NOI PROCEDEE TEHNOLOGICE

DE UTILIZARE A PRODUSELOR
SECUNDARE ÎN INDUSTRIA VINICOLĂ

Dionis URÎTU, competitor

la specialitatea ”Tehnologia
băuturilor alcoolice şi analcoolice”
Institutul Naţional
pentru Viticultură şi Vinificaţie

Una din problemele majore ale industriei vinicole a Republicii Moldova, căreia actualmente i se
acordă o atenţie deosebită, o constituie utilizarea produselor viti-vinicole secundare şi a deşeurilor
prelucrării industriale a strugurilor. Din acestea urmează să se obţină produse noi, decitare atât
pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Seminţele de struguri servesc drept materie primă pen- secundare (tescovină, ciorchini, seminţe de struguri,
tru unele produse preţioase, cum sunt: uleiul vegetal, drojdii, sedimente grosiere, piatră de vin ş.a.).
cu un conţinut bogat de acizi graşi (palmitic – 8,3%,
Calculate la volumul global de 500 mii tone de struguri
stearic – 4,0%, oleic – 18,1%, linolic – 69,6%), eno-
prelucraţi, cele 3-5% de seminţe reprezintă 15-25 mii
tanin, proteine, polipeptide, tină etc., utilizate în diferite
tone anual – materie primă, obţinută din deşeurile vini-
ramuri ale economiei naţionale.
cole care ar contribui la majorarea ecienţei de utilizare
Volumul de suc şi elementele structurale ale strugurilor a strugurilor în scopul obţinerii unui beneciu suplimen-
(ciorchini, pieliţă, seminţe – câte 1–4 în ecare bobiţă, tar pentru întreprinderea respectivă şi, evident, pentru
miez) variază în dependenţă de soi, condiţii geograce economia naţională.
şi climaterice, factori agrotehnici etc. Proporţia medie
Problemele abordate în acest studiu au trecut printr-un
a indicilor elementelor componente ale strugurilor de
stadiu anterior de cercetare şi, în baza investigaţiilor
viţă de vie este următoarea: ciorchini – 3,5%, miez
desfăşurate, în anii 1980-1985 s-a obţinut prima
– 84,4%, pieliţă – 8,4%, seminţe – 3,7%. În diferiţi ani
partidă de ulei tehnic, destinat utilizării în industria
şi în diferite zone ale republicii sunt posibile devieri
vopselelor.
substanţiale ale acestor indici.
În ultimii ani, în vinicaţia Republicii Moldova seminţele
Seminţele conţin ulei în cantitate de până la 20%,
de struguri practic nu se utilizează, deci există necesi-
iar pieliţa conţine circa 10% apă, 15% albumine,
tatea elaborării tehnologiei şi documentaţiei normative
10% grăsimi, 25-30% celuloză, 46-47% substanţe
care ar permite să se obţină, în condiţii industriale,
minerale.
cantităţi mari de seminţe de struguri, acestea constitu-
În vinicaţie, gradul de utilizare a strugurilor în calitate ind o marfă pentru export, dar şi materie primă pentru
de materie primă pentru obţinerea produselor de bază fabricarea uleiului vegetal.
(vinuri şi sucuri) constituie maximum 80%. În plus, se
Elaborarea unei scheme tehnologice complexe,
formează, în cantităţi considerabile, diverse produse
luându-se în considerare condiţiile reale, oferă posi-

58
bilitatea de a fabrica ulei nu doar în scopuri tehnice,
dar şi pentru utilizarea acestuia în industria alimentară
sau ca materie primă pentru prepararea unor unguente
medicinale.
Caracteristica organoleptică a uleiului obţinut este
pozitivă, culoarea sa ind determinată de pigmenţii
din grupa clorolei, având un gust plăcut, caracteristic
uleiurilor de plante, fără mirosuri străine.
Aşadar, elaborarea tehnologiilor de prelucrare a
seminţelor de struguri va permite obţinerea unor
produse noi: uleiul de struguri, cărbunele activ, sorben-
tul Aromafarm etc.
Cărbunele activ autohton poate  utilizat la diferite
etape tehnologice de fabricare a vinurilor şi băuturilor
tari (decolorarea vinurilor, producerea vinurilor aroma-
tizate), precum şi în medicină. Utilizarea sorbentului
Aromafarm ar permite eliminarea izurilor străine din
băuturile alcoolice.
În cadrul studiului ştiinţico-practic s-au efectuat
cercetări pentru soluţionarea următoarelor probleme:
Ô perfecţionarea schemei tehnologice de obţinere
şi uscare a seminţelor;
Ô perfecţionarea schemei de presare a strugurilor
pentru obţinerea uleiului;
Ô elaborarea tehnologiei de tratare şi stabilizare
a uleiului de seminţe;
Ô elaborarea tehnologiei de fabricare a cărbunelui
activ din seminţe;
Ô elaborarea tehnologiei de fabricare a sorbenţilor
din şrotul, obţinut după presarea seminţelor;
Ô elaborarea tehnologiilor de utilizare a sorbenţilor
obţinuţi pentru tratarea băuturilor alcoolice.
În Republica Moldova au fost construite 6 fabrici
(Bardar, Chirsova, Cimişlia, Bulboaca, Căuşeni, Nis-
poreni) specializate în prelucrarea complexă a materiei
prime secundare a tescovinei, cu obţinerea alcoolului
etilic, bitartratului de calciu, seminţelor şi făinii furajere,
sedimentului de drojdii, cu fabricarea alcoolului etilic,
a bitartratului de calciu şi a nutreţului de albumine. În
prezent, însă, practic nu funcţionează nici una din între-
prinderile specializate în prelucrarea deşeurilor vinicole,
inclusiv a seminţelor de struguri.
Pentru obţinerea seminţelor de calitate este necesară
curăţarea lor dublă la agregatele OVS-25 sau OVP-
20A, utilizându-se site cu diferite ochiuri. Tehnologia
separării seminţelor din tescovina uscată necesită chel-
tuieli substanţiale de combustibil şi energie electrică,
fapt care inuenţează dezavantajos asupra preţului
de cost al seminţelor obţinute. Totodată, în procesul
uscării, din cauza temperaturii înalte şi a umidităţii
sporite, se diminuează calitatea tescovinei, ceea ce
complică procesul prelucrării sale ulterioare. Pentru
a evita uscarea excesivă a seminţelor şi micşorarea
cantităţii de ulei pe care o conţin, este strict necesar să
e aplicate temperaturi mai joase.
Până în anul 1990 seminţele acumulate la întreprin-
derile din Republica Moldova erau expediate pentru
prelucrare industrială la fabrica de uleiuri din seminţe
de la Odesa, Ucraina, unde se obţinea ulei tehnic. În
anii 1983-1985 a fost organizată prelucrarea parţială
a seminţelor de struguri la fabrica de extragere a ule-
iurilor din Bender, care ulterior s-a reprolat.
Uzinele din ţara noastră nu produc utilaj special pentru
prelucrarea seminţelor de struguri şi pentru separarea
lor. Având în vedere acest lucru, este necesar de a
perfecţiona tehnologia existentă, de a optimiza utilajul
necesar pentru separarea, uscarea şi condiţionarea
seminţelor de struguri.
Deci, elaborându-se tehnologia şi documentaţia
normativă necesară, vom putea obţine, în condiţii
industriale, cantităţi mari de seminţe de struguri pentru
export, dar şi pentru fabricarea uleiului vegetal. Se
ştie că, după unele proprietăţi, uleiul din seminţele de
struguri este mai valoros decât uleiul de măsline sau de
cătină.
De altfel, în anii 1996-1998 s-au făcut încercări de a
produce ulei din seminţe de struguri la întreprinderea
vinicolă „Nistru-Vin” SA, care dispune de utilaj tehno-
logic special pentru presarea seminţelor. În colaborare
cu INVV şi Institutul de zică termotehnică al Academiei
de Ştiinţe din Ucraina, “Nistru-Vin” SA a elaborat teh-
nologia nouă de fabricare a uleiului vegetal din seminţe
de struguri. Pentru elaborarea schemei tehnologice de
obţinere a uleiului au fost încercate, în condiţii de labo-
rator şi de producere, diferite tipuri de prese, luându-se
ca bază presa termică montată la „Nistru-Vin” SA.
59

Fig.1. Presa PŞ-1 pentru obţinerea uleiului din
seminţe de struguri: 1 - ramă; 2 - dispozitiv de
acţiune electrică; 3 - val; 4 - pană; 5 - cameră
cu plăci perforate; 6 - piuliţă; 7 - buncăr pentru
seminţe; 8 - şuber; 9 - pâlnie
Presa termică cu şnec PŞ este destinată pentru
obţinerea uleiului din culturi oleaginoase. Ea constă
din rama 1, pe care este montat dispozitivul de acţiune
electrică care transmite turaţiile la valul 3 cu transmisi-
une prin pana 4. In partea opusă a valului este montată
camera de lucru 5, care constă din şnecuri şi plăci
perforate având la capăt piuliţa 6. Din buncărul 7
seminţele pătrund în camera de lucru prin şuberul 8
şi pâlnia 9.
Presa funcţionează în felul următor: şnecurile, ce se
rotesc în camera de lucru, zdrobesc seminţele de
struguri, acestea ind supuse prelucrării termobarice.
În camera de lucru are loc separarea uleiului, care
trece prin ecartamentele plăcilor perforate în vasele
de colectare a uleiului. Şrotul iese din camera de lucru
prin dispozitivul inelar. Schimbarea vitezei rulajului şi a
volumului de seminţe, care ajunge în camera de lucru,
reglementează procesul de prelucrare a seminţelor.
SUMMARY
One of the major problems of the wine industry of the Republic of Moldova, that nowadays is paid
an exquisite attention, is the utilization of viticultural-wine-making by-products and of industrial
grape-processing waste. From these there is supposed to be obtained new products, in short supply
both on home and foreign market.
60
În baza respectivei prese, a fost elaborată schema
tehnologică de obţinere a uleiului din seminţe de
struguri. Aceasta include: puricarea seminţelor, prelu-
crarea cu aburi şi majorarea umidităţii externe, sterili-
zarea seminţelor, obţinerea tocăturii la presa termică la
prima etapă, presarea lor şi obţinerea uleiului la a doua
etapă, limpezirea şi ltrarea uleiului.
Schema tehnologică elaborată permite de a obţine un
produs care, după caracteristicile sale, corespunde
cerinţelor înaintate faţă de uleiul alimentar neranat,
precum şi faţă de cel destinat utilizării farmaceutice
la prepararea unor unguente, în perspectiva înlocuirii
uleiurilor costisitoare de import.
Şrotul obţinut conţine 14-15% de proteine, core-
spunzând cerinţelor unui produs furajer de calitate. El
mai serveşte, de asemenea, drept materie primă pentru
obţinerea cărbunelui activ sau ca îngrăşământ organic.
Aşadar, aplicarea noii tehnologii de prelucrare a
seminţelor de struguri avantajează economia naţională
datorită:
Ô asigurării pieţii cu un produs nou – uleiul vegetal
de struguri – care poate  utilizat cu succes,
de asemenea, în farmacologie şi medicină;
Ô obţinerii cărbunelui activ, ce oferă posibilitatea
utilizării complexe a seminţelor de struguri;
Ô obţinerii sorbentului Aromafarm, care permite
eliminarea ireversibilă a izurilor străine din băuturile
alcoolice (iz de şoarece, geraniu, H2S, mucegai
etc.)
Fabricarea produselor noi va face posibilă utilizarea
complexă şi completă a deşeurilor vinicole (seminţele
de struguri), obţinându-se, totodată, un efect economic
considerabil.