IMPACTUL

PRODUSELOR
AGROALIMENTARE CU
CONŢINUT DE
REZIDUURI
DE PESTICIDE, NITRAŢI
SĂNĂTĂŢII
ŞI
POPULAŢIEI.
NITRIŢI ASUPRA
 „Un fruct frumos,
nu înseamnă un fruct
sănătos! ”
Plecând de la această deviză şi de
la
Directiva 2001/95 din 3
decembrie
2001 a Parlamentului European şi
a
Consiliului European se impune
ca
obliga ţ ie general ă comercializarea
Comunitatea Europeană, precum
de
şi
produse
buna func sigure şi garantarea
ţionare a pieţei
unui
interne
nivel ridicat de protecţie a
sănătăţii şi
securităţii persoanelor din
 Legumele şi fructele sunt o sursă
inegalabilă de substanţe nutritive
şi
minerale de care organismul uman
are
mare nevoie.
 Nu întotdeauna produsele
agroalimentare
(legume şi fructe) achiziţionate din
pieţe
sunt de cea mai bună calitate sau
ecologice,
ele putând fi contaminate cu reziduuri
de
pesticide, nitraţi şi nitriţi rezultate în
urma
cultivării defectuoase sau
necorespunzătoare
a acestora.
 PESTICIDELE ŞI
SĂNĂTATEA
UMANĂ
Termenul de “pesticide” a fost preluat
din
limba engleză unde are sens de
antidăinsect
“pest” însemnând unător,
ă
dăunătoare.
 Pesticidele se pot clasifica în 3 grupe
astfel:
1. -După
pesticide organoclorurate
structura chimică: şi
organofosforice;
- pesticide organocarbamice şi
tiocarbamice;
2.- După natura
pesticide daunăt orului com bătut:
nitrofenolice
- insecticide, erbicide ,fungicide, nematocide,
algicide,
- rodenticide
3. După gradul de toxicitate se grupează
în:
- grupa I Foarte Toxice
T+
- grupa II – Toxice T
- grupa III Xn
Nocive
Xi
- grupa IV
Iritante
 STUDII DE CERCETARE
U.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi
Determinarea pesticidelor din
CARTOF
0,07

0,06
Val. Max.
Ad m.
0,05
Val. Exam.
0,04 +35%

0,03 Val. Exam.

+40%
0,02

0,01

Carbofu an Lindon
valoare

UM Val. Max. Admis. Val. Exam. Val. Exam.

mg/kg produs +35 % + 40 %
Carbofuram 0,05 0,067 0,07
Lindon 0,01 0,0135 0,014
 Influenţa negativă a
pesticidelor
asupra organismului
Asupra sistemului digestiv cauzează:
uman.
colici, greţuri, vomă şi
Asupra sistemului diaree;
nervos:produce tulburări senzoriale şi de
sensibilitate,
nevrite, convulsii, paralizii şi tulburări
• Asuprapsihice;
sistemului hepato –
•
renal;
Asupra sistemului cardiac şi respirator:
• produce tulburări de ritm cardiac şi
•
respiratorii;
•
Modificări cutanate;
sanguine;
 NITRAŢII, NITRIŢII
ŞI
SĂacumulează
Nitraţii se NĂTATEA în producţia agricolă
cultivatăUMANĂ
pe solurile unde cantitatea lor e sporită. Sursele
poluării
solurilor sunt îngrăşămintele minerale, precum şi
cele
organice bogate îndelungat
Consumul în azot (N),de
care intră şi
legume în fructe
componenţa
contaminate cu nitraţi sau de apă cu astfel de
nitraţilor.
elemente
chimice, constituie mare risc pentru organismul
uman.
 Principalele sursele de contaminare a
organismului
nitraţi şi
1. nitriţi
Apa: sunt :
potabilă, stagnantă, din
precipitaţii,
de adâncime şi freatice
2. a)Produsele
Legume:vegetale:
varza, spanacul, salata verde,
rădăcinoase
(cartoful, morcovul, etc.) legume suculente
b) ( Fructe:
tomate ,mere, căpşuni, struguri, banane,
castraveţi, ardei, etc.);
portocale;
c) Cereale: grâu, ovăz, secară, porumb;
3. Utilizarea nitraţilor şi nitriţilor ca aditivi alimentari
în
conservarea produselor din carne şi lapte:
- E 251 – Nitrat de sodiu (Na NO3)
-- EE 252
249 –
– Nitrat de potasiu
Nitrit de potasiu (KNO3)
-(KNO2)
E 250 – Nitrit de sodiu (NaNO2)
 În organism cea
mai 5%

frecventă modalitate grăsimi

şi dulciuri
de contaminare
cu nitraţi şi nitriţi este 20 % lapte şi
produse lactate,
prin alimentaţia carne şi produse
din carne, peşte
zilnică,
acest lucruprin
evidenţiat fiind 35 % fructe şi legume

piramida de
40 % pâine, produse de panificaţie
nutriţie: ,
 STUDII DE CERCETARE
U.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi
Determinarea Nitraţilor din
CARTOF 338 300
350
300 250
V.M.A.
250

200 Val . Exam

+ 20 %
150
Val . Exam
100 + 35 %
50

0
nitraţi

UM
mg Val. Exam Val. Exam
NO3 /l V.M.A. + 20 % + 35 %
Nitrati 250 300 338
 Influenţa negativă a nitraţilor si
nitriţilor
asupra organismului
uman.
Asupra sistemului sanguin : methemoglobina;
Asupra sistemului digestiv şi renal:
prin producerea de congestii şi hemoragii,
cancer;
Asupra sistemului limfatic:
prin producerea cancerului
limfatic;
Asupra prin
sistemului
acţiunehormonal:
inhibitoare asupra glandei
tiroide;
Asupraprin
sistemul cardiac:
acţiune
vasodilatatoare;
 L E G I S LA Ţ I E
1. Ordinul nr 286 din 24 martie 2006 privind stabilirea limitelor maxime
admise de
reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de
origine
vegetală.
2. Hotărârea Guvernului nr. 956 din 18 august 2005 (*actualizată*)privind
plasarea
pe piaţa a produselor biocide.
3.Ordinul nr. 532 din 28 iulie 2004, privind aprobarea Listei standardelor de
comercializare pentru legume şi fructe proaspete,
4. Legea nr. 348 din 10 iulie 2003 (republicată)(actualizată 29.10.09) privind
legea
pomiculturii,
5. Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi
valorificarea
legumelor*),
6. Ordinul nr. 295 din 12 iulie 2002 (actualizat pana la 29.02.2008) pentru
aproba
Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele
alimentare
pentru consum uman,
7. Hotărârea Guvernului. nr. 106 din 7 februarie 2002 (*actualizată*) privind
etichetarea alimentelor.
8. Ordinul nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de igiena
privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi
desfacerea
alimentelor,
 CONCLUZI
I
Chiar dacă nu poate fi concepută o agricultură
modernă, intensivă şi eficientă fără utilizarea
pesticidelor,
nitraţilor şi a nitriţilor totuşi, toxicitatea ridicată,
persistenţa şi acumularea acestora reclamă o folosire
raţională, corectă şi doar în caz de ultimă soluţie
existentă.
Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât
efectele lor nocive se regăsesc amplificate la capătul
lanţului trofic ORGANISMUL UMAN.
O alternativă la utilizarea pesticidelor, nitraţilor
şi
nitriţilor o reprezintă agricultura ecologică ce atinge
o
pondere din ce în ce mai mare în ultima perioadă din
totalul agriculturii mondiale.
Responsabili pentru sănătatea noastră
sunt:
-- Producătorul agricol
Comercian ţi pieţelor ( comercianţi şi
- Utilizatori
producători)
-- Administra
Cumpărătorul final ă centrală şi
ţia public
locală
 Avem datoria de a promova zi de zi un
mediu şi
un climat nepoluat, care să ne asigure un trai
sănătos şi un echilibru fizic şi psihic. Este un
drept
al fiecărui om să cunoască modalităţile şi căile
de
prevenire a îmbolnăvirilor şi de edificare a unei
sănătăţi durabile. De asemenea, este o datorie
morală a celor care deţin astfel de date să le
aducă
la cunoştinţa celor interesaţi.
 BIBLIOGRAFIE
1. Ele a O ănescu, 2008 – Aditivii alimentari, necesitate şi risc, Ed.
AGIR.
2. Gheorghe Mencinicopschi, 2008 - Biblia alimentară, Ed.
Litera
International
3. Simona Diana CUMPĂTĂ, BECEANU D -2008 Lucrare.

Nitraţii şi surse de poluare a alimentelor de origine vegetală U.S.A.M.V.

nitriţii,
„Ion Ionescu de la Brad” Iaşi
4. Constantin Banu, 2007 - Suveranitate, Securitate şi Siguranţă
Alimentară Ed. ASAB.
5. Hortensia Rădulescu, Mircea Goian, 1999 – Poluarea Nitrică
a alimentelor, Ed. Mirton.
6. Universitatea Politehnică Timişoara, 2008 - Studiu Privind
cercetarea şi
dezvoltarea în domeniul protecţiei mediului-evaluarea apei
municipiul
stagnante în
Timişoara
6. Studii şi articole din publicaţii de
specialitate.
Fotografie seră Comuna Belinţ, Jud.
Timiş
Fotografie seră Comuna Belinţ, Jud.
Timiş
Fotografie livadă de meri, Judeţul
Timiş
Fotografie prune dintr-o livada din Judeţul
Timiş
Produse agroalimentare comercializate in Pieţele de pe
raza
Municipiului Timişoara
VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ