Tratarea produselor

secundare vinicole
Lec. 15
Acad. Prof. Gheorghe Duca
 ISTORI
E de vie și
• Creșterea viței
vinificația pe teritoriul actual al
Moldovei a început cu 4 - 5 mii
ani în urmă, când
Dacii au descoperit producere
a vinului din
struguri
 Legenda Berzelor Salvatoare

• Pe vremea lui Ștefan cel Mare, o armată

numeroasă de tătari a asediat Cetatea Soroca
timp de luni de zile. Luptătorii din cetate, lipsiți
de hrană și apă, își pierdeau pe zi ce trecea,
puterile și speranța. În mod neașteptat, deasupra
cetății și-au făcut apariția cârduri de cocori,
purtând în ciocuri ciorchini de struguri, pe care i-
au lăsat să cadă în incinta citadelei. Boabele de
struguri au sporit forțele și au ridicat moralul
oștenilor care au devenit victorioși. De-atunci
barza constituie simbol al unității.
 Industria vinicolă în
Republica Moldova (Wikipedia)
• Reprezintă una dintre ramurile principale ale

economiei țării, astfel

• în 2013
vinurile au reprezentat 6,2% (in 2022 – 7,5
%) din totalul
exporturilor efectuate de republică.
• 90 - 95% din tot volumul vinului produs mer
ge la export.
• Viile ocupă o suprafață de 148.500 hectare
• 40.700 de hectare sunt viile cultivate pe ter
enurile de lângă case.
 Industria vinicolă în RM
• 15mln dal - volumul anual de vin
produs în Republica
• Moldova,
din care 88% vinuri liniștite; 6%
vinuri spumante și 6% vinuri
speciale.
• 67mln sticle exportate anual în
peste 30 de state ale lumii, din care
55 % vinuri roșii.
Deșeuri la nivel mondial in producția de vin
Ran Country Production (t) Waste
1k Italy 4,796,600 (t)
1,598,867
2 Spain 4,607,850 1,535,950
3 Franc 4,293,466 1,431,115
4 e
United States 3,300,000 1,100,000
5 China 1,700,000 566,667
6 Argentina 1,498,380 499,460
7 Chile 1,214,000 404,667
8 Australi 1,186,343 395,448
9 a
South Africa 1,146,006 382,002
10 Germany 920,200 306,733
20 Moldova 149,850 49,950
25 Japan 85,000 28,333
30 Czech 52,000 17,333
40 Republic
Kazakhsta 21,993 7,331
50 n
Cyprus 10,302 3,444 6
TOTAL (72 countries) 27,421,931 8,140,644
Produse principale si secundare vinicole
biogaz 11% ulei
6% enotanin
ape reziduale 7% seminţe

15% tescovină
Struguri
4% drojdii lichide 20%colorant

2-3% ciorchine
7 % AT 65% vin
materie primă 0,2% AT

15 % alcool 85 % vinasă

2 % AT biogaz
Subproduse vinicole rezultate
la extragerea mustului

● ciorchinii
● tescovina
 Tescovina
este alcătuită din:
● pieliţe de struguri,
● seminţe,
● fracţiuni de ciorchini,
● resturi lichide
poate fi:
● dulce (proaspătă) conţine:
- resturi de zahăr 5-10 %,
- compuşi tartrici 0,5-2 %,
- ulei în seminţe 10-18 %
● fermentată.
 Ciorchinii
separaţi prin desciorchinare conţin:
● 1-1,5 % zahăr (umiditatea 8%);
● sub 0,1 % acid tartric;
● 1,27-3,17 % enotanin (în ciorchinii copţi) şi
până la 5 % (în ciorchinii verzi);
● substanţe tanante 6 %;
● substanţe minerale 2,0 %.
Subprodusele vinicole rezultate în
urma fermentării
Sedimentele de drojdii vinicole
● cantitativ reprezintă 5-12 % din volumul
vinului, în funcţie de tipul preselor folosite,
gradul de limpiditate al mustului, suşa de
levuri, conţinutul în azot asimilabil şi glucide
din must, la fel şi de condiţiile fermentării.
● conţine în mediu 75 % apă şi 25 % substanţă
uscată.
Sedimente obţinute după întărirea
mustului
●sunt cele mai preţioase, deoarece se formează
în procesul stopării fermentării, adăugându-se
alcool rectificat.
●conţin:
- impurităţi mecanice
- celulele de drojdie
- piatră de vin
* Cu mărirea conţinutul alcoolului în vinul tare,
creşte şi conţinutul de săruri tartrice în sediment.
 Sedimentele calcaroase
●se formeză în procesul micşorării acidităţii
totale a becmeşului sau mustului în vacuum, prin
neutralizarea cu carbonat de calciu (cretă).

●în precipitat trece până la 80-90 % din tot

acidul tartric ce se conţine în must
Sedimente obţinute la producerea
sucului de poamă
● se formează pe calea tratării la rece a sucurilor
●la răcire până la 1-2 0C – sedimentul este format din
impurităţi mecanice, bucăţi de peliţă de struguri şi piatră
de vin, la condensare conţinutul de acid tartric în el
ajunge la 28-30 %;
●menţinut la –4 0C – sedimentul conţine 45 % acid
tartric;
●îngheţat la –18 0C – sedimentul conţine 49 % acid
tartric (în recalculare la substanţa uscată).
● se folosesc ca materie primă pentru obţinerea acidului
tartric.
 Piatra de vin
● se formează la fermentarea mustului şi
păstrarea vinului
● este compusă din:
hidrogenotartratul de potasiu - 82,95 %;
tartrat de calciu - 5,4 %;
silice - 1,1 %;
substanţe organice - 6,2 %;
oxid de magneziu - 0,9 %;
oxid de aluminiu - 0,92 %;
alte impurităţi - 2,53 %.
*În piatra de vin se conţine 50-72 % acid tartric.
 Vinasa
sau borhotul de cognac
● se formează în rezultatul distilării vinurilor
tinere de cognac pentru spirtul de cognac.

● conţine 0,2 – 0,5 g/l săruri tartrice.

* Pe parcursul distilării în borhotul obţinut

rămân în general tartraţii din vin sau 40 – 70 %
din cantitatea de acizi, determinată de aciditatea
titrată a vinului brut iniţial faţă de acidul tartric.
Instalația pilot pentru
producerea acidului
tartric(dr A. Meruta, prof.
Gh.Duca)
PRODUCTION METHODS OF
COMPANIES: OBTAINING AT:
Italy: Classical (by
sedimentation)
"Valencia Chemical
Industry", Ion exchange:
"Coviro" and - solid anions
"Bonollo"),
- liquid anions
- France (Lileu,
Synthesis
Cutrase)
.
,- Spain,

-
Erevan,
- Japan, "Toray
Industries, Inc."

17
 Instalație pilot pentru
prelucrarea semințelor
de struguri
• Patent grape seed MD 67-
40134348-010: 2005, IT
MD 67-40134348-010:
2005
• Patent grape seed oil MD
67-004111795-260: 2005,
IT MD 67-004111795-260:
2005

18
Prelucrarea semințelor de struguri
în vederea obținerii de uleiuri de
calități diferențiate montate în or.
Lipcani(Gh.Duca, A.
Tutuc)
• Cofinanțare - societate mixtă moldo-
germană „Bio Componj Raps”
• SRL.
Procesul de extracție a uleiului de
struguri se realizează folosind schema
de presiune dublă a semințelor, care
este supusă preventiv unui tratament
termic la temperaturi
• moderate.
Utilizarea biotehnologiei propuse
permite producerea de fracțiuni de
petrol diferențiate pentru diferite
direcții de utilizare.

19
 Instalatie tehnologica pentru
producerea concentratului de
antociani din struguri (D. Caldare,
Gh.Duca)

• Complexul tehnico-tehnologic de obținere a

concentratului de antociani din struguri a fost
dezvoltat și implementat în practică printr-o
tehnologie cu consum redus de energie cu
utilizarea membranelor
• semipermeabile;
Au fost elaborate Instrucțiunile Tehnologice și
Standardul SM al Republicii Moldova privind
producția de concentrat de antociani din
• struguri;
Concentratul de antocianuri din struguri are o
perspectivă nu numai pentru piața internă, ci și
pentru piața externă deoarece este un produs pur
natural cu proprietăți biologic active
• pozitive; de aplicare al concentratului de
Domeniul
antociani din struguri este industria alimentară și
farmaceutică și industria farmaceutică.

20
 Preparate noi din semințe de
struguri pentru medicină,
veterinară și agricultură
(ac. T.Lupascu, ac.
Gh.Duca)
• Au fost elaborate şi aprobate Fişa
microbiologică, Fişa toxicologică şi Fişa
farmacologică a Preparatelor
medicamentoase.
• Au fost elaborate și aprobate
Regulamentul de tehnologie pentru
producerea de preparate medicinale sub
formă de loțiune, gel și unguent.
• Au fost elaborate și aprobate monografii
farmaceutice pentru producerea
substanței active Enoxil și a formelor de
medicamente.

21
 Uzina de biogaz instalată la
Crama Bardar (Gh.Duca, V.Covaliov e
al)

• Optimizarea condițiilor de tratare anaerobă a

apelor uzate concentrate din ramura vinificației
și creșterea cantității de biogaz format per kg
de CCO
• Documentația de construcție a stației de
epurare anaerobă a fost realizată și trimisă la
„Vinaria-Bardar”
• A fost elaborata si asamblata constructia
aferenta hidroliza fotocatalitica a substantelor
grele biodegradabile din deseurile
• A fost dezvoltată și instalată instalația necesară
pentru deshidratarea și condiționarea
nămolurilor și sedimentelor pentru utilizarea lor
ca îngrășăminte ecologic pure.
• Au fost stabiliți parametrii optimi ai procesului
de transformare fotocatalitică a compușilor
polifenolici. 22
 Metoda acidă de obţinere a
tartratului de calciu (A.Mereuta, Gh.Duca e al.)

● sedimentele de drojdii mărunţite şi diluate cu

borhot de drojdii se distilează (tartraţii din soluţie
trec în stare solubilă)
● decantare,
● partea limpezită se prelucrează în reactoare cu
carbonat de calciu până la pH-ul 5,5-6,0
● sedimentarea tartratului de calciu prin adăugarea
CaCl2

* Tartratul de var, obţinut la prelucrarea cu sodă

calcinată, are conţinutul de acid tartric de 50 %.
 Schema principială de obţinere a TC
din borhotul de drojdii

1 – instalaţie de mărunţire şi amestecare; 2 – distilator, 3 – regulator pentru

administrarea borhotului; 4 – decantoare; 5 – agitator pentru suspensia de
bentonită; 6 – filtrul de control; 7 – neutralizatoare; 8 – agitator; 9 – decantor,
10 – dozator; 11 – decantor în cascadă; 12 – uscător.
Metoda acidă de tratare a vinasei
● decantarea 6-10 h,
● vinasa fierbinte este prelucrată cu acid clorhidric (0,8
kg de HCl la 1 kg acid tartric)
● soluţia este filtrată şi limpezită timp de 4-6 ore,
● soluţia se neutralizată cu clorură de calciu (0,5 kg de
sare la 100 dal de vinasă)
● se adaugă lapte de var de 6 % la o agitare continuă,
până la o reacţie slab acidă
● sedimentul obţinut de tartrat de var este centrifugat,
spălat cu apă rece şi îndreptat la uscare.
 Schema tehnologică de obţinere a tartratului
de calciu din vinasă prin schimb ionic

1- filtru de cationit; 2 – filtru de anionit; 3 – rezervor; 4 – rezervor cu HCl

conc.; 5 – dozator; 6 – reactor; 7 – instalaţie pentru dizolvarea NaOH;
8 – rezervor cu soluţie de NaOH; 9 – vas intermediar; 10 – hidrociclon;
11 – colector de tartrat de calciu; 12 – uscător; 13 – pompe.
 Valorificarea pietrei de vin

● piatra de vin brută se mărunţeşte şi se adaugă

în reactorul pe jumătate plin cu apă de spălare
(80-90 kg la 1 m 3al volumului utilajului),
● se încălzeşte până la 75 0C şi se adaugă clorură
de calciu, apoi carbonat sau hidroxid de calciu:
2KHC4H4O6 CaCl 2 CaC 4H4O6 H 2C4H4O6 2 KCl
H2C4H4O6 CaCO 3 CaC 4H4O6 CO 2 H 2O
H2C4H4O6 Ca(OH) 2 CaC 4H4O6 H 2O
 R egimul tehnologic de fabricare al
acidului tartric din tartratul de calciu
(A.Mereuta, Gh.Duca e al)

● Pregătirea şi descompunerea materiei prime

- spălarea tartratul de calciu brut cu apă,
- descompunerea tartratului de calciu cu acid sulfuric:
CaC4H4O6 H 2SO4 H 2C4H4O6 CaSO 4
● Evaporarea, purificarea şi cristalizarea soluţiilor de acid tartric
-soluţiile de acid tartric sunt supuse evaporării la 75-80 0C în vid mai întâi până la
densitatea de 1,30-1,32 g/cm 3(se separă urmele de gips) şi apoi de 1,43-1,45 g/cm 3,
-cristalizarea în cristalizatoare cu acţiune discontinuă, micşorând lent temperatura
de la 70 0C la 14-15 0C
* Procesul de cristalizare durează 10 ore, iar randamentul lui constituie 4850 %.
● Epurarea acidului tartric prin metoda recristalizării
-cristalele de acid se dizolvă în apă fierbinte de 60-65 0C până la obţinerea soluţiei
cu ρ=1,32-1,34 g/cm 3,
-soluţia se tratează cu absorbanţi şi reagenţi chimici (hexacianofierat de potasiu sau
calciu, sulfură de bariu şi cărbune activ),
-soluţia ce conţine urme de reagenţi este decantată, filtrată şi evaporată până la
recristalizarea acidului tartric
● După separarea soluţiei, cristalele de acid tartric se spală cu apă rece şi se usucă la
temperatura nu mai mare de 60 0C.
 Obţinerea biogazului (V.Covaliov e al.)

Apele uzate
CH4; CO2 1. Faza
metanică Neutralizarea
28 % 72 %
pH-lui
H2; CO2 acetat
24 % 52 %
2. Faza
4% 20 % acidă
Acizi superiori organici, Fermentarea
alcooli (cu excepţia
acetatului)

76 %

Apa epurată
Compuşi organici 3.Hidroliza
(polimeri biologici)
Biogazul
fermentativă
direcţionată la
epurarea aerobă
Prelucrarea complexă a tescovinei în Italia
Tescovina
Industria alimentară Alte industrii Industria vinicolă

Ulei de seminţe Combustibil, Alcool brut

biogaz
Acid tartric Bitartrat de potasiu
Materiale de
Proteină construcţii Coloranţi antocianici
alimentară
Materiale din Extracţi fenolici
Băuturi slab masă plastică
alcoolice Enotanin
Materiale
Coloranţi decorative Lizaţi
antocianici
Rachiu de struguri
Prelucrarea PSV în Franţa
Acid acetic Spirt rectificat Tartrat de calciu

Combustibil PSV Ulei

brichetat (tescovina,drojdii
vinicole, vinasa)

Colorant
Făină furageră Îngrăşăminte
alimentar
Prelucrarea tescovinei în Argentina
Alcool

Tescovina

Hrană furajeră Compuşi tartrici Ulei din seminţe

Prelucrarea tescovinei în SUA
Tescovina

Hrană furajeră Alcool Seminţe

Ulei din seminţe

 Prelucrarea complexă a tescovinei
Tescovina

Seminţe Tartrat de calciu Coloranţi

Enotanin Partea solidă Ulei Acid tartric Lichid de

difuziune
Produse pentru Turta
sporirea rezistenţei Tartrat de etil
plantelor agricole Alcool
Praf alimentar Furaj
la putregaiul de Tartrat de dimetil
rădăcină
Produse Deşeuri solide
Substanţa anticancerigene Acid
biologic activă Praf de cacao dihidroxifumaric Îngrăşămint
(Enoxil)
Material abraziv Dihidroxifumara
Forme me-
dicamentoase Hrană furajeră tul de dimetil
(nutreţuri combinate)

Loţiuni pe baza Cremă Sprey

de Enoxil
Prelucrarea complexă a drojdiilor
vinicole lichide
Drojdii

Fracţia lichidă Tartrat de calciu

Distilare Acid tartric

Alcool Deşeuri lichide

Reductoni

Fermentare anoerobă în
metatanc

Deşeuri lichide Biogaz

Tratare aerobă Bazin de apă

(CLA = 7 mgO2/l)
 Prelucrarea complexă a vinasei
Vinasă

Partea lichidă ( 90%) Tartrat de calciu

Acid tartric
Ape reziduale Fermentare anoerobă
vinicole (10%) în metatanc Tartrat de dimetil

Tartrat de etil
Deşeuri solide Deşeuri lichide Biogaz
Acid
dihidroxifumaric
Îngrăşăminte Tratare aerobă Bazin de apă
organice (CLA = 7 mgO2/l)
Prelucrarea deşeurilor provenite
de la cleirea vinului

Deşeuri de la
cleirea vinului

Îngrăşăminte Arderea deşeurilor

pentru culturile toxice
tehnice (lucernă)
 Produse obţinute din deşeuri
vinicole

● acid tartric
● ulei de seminţe
● alcool
● colorant alimentar
● tanine
 Acid tartric
● dioxid bazic
COOH
● formula chimică C4H6O6
●Sterioizomeri: d-acid tartric, H C OH
l-acid tartric, HO C H
acid tartric racemic,
acid mezotartric. COOH

Utilizarea: industria alimentară (adaos în gemuri,

marmelade, pudră de cacao, maioneză, acidularea
vinurilor şi băuturilor gazate etc.), industria
farmaceutică, industria fotochimică, la vopsirea
ţesăturilor, în sinteze şi analize chimice.
 Ulei de seminţe
Caracteristicile de identificare:
-uleiul rafinat are culoare gălbui-verzuie,
nerafinat – culoare măsliniu-verzuie.
- densitate relativă (20 °C) – 0,923-0,926;
- coeficientul de refracţie (η=25D ) – 1,473 –1,477;
- coeficientul de saponificare (mg KOH/g ulei) – 188-194;
- indicile de iod – 130-138;
-substanţe nesaponificabile, max. – 20 g/kg;
- conţinutul de eritrodiol – min 2 %

(după masă) din conţinutul

total de steroine.

Utilizare: industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică.

 Coloranţi
OH Colorant alimentar de
O +
HO OH struguri pe baza
OR1 antocianelor se separă
Cl-
OH din trescovina dulce a
soiurilor roşii
Compuşi heterociclici
glicozidici ce conţin
oxigen şi participă la OH
O +
formarea diferitelor HO OH
nuanţe la plante (roz,
OR2 OH
roşu, violet etc.) OR2 Cl-
 Enotanine
CH 2 OR
Componenţa: eterul de glucoză(I)
H O OR
H cu radicalul acidului m-digalic (II)
OR H
OR H Proprietăţi: de tananţi neomogeni
H OR I

Utilizare: la tăbăcirea
OH COOH
pieilor, mordant O
pentru fibrele textile, HO CO
la fabricarea
preparatelor OH OH OH

farmaceutice (Enoxil) II
 Profitul total rezultat din valorificarea produselor vitivinicole
secundare prin obţinerea de noi produse valoroase

7% 21,000 t 3,000 MDL/t = 60 mln MDL/year = 3,5 mln €//year

seeds seeds

23% 2300 tons 70 MDL/l = 160 mln MDL/year = 9

Tartaric 11% oil oil mln €/year
acid 1200 tons
Acetic 6% enotanin
1,000 MDL/kg = 1,2 mld MDL/year = 70
acid enotani mln €/year
30% Biogas 10 kg Lotion (10%) 20 kg Lotion (5%)
vinass n
840 t
70% Enoxil
Enoxil 1 kg Enoxil
400 ampoules (25 800 ampoules
70% ml) (25 ml)
Wine Enoxil (10%) Enoxil (5%)
300,00 Cognac
Juice
15 10
0 tons MDL/ MDL/
grapes le = 6,000
ampou e = 8,000
processed 1 kg Enoxil =ampoul
14,000
annually
MD MD
MDL
14,000 MDL/kg = 11 L
bln MDL/year = 650L
43
mln €/year
P rocedeu de denocivizare a deşeurilor obţinute în urma
demetalizării vinurilor cu hexacianoferat(II) de potasiu:
brevet de invenţie 3731 MD: Victor Covaliov, Vladimir
Nenno, Olga Covaliova, Gheorghe Duca, Boris Gaina;
data publ. 2008.10.31, BOPI Nr 10/2008.
 ENOXIL - compus cu proprietăţi antioxidante. Brevet de
invenţie MD 3979. Lupaşcu, Tudor; Duca, Gheorghe; Lupaşcu,
Lucian; Jiurgincă, Maria; Meghea, Aurelia; data publ.
2009.11.30, BOPI Nr
11/2009.
 Produse noi preparate din
samburi de struguri pentru
medicina umana si veterinara
si agricultura ENOXIL-M si
ENOXIL-A

46
 P rocedeu de obţinere a adaosului furajer, conţinând
vitamina B12, şi a metanului: brevet de invenţie 4176
MD: Victor Covaliov, Olga Covaliova, Gheorghe Duca,
Valentin Bobeică; data publ. 2012.07.31, BOPI Nr
7/2012.
 Multumesc pentru
atentie.
Daca aveti Intrebări