Obiectivizare în antrenamentul

sportiv
CURS 3
 OBIECTIVIZARE
PROCESUL TRECERII DE LA SUBIECTIV LA OBIECTIV
OBIECTIVIZAREA (antrenamentului sportiv)
contribuie la asigurarea celei mai eficiente
funcționări a procesului.
Acest lucru implică respectarea:
 Legităților antrenamentului
 Principiilor
 Metodicii instruirii
 Particularităților sistemului de Educație Fizică și Sport
 OBIECTIVIZARE

• Obiectiv – care are însușirea de a reda realitatea în

chip nefalsificat, detașat de impresii subiective.
• Obiectivat – devenit obiectiv, concretizat,
materializat.
• Obiectiviza – a căpăta un caracter obiectiv.
• obiectivizare informațiilor de diferite noanțe
sunt prelucrate, ajungându-se la o sistematizare
a mijloacelor care direcționează efectul lor
cumulativ spre cerințele concursului. Mijloacele
esențiale devin probe de evaluare, iar repetarea
lor mărește valoarea și puterea de predicție
asupra stadiului pregătirii.

• Asigurarea celei mai bune alternative de

rezolvare a unei sarcini într-o anumită etapă
este dată de CARACTERUL OPTIMAL care
după I.K.Sabaschi este de 3 tipuri:
• Optimizare –optim – cel mai bun, care asigură
cea mai bună eficiență în anumite condiții date
(materiale, tehnici, calendar competițional, tradiție
a disciplinei).
• Optimal –se schimb de la o etapă la alta
• Tipul 1 – alegerea celei mai bune ALTERNATIVE
–VARIANTE de acțiune pe baza căreia se asigură
rezultatul urmărit, în condițiile unei cheltuieli
minime de resurse.
• Tipul 2 – găsirea celei mai bune variante de
folosire a RESURSELOR existente, stabilite pentru
obținerea rezultatului maxim.
• Tipul 3 – căutarea celei mai bune VARIANTE, fără
stabilirea precisă a resurselor și rezultatelor.
• TIPUL 1 și 2 presupune obiectivizarea
• 2 raționalizare și 3
standardizarea proceselor.
Definire

Obiectivizarea reprezintă procesul de recoltare

a unor informații din diferite sectoare
(metodologice, biologice, psihomotrice) emise
de sportiv în antrenament și concurs,
transformarea lor în date, cifre și puncte în
vederea stabilirii raporturilor cantitative și
calitative care evidențiază eficiența unei lecții
izolate sau a microciclului impus de program .
( Nicu, A., 1993)
Scopul: creșterea eficienței antrenamentului

 eliminarea mijloacelor inutile – reducerea nr. exercițiilor (rămân doar cele

esențiale); mijloacele esențiale devin probe de EVALUARE, iar repetarea lor
mărește valoarea și puterea de PREDICȚIE asupra stadiului pregătirii dar și
asupra nivelului care ar putea fi atins prin pregătire, în perioada următoare)
 specializarea mijloacelor;
 dirijarea efectului cumulat al mijloacelor spre exigențele concursului;
 evidențierea preponderenței principiilor specificității și specializarea pregătirii;
 selecția mijloacelor în raport cu obiectivele de instruire;
 evidențierea solicitărilor în raport cu reacțiile biologice.
 SINTETIZÂND EFECTELE OBIECTIVIZĂRII
ANTRENAMENTULUI ȘI CONCURSULUI
• Putem spune următoarele:
 se obține inventarul mijloacelor din care este
compus conținutul antrenamentului și
concursului;
 acest inventar de mijloace este supus unei
serii de analize statistico-matematice,
fiziologice, biochimice, psiho-motrice,
biomecanice, urmând a fi indicată relația
directă –indirectă sau inexistentă pe care o
are concursul și rezultatul performanțial.
• Odată cu:
• stabilirea structurii și metodologiei folosirii
mijloacelor selecționate, cu validarea lor
pe plan biologic și biomecanic și
cunoașterea mai exactă a relației cu
obiectivul de performanță s-a ajuns de fapt
la operația de standardizare.
Informația emisă de sportiv 5

SPORTIVUL EMITE INFORMAȚII – informațiile

sunt multiple și diverse
1. în pregătire 2. în concurs

• ele alcătuiesc factorul cauzal fiind de esență:

1. Metodologică - oferă noi aspecte
metodologice ale antrenamentului sportiv
• CÂND ?
- când se antrenează ( în lecția de
antrenament sportiv)
- când concurează ( în timpul desfășurării
probelor)

emite informații de natură metodologică

care se referă la :
1.Informații de natură metodologică
• Câte exerciții au efectuat
• În ce cronologie
• În ce cantitate ( câte repetări)
• Cu ce intensitate
• Câte pauze a avut
• Ce durată a avut pauza
• Ce eficiență a dovedit
• Ce corectări a primit
• Ce dificultăți a întâmpinat în execuție
• De ce a întâmpinat dificultățile
• Altele
2. Informație biologică 3. Informație psiho-socială
- morfologică - stare de moment
- fiziologică - nivel de adaptare la
- biochimică sarcină
- biomecanică - tipul preferințelor
- nivel de integrare în
colectiv
Tipuri de analize
 Analiza statistico-matematică
• Se bazează pe coeficientul de corelație Spearman prin care se
evidențiază legătura dintre mijloacele de antrenament și
performanțele obținute în concurs.

Studiu inițial s-a realizat în ramuri sportive în care atât mijloacele cât
și performanțele se puteau evidenția prin expresii matematice
- temporale (secunde , minute, ore)
- spațiale (metri, centimetri)

Stabilirea coeficientului de corelație Spearman între valorile

mijloacelor și valorile performanțelor obținute în competiție oferă
INFORMAȚII despre gradului de compatibilitate dintre ele.
• Soluția dată de calculul statistico-matematic
privind selecția mijloacelor care au o corelație
probabilistică cu performanța planificată este
interesantă, inedită dar limitată. Ea poate fi
aplicată ramurilor și probelor sportive ale căror
mijloace se pretează în examinarea lor, la o
explicare matematică temporală (s, min, h),
spațială (cm,m km), sau ponderală (g, kg, t). În
această categorie intră probele din atletism,
înot, canotaj, caiac-canoe, ciclism, haltere,
probele combinate din atletism (pentatlon
heptatlon, decatlon).
• Dar pentru ramurile și probele aciclice
(gimnastica), sau bazate pe adversitate directă
(box, lupte, judo, scrimă, jocuri sportive), analiza
statistică este relativ limitată în calculul
coeficientului de corelație din pricina dificultății
obiectivizării matematice a valorii temporale,
spațiale și ponderale a mijloacelor de antrenament.
• Dar statistica-matematică ne ajută să calculăm și
alți coeficienți:
• Coeficientul de solicitare
• Coeficientul de utilitate (V. Neumann și J.
Morgenstern, în lucrarea Teoria jocurilor și
comportamentului economic, 1953)
 • Este necesară o aglomerare de mijloace în
pregătire?
• Toate mijloacele sunt necesare obținerii de
performanțe sportive de certă valoare?
• Aceste nedumeriri au fost spulberate de statistica
matematică, care a sugerat că este necesar să se
selecționeze continuu și mai ales să se folosească, în
antrenamente, din multitudinea de mijloace
posibile, doar acelea care au un grad ridicat de
eficiență în determinarea performanței sportive.
• Inițial au fost supuse măsurătorilor obiective
diferiți parametri ai pregătirii și în mod deosebit
valorile cantitative ale mijloacelor de
antrenament, care determină în final
performanța sportivă și s-a efectuat selecția
statistico– matematică a acestora prin aplicarea
indicelui de corelație.
• Este necesar ca, pentru început, să se
organizeze structural mijloacele de
antrenament, astfel încât toate componentele
lor să aibă valori constante cu excepția uneia
singure, care să evolueze în timp.
• Pentru aceasta, inițial, trebuie să se
realizeze standardizarea mijloacelor de
antrenament, pentru a putea surprinde
statistico-matematic corelația fiecărui
mijloc de antrenament cu altă variabilă,
care este chiar performanța sportivă.
 Exemplu de studiu efectuat
• Ramură de sport atletism
• Probă : 100m
• Exercițiu standardizat din atletism pentru dezvoltarea
vitezei. Se folosesc alergări repetate, cu pauze
pasive, de durată medie, scopul urmărit fiind
creșterea intensității de la un antrenament la altul
(etapă, perioadă). Mijlocul standardizat din exemplul
nostru este: 5x200m, cu 5 min pauză. În acest
exercițiu avem ca element stabil mijlocul (alergare –
200 m), numărul de repetări -5, volumul de efort -
1000 m (5x200), durata pauzei – 5 min., forma de
desfășurare a pauzei – pasivă.
• Singurul parametru care variază în timp, în funcție de
care vom aprecia direcția și gradul de adaptare a
organismului, este dată de intensitatea dată de viteza
de alergare a celor 5 distanțe a câte 200 m. Acest
element variabil va fi exprimat printr-o singură cifră -
media în secunde a timpului realizat pe distanțele de
alergare.
• Calculul coeficientului de corelație gradată Spearman
care are ca simbol r(s), se va realiza prin metoda pas
cu pas a mijlocului respectiv (după V.Dumitru)
• Rezultatul obținut est un r pozitiv (să spunem 0,875,
valoare foarte apropiată de maximum posibil
probabilistic- 0,999). Acest lucru demonstrează că
mijlocul standardizat de dezvoltare a vitezei are o
evoluție în același sens cu performanța. Cu o
„certitudine probabilistică mare‟.
• Inițial au fost luate în calcul:
• Mijloace luate în calcul
• - etapa I : 200 cu semnificație oarecare pentru
performanța stabilită ca
obiectiv :au fost reținute 50 de mijloace.
• - etapa II: 50 (au fost supuse calculului statistico-
matematic si s-au reținut doar 11 care s-au dovedit a avea
o corelație însemnată cu valoarea performanței dorite.
• cu semnificație: 11
• Mijlocul prezentat anterior (5x200m/P 5 min) are al 2-lea
indice de corelație din toată suita de mijloace analizate
statistico-matematic. Iar din cele 50 de mijloace, 13 au o
determinare probabilistică negativă.
 Consecințe metodologice
• Restrângerea numărului de mijloace ( se aplică doar
cele care au legătură specifică și directă cu performanța
așteptată/ proiectată);

• Constituirea indicației conform căreia locul și frecvența

mijloacelor depind de coeficientul de corelație pe care
acestea îl au cu obiectivul de performanță , pe parcursul
pregătirii sportive planificate;

• Transformarea mijloacelor esențiale în probe de control

 Analiza de natură fiziologică
• Se referă la sursele de energogeneză specifice efortului
sportivului prin excelență

tipuri de surse:
- aerobă ( peste 5’)
- anaerobă
- alactacidă ( ≥ 10 ”)
- lactacidă ( sub 2’00”)
- aerobă –anaerobă (mixtă) ( 2’00” – 5’00”)
Exemplu de studiu efectuat

• Sport ciclic , probă de rezistență ( atletism :

semifond și fond, canotaj, caiac-canoe)

- 90% distanță în regim de energogeneză aerobă

- 10 % distanță în regim anaerob
3,7% alactacid 6,3% lactacid
 Consecințe
• Relația dintre aerob și anaerob este impusă de
legitățile concursului.
• Selecția mijloacelor, aplicarea lor din
perspectiva parametrilor – volum și intensitate,
se subordonează legităților concursului.
• Se realizează o pregătire adecvată naturii
efortului din concurs / probă prin transpunerea
relației de esență fiziologică ( aerob-anaerob) în
antrenamentele din cadrul unui macrociclu.
 Analiza de natură motrică

• Evidențiază predominanța unei calități sau a alteia

în cadrul unei probe / competiții

contextul a determinat:
- apariția zonelor de efort
- apariția ritmului și tempo-ului în graficul special
de cursă
Exemplu studiu efectuat

• Sport ciclic, probă de rezistență ( atletism-1500m,

canotaj -2000m)

- 90% din distanță se bazează pe rezistență

- 10 % din distanță pe viteză și forță
- 3,7% viteză
- 6,3% forță în regim de rezistență
Consecințe

• Evidențierea relației între calități și ponderea

uneia dintre ele (rezistența)
• Selecția adecvată a mijloacelor preponderent
de rezistență
• Coroborarea cu analiza de natură fiziologică în
vederea folosirii mijloacelor selecționate
adecvat cu treptele de efort compatibile cu
graficul intensității cursei (90% aerob și 10%
anaerob)
 Analiza calitativă a luării deciziilor
• Se bazează pe teoria jocurilor
• Vizează măsurile privind calitatea

exercițiul = marfă cu valoare pe piața ”concursului”

Exercițiul (ca să aibă valoare) trebuie să corespundă solicitării

biologice și să satisfacă nevoile tehnice ale concursului

Se operează cu doi coeficienți:

- de solicitare
- de utilitate
 Studiu efectuat
• Sport aciclic, individual ( lupte)
• Număr mijloace ( după simplificare) : 18
• Mijloc ales : alergare 2 km pe plan înclinat
ascendent , la munte
Apreciere : cronometrare
Rezultate :
- loc I în clasament ,după gradul de solicitare (pe
plan fizic)
- loc 18( ultimul) , după utilitate ( pe plan tehnic)
 Consecințe
• Se poate calcula un coeficient global în legătură
cu mijloacele folosite care evidențiază locul real
în clasamentul solicitării și utilității;
• Sistemul de selecție al mijloacelor determină
poziționarea acestora în cadrul macrociclului și
a diferitelor perioade de pregătire
 Analiza igienică

• Scop : evidențierea consumului caloric existent în

cazul unui exercițiu selecționat pentru a-l corela cu
refacerea capacității de efort

redobândirea caloriilor consumate

Refacerea capacității de efort necesară reluării

antrenamentului / concursul următor ( în cazul
turneelor / calificărilor)
 !
• Obiectivizarea face parte din conceptul de
raționalizare
• Vizează selecția și tipizarea exercițiilor în
funcție de efectul și costul biologic provocat de
cantitatea de repetare, treptele de efort în care
acționează controlat și optim
• Evidențierea mijloacelor esențiale prin analize
multiple a dus la creșterea specificității
antrenamentului vs multilateralității,
standardizării exercițiilor și stabilirii succesiunii
logice.
 Metode de obiectivizare 6

• mijloace audio-vizuale care obiectivează actul

motric și concursul și care au o mare
generalizare în antrenamentul sportiv:
• Video
• Fotografia – a generat metoda stroboscopică
• Banda magnetică
• Informatica – reușește să transpună analiza
biomecanică a unei acțiuni motrice complexe
pe calculator
• Înregistrarea sonoră a ritmului mișcării
BIBLIOGRAFIE
• Ivan, C., (2009), Raţionalizare şi standardizare în
antrenamentul sportiv. Note de curs – master Performanţă în
sport, ANEFS
• Nicu .A.,(1992), Raţionalizarea antrenamentului sportiv, Ed
MTS-CCPPS, Bucureşti
• Negulescu, I.,(coordonator) Manos, M.,Ghițescu, G., Croitoru,
D., (2008),Relația dintre raționalizarea mijloacelor de
antrenament și individualizarea pregătirii în jocurile sportive.
Ed. Bren, București.
• Nicu. A.,, (1993), Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis
Bucureşti
• Stoica, M., (2009), Raţionalizare şi standardizare în
antrenamentul sportiv. Program de studiu de masterat –
performanţă în sport. Editura Bren, București
• Standard ISO 9000