢIUNILOR
DE ANCORARE
Tipul joncţiunii Proteine Ligandul Ataşarea la Proteine de
trans- extracelular citoschelet ataşare
membranare intracelulară
De aderenţă Caderine Caderina din Filamente de Catenine,
intercelulară (E-caderina) celula vecină actină vinculina, α
actinina,
plakoglobina
Desmozom Caderine Caderina din Filamente Desmoplakine,
(desmogleine, celula vecină intermediare plakoglobina
desmocoline)
De aderenţă Integrine Proteine ale Filamente de Talina,
celulă-matrice MEC actină vinculina,
α actinina
Hemidesmozom Integrine Proteine ale Filamente Proteină
MEC intermediare asemănătoare
(membrana plakinei
bazală)
III. JONCTIUNILE COMUNICANTE
J. PERMEABILE (GAP JUNCTIONS), SINAPSELE
(ELECTRICE, CHIMICE)
JONCŢINUNILE PERMEABILE
(GAP JUNCTIONS)
JONCŢIUNILE GAP ŞI
TETRALOGIA FALLOT
 DEFECT SEPTAL
INTERVENTRICULAR
 STENOZA VALVEI A.
PULMONARE
 DEXTROPOZIŢIA
AORTEI
 HIPERTROFIE
VENTRICULARĂ DR.
BOALA CHARCOT-MARIE-TOOTH

 Neuropatie motorie şi senzorială ereditară


(1:2500 nn), autozomal dominant sau recesiv X-
linkat
 Debut în copilărie şi adolescenţă, lent progresivă
 Atrofia progresivă a muşchilor membrelor sup.
şi inf. prin degenerarea mielinei nervilor
periferici, cu pierderea sensibilităţii cutanate;
atrofie optică
 Cauza necunoscută (mutaţia genei pt. Cx32 de
pe Xq13)

S-ar putea să vă placă și