Agricultura

ecologică

Gheorghe DUCA
Academician
Lectia 18
 Agricultura
Moldovei

• Teritoriul total al Republicii Moldova este de 33.800 km2

• Din 2010 spre 2022 producția agricolă a crescut cu 15
procente (32 120 mil. lei)
• Pământul agricol din Moldova acoperă 2.48 milioane
hectare sau 75% din teritoriul țării. Din care 1.82
milioane hectare sunt pământuri arabile, iar 0.3 milioane
sunt plantații multianuale
• Pajiștile și pășunile constituie 0.36 milioane hectare
• Cenoziomul, înscris în patrimoniul mondial UNESCO,
acoperă 2/3 (75%) din tot solul Moldovei
• Cei mai importanți parteneri de export ai Moldovei în
Agricultură: România (25.1%), Russia (7.5%), Ucraina
(10.3%), China (9%), Germania (8%)
 Indicator
Suprafața teren, totală 3 384.6
Teren agricol, total 2 497.8
din care:
Teren arabil 1814.1
Terenuri cu culturi permanente 295.3
din care:
Livezi 135.1
Viță de vie 142.6
Alte culturi permanente 17.6
Pajiști permanente 351.0
din care:
Lunci 2.1
Pășune 348.9
Alte terenuri agricole 37.4
din care:
Terenuri necultivate 37.4
 Structura fermelor după
mărime
Aria (ha) Nr. de ferme
Total 2 243 540 902 214
0 ha
Producția totală de
> 0 < 2 ha 445 216 779 600 fructe și legume:
2 < 5 ha 306 984 104 996
5 < 10 ha 74 138 11 509 Legume – 327 mii tone
Fructe – 497 mii tone
10 < 20 ha 24 980 1 868
20 < 30 ha 13 885 574 Producția totală de grâu,
30 < 50 ha 24 568 638 orz și porumb:
50 < 100 ha 44 425 617
Grâu – 1102 mii tone
100 < 200 ha 89 859 621 Orz – 221 mii tone
200 < 500 ha 314 416 963 Porumb – 1556 mii tone
500 < 1000 ha 378 418 550 Floarea-soarelui – 548 mii
tone
1000 < 2500 ha 338 692 229 Soia – 109 mii tone
>2500 ha 187 953 49
În 1940, în cadrul Regatului României:
Moldova se clasa pe locul 1 la producerea fructelor și vinurilor,
locul 2 la producerea grânelor.
Existau 6800 de mori de vânt care procesau produsele agricole
Existau 8000 de întreprinderi, dintre care 7000 agricole.

În cadrul URSS:
Terenurile agricole ale Moldovei constituiau 0,2% din totalul
URSS (de 500 de ori mai mică), dar producea 20% din totalul
producției agricole sovietice (dintre care 65% din totalul
producției de uleiuri eterice).

În 1986-1987:
Ponderea industriei era de 65% (din care 20% constituia
industria de procesare agricolă) din PIB.
Ponderea agriculturii constituia 35% din PIB.

În 2021-2022:
Ponderea industriei este de 11,4% din PIB
Ponderea agriculturii este de 10,4% din PIB
 Agricultură ecologică

”Agricultura ecologică
reprezintă o producere agricolă,
inofensive omului şi mediului
ambiant.
 
 Agricultura ecologică

constituie un agroecosistem fără

folosirea substanţelor chimice ofensive
sub formă de fertilizanți şi pesticide.
Rolul agriculturii ecologice
 de a produce hrană potrivită organismului
uman;.
 asigură încrederea consumatorilor şi
protejează interesele acestora;
 creează mai multe locuri de muncă, aduce
bunăstarea economiilor rurale;
 Practicile specifice
agriculturii ecologice
 Interzicerea folosirii pesticidelor şi a îngrăşămintelor, a antibioticelor
pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe
complementare;
 Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic;
 Valorificarea resurselor existente la faţa locului, ca de pildă folosirea
gunoiului provenit de la animale şi a furajelor produse la fermă
 Alegerea unor specii de plante şi rase de animale rezistente la boli şi
dăunători, adaptate condiţiilor locale ;
 Creşterea animalelor în libertate, adăposturi deschise şi hrănirea
acestora cu furaje ecologice
 Rotaţia culturilor;
Istoria agriculturii ecologice
- Inceputul AE se consideră din timpurile elaborării
Teoriei agriculturii biodinamice de Rudolf Steiner
(filozof austriac) în 1913: „Omul trebuie să
trăiască în armonie cu ambianţa sa.”
- Anii 60 - mişcările ecologiste „reîntoarcerea la
natură”.
- Anii 70 - se creează organizaţia globală IFOAM
(Federaţia Internaţională a Agriculturii Ecologice).
- Anii 90 in Moldova a avut loc o miscare ecologista,
care s-a nascut in baza utilzarii pesticidelor in
agrcultura intensiva
 
 Termenul agriculturii
biologice

Termenul „Agricultură Biologică” a

apărut în anul 1991 şi a fost apoi
legalizat prin Regulamentul
Consiliul Europei nr. 2078/92 din 30
iunie 1992.
 Directiva UE nr. 2092/91
Numai produsul obţinut conform regulilor de producere expuse
în această Directivă poate fi etichetat sau poate fi dat reclamei,
folosind termenii specifici fiecărei ţări – membră a Consiliului
Economic al Europei, care sînt sinonime:
În spaniolă ecologico
În daneză okologisk
În germană ökologisch
În greacă βιoλoγικο
În engleză organic
În franceză biologique
În italiană biologico
În olandeză biologisch
În portugheză biologico
 Terminologia utilizată în UE

În UE au fost înregistrate cîteva numiri de

comercializare a produselor agricole, aşa ca:
 Ecologice;
 Ecologic pure;
 Biologice;
 Organice;
 Prietenoase mediului;
Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr. 1287-II din
29 decembrie 1999.

Cu privire la Concepţia naţională a

agriculturii ecologice, fabricării şi
comercializării produselor alimentare
ecologice şi genetic nemodificate.
 Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova
Nr.863 din 21.08.2000

pentru aprobarea Concepţiei naţionale a

agriculturii ecologice, fabricării şi
comercializării produselor alimentare
ecologice şi genetic nemodificate
 
 SM: 2001
(SR 13454)
Standard moldovenesc

Produse biologice

Ghid de producere, procesare,

etichetare şi comercializare a
produselor agroalimentare biologice
 
 Standard moldovenesc

Republica Moldova a preluat în

calitate de Standard Moldovenesc
Standardul Român „SP 13454:
Produse biologice.
 Ghidul SM (SR 13454)
cuprinde:
1. regulile de producere, procesare, etichetare
şi comercializare a produselor
agroalimentare biologice;
2. sistemele de inspecţie şi certificare;
3. tabele cu substanţele permise în fertilizarea
solului, controlul bolilor şi dăunătorilor la
plante.
 Unele definitii:
Produse ecologice (biologice)
Produse agroalimentare obţinute,
fabricate, păstrate, prelucrate şi
certificate în conformitate cu
reglementările standardelor de
producere ecologică cu legislaţia
naţională, armonizată cu prescripţiile
în domeniu ale Uniunii Europene
 Acreditare/omologare

Procedură prin care o autoritate

recunoaşte oficial faptul că o
persoană este competentă să realizeze
sarcini speciale.
 
 Certificare
Procedură prin care o terţă parte (o
organizaţie independentă de furnizori
sau consumatori) dă o asigurare în
scris că un produs corespunde
condiţiilor specificate
 
 Procesul de Certificare
Procesul de certificare trebuie să cuprindă întregul
spectru complet de evenimente de la „sol la
servire”, cum ar fi:
- Creşterea și producerea.
- Ambalarea şi Transportul.
- Depozitare şi Distribuire.

 
 Principiul recunoaşterii
reciproce
Ajustarea legislaţiei garantează
accesul în UE şi permite libera
circulaţie a produselor ecologice
prin UE fără bariere.
 Inspecţie
Scopul: Examinarea sistemelor de
prelucrare sau de control al materiei
prime, testarea produsului finit în
scopul verificării conformităţii lor cu
cerinţele pentru calitate.
 
 Monitorizare ecologică
Control sistematic:
•asupra produselor agroalimentare ecologice,
•asupra proceselor de producere/prelucrare,
•colectarea, sistematizarea, păstrarea datelor
•asigurarea cu aceste informaţii a populaţiei şi
organizaţiilor interesate.
 Etichetare
Eticheta este o forma înscrisă, tipărită
sau grafică, care însoţeşte alimentul,
sau este afişat în apropierea
alimentului, inclusiv în scopul
promovării, comercializării sau
prezentării
 Codex Alimentarius
prezintă un set de norme şi
recomandări referitoare la
produsele alimentare, care au
scopul de a proteja sănătatea
consumatorului şi a asigura o
practică onestă în comercializarea
alimentelor.
 Îndrumarul Codex pentru
Producerea, Prelucrarea, Marcarea
şi Marketingul Produselor Alimentare
Ecologice

A fost adoptat de către Comisia UE Codex

Alimentarius la sesiunea a 23-a în 1999.
 Agricultura în Moldova
 Sectorul agrar cuprinde aproape jumătate din
populaţia;
 Perioada de tranziţie de la economia sovietică este
foarte dificilă, fiind înregistrate multe reduceri de
producţie şi venituri în sectorul rural;
 În prezent majoritatea terenurile sînt private, iar în
sectorul de producere sînt înregistrate rezultate
modeste;
 Sectorul zootehnic este slab dezvoltat.
 Premisele dezvoltării agriculturii
ecologice în Republica Moldova

Avem noi, în ţara noastră condiţii,

posibilităţi, premise de dezvoltare a
agriculturii ecologice (biologice)?
Răspunsul este afirmativ.
 Premisele dezvoltării agriculturii
ecologice în Republica Moldova
- Condiţiile ecologice sînt favorabile pentru
cultivarea unui spectru larg de culturi agricole
valoroase (horticole, etero-oleaginoase etc.);
- învelişul de soluri are un inalt potenţial productiv;
- în legătură cu reducerea esenţială în ultimii ani a
aplicării mijloacelor chimice starea ecologică a
solurilor este satisfăcătoare;
- calitatea satisfăcătoare a resurselor acvatice
permite aplicarea irigaţiei fără pericolul de a polua
solurile;
 Topul exportului agricol din
Moldova
În dependenţă de volumul numeric de produse
exportate din Moldova, s-a înregistrat
următorul clasament:
 Vin (25.9%);
 Tutun(4.1%);
 Suc (4.0%);
 Seminţe de floarea soarelui (3.4%);
 Nuci(3.1%).
 Pieţele produselor ecologic
pure
- Se înregistrează o creştere de peste 21 miliarde dolari în
fiecare an ( 20%).
- SUA şi Europa sunt plasate în topul clasamentului
 SUA - 6,6 miliarde dol
 Regatul Unit al Marii Britanii - 2 miliarde dol
 Japonia - 3 miliarde dol
 Danemarca - 21% de lapte este ecologic
 Austria - 10% din gospodăriile de fermieri sînt de natură ecologică
 Franţa - 0,5% din comercializarea produselor alimentare sînt
ecologice
 Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
• Agricultura a început să cîştige teren în
Europa Centrală şi de Sud.
• Circa 90% din producţia ecologică a
Ungariei este destinată exportului, în special,
în Germania.
• România are ceva experienţă în domeniu,
inclusiv un cadru legislativ bine definit.
Producţia ecologică se cultivă aici pe o
suprafaţă de 11.405 ha.
 Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Agricultura ecologică este practicată şi în SUA,
Italia, Grecia, Ungaria, Polonia, Republica Cehă,
România etc.
Ţările menţionate au adoptat, în conformitate cu
legislaţia internaţională, Standarde Naţionale cu
privire al Producerea, Procesarea, Etichetarea şi
Comercializarea Produselor Ecologice.
 Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Germania a început promovarea reformelor în
agricultură şi comercializarea produselor
sănătoase încă cu 100 de ani în urmă. La finele
anului 2010, deja erau înregistrate 15.740
gospodării care administrau ecologic circa
jumătate de milion de hectare. Actualmente,
piaţa produselor ecologice aici este foarte
dezvoltată, Germania fiind unul din cei mai
mari exportatori din lume.
 Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Marea Britanie şi-a mărit suprafaţa
terenurilor ecologice de la 50.000
pînă la 472.500 ha.
Cea mai ridicată cerere o au
produsele folosite în hrana
copiilor.
 Agricultura intensivă în lume
• După cel de-al doilea Război Mondial,
îngrăşămintele chimice au invadat agricultura
mondială.
• Rezultatele aplicării lor însă, s-au dovedit a fi
nefavorabile: degradarea solului, calitatea
proastă a produselor alimentare, influenţa
negativă asupra sănătăţii oamenilor, etc.
• La începutul anilor 1980, omenirea a
conştientizat, pericolul îngrăşămintelor chimice.
 Agricultura biologica în
Moldova
Deşi nu este atît de dezvoltată ca în alte ţâri,
agricultura ecologică începe deja să preocupe
fermierii din Moldova. Exemple concrete pot fi
terenurile întâlnite în s.Climăuţi, Donduşeni (6,5 ha
legume ecologice); s.Gura Bâcului, Anenii Noi;
(7.5 ha legume); s.Creţoaia, Anenii Noi (livadă –
15 ha coarne); s.Sculeni, Anenii Noi (20 ha culturi
furajere); s.Bahmut, Ungheni (cîţiva ari cu plante
aromatice, mirodenii).
 Beneficiile Agriculturii
Ecologice
 Se asigură produse naturale, benefice pentru sănătatea şi
imunitatea oamenilor;
 Se contribuie la creşterea longevităţii vieţii umane;
 Se respectă regulile naturale de creştere a plantelor şi
animalelor;
 Se contribuie la menţinerea faunei solului (diversitatea
biologică);
 Se pune în acţiune procesul de auto-regenerare a substanţelor
nutritive din sol;
 Se pune în aplicare mecanismul de auto-protecţie a culturilor;
 Se prelungeşte exploatarea solului pe toată durata anului;
 Se obţine un echilibru și o dezvotare durabilă naturii.
 Standardul SGS de
producere ecologică

Standardul de Producţie
Ecologică este elaborat de
Grupul internaţional SGS
(Societe Generale de
Surveillance)
 1. Îngrăşarea solului pentru PE
Aplicarea materialului organic nu trebuie
să fie motiv de poluare a apelor de
suprafaţă sau subterane cu substanţe
nutritive, organisme patogene, metale
grele şi reziduuri chimice (inclusiv
antibiotice şi alte reziduuri
farmaceutice).
Substanţă
Material produs la o Unitate
- Gunoi de grajd
- Reziduuri vegetale şi gunoi verde
- Paie şi alte substanţe de mulcire
- Noroi, urină
Descriere, cerinţe structurale,
condiţii de folosire
Tratarea cu compost se permite la
necesitate, dacă se va introduce în sol
cu 120 de zile pînă la recoltarea
culturii, dacă ea este menită pentru
consum uman
Permis
Permis
Tratarea cu compost se permite la
necesitate, dacă se va introduce în sol
cu 120 de zile pînă la recoltarea
culturii, dacă ea este menită pentru
consum uman
Material produs prin mijloace
normale
- Gunoi de grajd
 
- Gunoi de grajd uscat şi gunoi de
pasăre deshidratat
- Excremente animale tratate cu
compost, inclusiv gunoi de pasăre şi
gunoi de grajd tratat cu compost
- Excremente animale lichide (noroi,
urină, etc.)
- Turbă, fără adaosuri sintetice
- Resturile culturilor de ciuperci
Restrîns - şi numai după tratare
corespunzătoare cu compost
Cu originea de la fabrici – interzis1
 
Se cere indicarea speciei de animal
 
 
Excremente animale lichide sînt
permise după fermentare controlată
şi/sau diluare cuvenită
Fără adaosuri sintetice; se permite
numai în amestecuri pentru seminţe şi
sădire în ghiveci
Componenţa iniţială a subsolului
trebuie să se limiteze cu produsele din
această listă. Restrîns
- Excrementele viermilor
(vermicompost) şi insectelor
- Paie
- Amestec de materie vegetală
tratat cu compost
- Făină din sînge, faină din carne, Restrîns - iar făina din carne şi oase de
făină din oase, făină din pene,
păr, blană, lînă, produse lactate şi
produse similare fabricate fără
conservanţi
- Produse lichide de peşte
- Produse şi produse secundare
de origine vegetală pentru
îngrăşăminte (de exemplu faină
din turtă de oleaginoase, coajă de
cocos, praf de malţ, etc.)
Permis
Restrîns - şi numai după tratare cuvenită cu
compost
Restrîns - şi numai după tratare cuvenită cu
compost
animale nu se vor folosi ca nutreţuri animale
Restrîns - se poate face numai din resturi,
nivelul pH se poate ajusta cu acid sulfuric,
citric sau fosforic astfel ca să fie stabilizat
nivelul pH 3.5
Se interzice tratarea cu adaosuri sintetice.
Restrîns
Plante marine şi produse din plante
marine
Hârtie de ziare sau altă hârtie reciclată
Preparate biodinamice
Rumeguş, surcele şi aşchii de lemn
Scoarţă tratată cu compost
Numai obţinute prin:
(i) procese fizice inclusiv deshidratare,
congelare şi măcinare
(ii) extracţie cu apă şi acid apos şi/sau
soluţie alcalină (iii) fermentare
Fără cerneală lucioasă sau colorată, ca
mulci sau materie pentru compost
Permis
Lemn netratat chimic după tăiere
Lemn netratat chimic după tăiere
 2. Substanţe folosite în
îngrăşarea solului

Se recomandă material organic

(inclusiv extrase vegetale), tratat sau
netratat cu compost, din surse
ecologic certificate.
 Gunoi brut
Aplicarea gunoiului brut se va face numai cu
aprobarea prealabilă.
În timpul aplicării se va acorda atenţie
capacităţii pămîntului de a absorbi
gunoiul/noroiul.
Gunoiul conţinînd excremente umane (fecalii şi
urină) nu se va folosi la plante destinate
consumului uman.
Dacă condiţiile sînt nefavorabile şi este posibilă
contaminarea, aplicarea nu va avea loc.
Folosirea îngrăşămintelor în baza
produselor secundare neprelucrate de la
abatoarele animalelor şi a sîngelui
proaspăt nu se permite.

Orice alte îngrăşăminte sintetice şi

naturale, inclusiv uree şi Nitrat Cilian sînt
interzise
Denumire
Cenuşă de lemn
Fosfat de rocă măcinat
Fosfat de alumin calciu
Zgură bazică
Sare crudă de potasiu (de
exemplu: kainit, silvinit, etc.)
Sulfat de potasiu, posibil
conţinînd sare de magneziu
Stillage şi extras de stillage
Descriere, cerinţe structurale, condiţii de
folosire
Din lemn netratat chimic după tăiere
Conţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90
mg/kg deP2O5
Conţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90
mg/kg de P2O5 Folosire numai pentru soluri
alcaline (pH>7.5)
Restrînsă
Restrînsă - trebuie să provină din mină
Restrînsă
Produs obţinut din sare crudă de potasiu prin
proces fizic de extracţie, posibil conţinînd de
asemenea săruri de magneziu
Produse de distilare din amoniu sînt interzise
Carbonat de calciu de origine -
naturală (de exemplu cretă,
marnă, calcar măcinat, ameliorant
Breton, cretă de fosfat)
Carbonat de magneziu şi calciu Numai de origine naturală
de origine naturală (de exemplu
cretă de magneziu, calcar de
magneziu măcinat, etc.)
Sulfat de magneziu (de exemplu Restrânsă
kieserit)
Soluţie de clorură de calciu Tratarea frunzelor pomilor de mere, după
identificarea
deficitului de calciu.
Restrînsă
Sulfat de calciu (gips) Numai de origine naturală
Argile (de exemplu perlit şi -
vermiculit)
Sulf elemental Restrîns
Microelemente - de exemplu bor,
cupru, fier, mangan, molibden,
cobalt, seleniu, zinc
Clorură de sodiu
Pulbere de piatră (bazalt măcinat)
Restrînsă, în cazuri de necesitate dovedită, nu
se va folosi ca substanţă de defoliere sau
erbicid. Microelementele produse din nitraţi
sau cloruri sînt interzise.
Numai provenită din mină.
Restrânsă
-
 Controlul contaminării
Pentru nivelurile maxime de aplicare a metalelor grele şi
a altor poluanţi sunt valabile limitele următoare:

În sol (greutate uscată) În composturi/gunoi (greutate

uscată)
mg/kg mg/kg
Arsen 20 20
Mercur 1 2
Zinc 150 750
Crom 150 750
Cupru 50 200
Plumb 100 250
Nichel 40 60
Cadmiu 2 10
 Conţinutul maxim
de Metale Grele, permis în sol şi
compost/gunoi
Pămîntul care depăşeşte nivelurile permise de
metale grele în stratul superior de sol se va
retrage din producţia culturilor ecologice pînă
la scăderea nivelurilor sub valorile permise.
 Protecţia solului şi apei
Folosirea resurselor de sol şi apă se va efectua
ţinînd cont de perspectiva de durată. Beneficiarii
Licenţei vor întreprinde măsurile
corespunzătoare pentru a preveni eroziunea,
salinarea solului, folosirea excesivă sau
necuvenită a apei şi poluarea apelor de suprafaţă
şi subterane.
 Produse permise pentru curăţare şi dezinfectare a clădirilor şi utilajelor
zootehnice (de exemplu a utilajelor şi ustensilelor)
Săruri naturale de potasiu şi Esenţe vegetale naturale
sodiu
Apă şi abur Acid citric, peracetic, formic, lactic, oxalic şi acetic
Lapte de var Alcooli - etanol - interzise ca adaos nutritiv -
izopropanol numai ca dezinfectant
Var Acid nitric (numai utilajele de muls - dar nu pentru
fabricarea produselor pentru piaţa SUA)
Var caustic Acid fosforic (numai utilajele de muls) - să nu intre
în contact cu animalele sau solul
Hipoclorit de sodiu (de Perhidrol
exemplu, ca soluţie pentru
decolorare
Sodă caustică Produsele de curăţare şi dezinfectare pentru
mameloane şi utilajele de muls
Potasă caustica Carbonat de sodiu