Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

CAPITOLUL .

Semintele folosite la obtinerea extractului Semintele de struguri folosite in producerea extractelor din seminte de struguri comerciale sunt derivate ale unei varietati de struguri pentru vin (Vitis vinifera).Acesti struguri pot avea un nivel de polifenoli de 12 ori mai mare decat cel gasit in varietatile fara seminte.In mod natural semintele din strugurii de vin contin 50-1000mg !g(mai putin de 1 procent) monomer" 120-1#00mg !g oligomeri si 1250-1$00mg !g polimeri sau substante tanante cu masa moleculara mare. Sursa si soiul semintelor din struguri de vin utili%ate la producerea extractului din seminte de struguri pot afecta compo%itia extractului. &our%eix a compara continutul de proantocianidine a unor soiuri de seminte de struguri iar continutul a variat de la 51mg !g in semintele 'arignan la 1100mg !g in seminte de struguri (inot )oir" 'abernet Sauvignon-ul avand 2*5mg !g. (roantocianidinele oligomere au variat intre 11#mg !g in semintele 'arignan pana la 12$5 mg !g in semintele (inot )oir" in timp ce 'abernet Sauvignon-ul a avut +$1mg !g.(olimerii au variat de la ,-$+ procente. Atat semintele din struguri rosii cat si albi sunt folosite in producerea extractului commercial din seminte de struguri.In general semintele din struguri rosii au un continut mai mare de polifenoli decat semintele albe de struguri-+500mg !g pentru cei rosii in comparatie cu 2*00mg !g pentru cei albi. Semintele folosite in producerea extractului din seminte de struguri pot fi ac.i%itionate din urma operatiilor de producere a sucului de struguri sau de la producatorii de vin. Semintele de struguri rosii obtinute dintr-o unitate producatoare de vin acompania%a sucul de struguri si pielitele pe parcursul procesului de fermentatie si pierd aproxiamtiv +0-50/ din continutul lor de polifenoli.In fapt continutul de polifenoli al vinului rosu (extras din seminte) este cel care confera vinului calitatea astringenta.Semintele din strugurii albi pe de alta parte sunt indepartate din suc inainte de fermentatie prin urmare retin o portie semnificativ mai mare de polifenoli. 0n alt factor care afectea%a continutul polifenolic al semintelor este c.iar procesul de obtinere a vinului numit vinificatie. 1a2oritatea vinurilor sunt obtinute prin proceduri conventionale" dar unele vinuri cum ar fi 3)ouveau4 se ba%ea%e pe maceratia carbonica. 5ermovinificarea este utili%ata in %one unde vinul rosu este obtinut din struguri care sunt mai saraci din punct de vedere al culorii" de exemplu in %onele reci este dificil de obtinut struguri complet copti. In medie vinificatia conventional indepartea%a +0/ mai multi polifenoli din seminte decat termovinificarea si macerarea carbonica.

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

'el mai important aspect al semintelor utili%ate la obtinerea extractului este totusi uscarea" separarea si depo%itarea" care pot avea un effect dramatic asupra potentei si viabilitatii semintelor precum si asupra produsului extras. Ideal ar fi ca semintele folosite la producerea extractului din seminte de struguri sa fie procesate imediat adica separate de pielitele macerate si supuse imediat la procesul de extractie dar in mod practice acest lucru nu este posibil. (entru inceput strugurii de vin sunt o recolta se%oniera prin urmare cantitati mari de pielite si seminte macerate ( numite tescovina) trebuie sa fie ac.i%itionate intr-o perioada scurta de timp.Aceasta perioada durea%a in mod obisnuit din August pana in )oiembrie in emisfera )ordica si din 6ebruarie pana in Aprilie in emisfera sudica. 5escovina de struguri are un continut de umiditate mare si este puternic perisabila" semintele trebuind sa fie separate de pielite si conservate cat mai repede posibil.1ai multe metode de uscare sunt folosite inclu%and si uscarea la soare sau cea mecanica folosind cuptoare.7 alta metoda de conservare a semintelor este sa le separam de pielite si sa le supunem ing.etului. Semintele trebuie sa fie depo%itate in mod corespun%ator pentru a preveni mucegairea sau oxidarea. Semintele depo%itate impropriu isi pierd rapid proprietatile nemaifiind optime pentru supunerea la procesul de extractie. (roantocianidinele oligomere sunt pre%ente in stratul exterior al semintelor de struguri" puse acolo de 3mama natura4 pentru a prote2a samanta si a a2uta la propagarea specie.8upa indepartarea din vin proantocianidinele servesc ca linie principala de aparare a semintelor impotriva elementelor oxidante precum soarele (ra%ele 09) si aer (oxigen)" care pot distruge membranele celulare ale semintelor si sa deteriore%e A)8-ul in acelasi mod in care cau%ea%a deteriorari celulare la oameni.(rin indepartarea umiditatii in exces si minimi%area expunerii lor la elementele oxidante" semintele din struguri pot fi depo%itate perioade lungi in timp ce isi mentin potentialul. Procesarea semintelor: 8eosebirea primara intre varietatile de extracte din struguri disponibile pe piata consta in procesul de fabricare sau extractive. 6iecare din aceste procese pre%inta avanta2e si de%avanta2e care pot afecta compo%itia" potentialul"costul etc. 8esi detaliile despre procese sunt informatii ce il privesc pe producator exista 2 abordari de ba%a: 1) extractia cu solvent 2) extractia cu etanol si apa. ;xtractia cu solvent foloseste unul sau mai multi solventi organici precum acetona" clorura de metil sau toluen pentru a indeparta si separa proantocianidinele oligomere din semintele de struguri. Solventii sunt apoi recuperati iar concentratul re%ultat este apoi fie uscat prin pulveri%are fie prin vacuum si macinat.

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

(roceduri similare de fabricare sunt anga2ate si in unele procese cu apa si etanol in timp ce altele implica filtrare complexa" concetrare si pasi de purificare. 8esi apa si etanolul pot fi folosite intr-un proces de extractie cu solvent" termenul extractie cu apa si etanol ar trebui sa fie re%ervat pentru procese care folosesc doar apa si etanol si nu folosesc si alti solvent organici. Metode de analiza ;xtractul din seminte de struguri este un ameste .eterogen de acid galic" monomeri"dimeri"trimeri" tetramer" polimeri si alti oligomeri. 1oleculele de ba%a sunt cate.inele" epicate.inele" esterii acidului galic" glico%ide si peptide. 8atorita gradului mare de .eterogenitate" sunt necesare mai multe te.nici analitice pentru a caratcteri%a extractul din seminte de struguri. Cromatografia in strat subtire:

'e este masurat: separaraea calitativa a fenolilor" folosita pentru a determina daca este extractul este din struguri 5ipul metodei: 'romatografica" ba%at pe marimea si polaritatea fenolilor Standard: acid galic" cate.ine" epicate.ina si extract de seminte de struguri comercial 8e%avanta2e: doar calitativ" nu poate distinge intre pielita de strugure si samanta de strugure

'omitetul 1etodelor de ;valuare a semintelor de struguri a adoptat aceasta metoda industrial pentru a determina calitativ daca un extract este ba%at pe strugure

Aceasta procedura include o separare prin cromatografie in strat subtire a extractelor sub forma de pudra preacetilate.

In 1<<* trei laboratoare independente au validat metoda cromatografiei in strat subtire prin testarea a 1# extracte din seminte de struguri" ceai verde" picnogenol si merisor precum si a 1+ produse in stare finala. Acesta este un teste calitativ facut pentru a identifica extractul din seminte de struguri si pentru a-l diferentia de alte extracte care ar putea avea componente similare. Valoarea procianidolica si Valoarea Porter (roba (rocianidolica mai este denumita si proba &ate-Smit.. 'e este masurat:fenolii demeri si mai mari" valoarea calitativa ce indica pre%enta relativa

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

5ipul metodei: spectrofotometrica" ba%ata pe .idroli%a acida si formarea de culoare Standard:nici unul 8e%avanta2e: reproductibilitate slaba 'omitetul de ;valuare al semintelor din struguri nu recomanda aceste metode pentru cuantificarea continutului total de fenoli sau a proantocianidinelor oligomere in extractele din seminte de struguri.

Index-ul (rocianidolic (denumit deasemenea (roba &ates-Smit.) implica o metode de tetstare care masora sc.imbarea culorii atunci cand produsul este amestecat cu diverse c.imicale" cu cat se sc.imba culoarea mai mult cu atat continutul de proantocinidine oligomere este mai mare. 5otusi Index-ul (rocianidolic este o valoare relativa ce poate fi mult peste 100. Anali%ele (orter si (rocianodolic sunt teste colorimetrice ba%ate pe .idroli%a acida. 8imerii si moleculele mai mari sunt transformate in antocianidine prin .idroli%a acida. 0n grafic standard nu este incorporat iar re%ultatele pot fi raportate doar ca valori" nu ca si procenta2e.;ste de asemenea foarte greu sa obtii re%ultate reproductibile cu proba 9aloarea procianidolica" deoarece re%ultatele depind foarte mult de condtitiile de testare iar cianidina (antocianidina formata in timpul .idroli%ei acide) este relativ instabila. 5rei laboratoare independente au desfasurat un studiu atat asupra 9alorii (orter cat si asupra 9alorii (rocianodolic si au gasit variatii mari de la laborator la laborator in ca%ul valorii (rocianodolic. 0nele companii folosesc un test &ate-Smit. modificat pentru a creste reproductibilitatea re%ultatelor. (roba Assa= contine sulfat feroso-amoniacal" care stabili%ea%a reactia mai bine decat in proba (rocianodolica si da re%ultate mai putin dependente de conditii. (roba (rocianodolica: (roantocianidine (dimeri si mai mari) > ?'l i%opropanol > caldura @ cinidina" absorbtie la 550 nm (roba (orter: (roantocianidine (dimeri si mai mari) > )?#6e(S7#)2 A 12 ?27 > ?'l n-butanol > caldura @ cianidina" absorbtie la 550 nm Beactia c.imica din dreapta descrie atat valoarea (orter cat si valoarea (rocianodolica. Continutul total de fenoli (Folin-Ciocalteu) 'e este masurat: concentratia totala de fenoli 5ipul metodei:spectrofotometrica" ba%ata pe o reactie colorimetrica Standard:acid galic

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

8e%avanta2e: toate grupurile fenolice sunt cantitative ( antocianii" fenolii din ceaiul verde) nu se poate preci%a daca un extract este contrafacut nu se poate diferentia tipul de fenoli pre%enti ( monomer" dimer" trimer) pre%enta proteinelor a aci%ilor nucleici si a acidului ascorbic poate modifica raspunsul

1etoda este folosita in industria vinului de peste +0 ani 'omitetul de ;valuare a 1etodelor de anali%a a semintelor din struguri a fost de acord sa examine%e aceasta metoda ca una ce poate fi utili%ata in industrial.

;ste o metoda colorimetrica care masoara toate moleculele fenolice fara sa faca vreo diferentiere intre acid galic" monomeri" dimeri si compusi fenolici mai mari.;ste utili%at un grafic standard a acidului galic iar re%ultatele sunt exprimate ca ec.ivalenti de acid galic (CA;).(rima .artie despre aceasta metoda a fost publicata in 1<2$ iar in 1<,5 Singleton si Bossi au imbunatatit reproductibilitatea probei. SDain si Coldstein a considerat aceasta metoda ca fiind cea potrivita in estimarea fenolilor totali din produse complexe din plante. ;ste o metoda sensibila de anali%a cantitativa independent de gradul de polimeri%are. 6enoli>alcalin>reactiv 6'>.eat@ produs colorat in albastru" Abs $55 nm Beactivul 6olin E 'iocalteu este un agent de oxidare este compus din molibdat .eteropolifosfotungstenat. A fost initiat un studiu pentru a determina daca monomerii reactionea%a diferit fata de moleculele mai mari in acest test. Be%ultatele preliminare arata ca testul standard 6' oate fi partinitor in favoarea extractelor din seminte de struguri cu continut mai mare de monomeri din moment ce monomerii si proantocianidinele oligomere din extractele din seminte de struguri factori de raspuns diferiti.1etoda poate fi folosita pentru standardi%are dar nu si pentru cuantificare directa. Aceasta metoda a fost citata ca fiind metoda Asociatiei 7ficiale de '.imisti Agriculturali pentru determinarea continutului total de polifenoli din vinuri. Testul cu vanilina: 'u metanol ca solvent:

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

'e se masoara: flavan-+-oli 5ipul metodei: spectrofotometrica Stadard:cate.ine 8e%avanta2e: producerea culorii depinde de multi factori 'ineticile reactiei sunt complicate ;ste necesara o proba pura

'u acid acetic glacial ca solvent: 'e se masoara: 6lavan-+-oli 5ipul metodei: spectrofotometrica" formarea de culoare este in legatura directa cu concentratia de falvonoli Standard: 'ate.ine 8e%avanta2e:'oncentratia de fenoli afectea%a gradul de polimeri%are ;ste necesara o proba pura

5estul cu vanilina a fost utili%at in industria cerealelor din 1<50. 'ineticile reactiilor sunt diferite in ca%ul celor doi solventi ( metanol si acid acetic glacial) in ca%ul metanolului se produc cinetici complicate. In ca%ul acidului acetic glacial cinetica reactiilor sunt mai putin complexe" reactia are loc numai la grupurile finale" iar produsul colorat care se formea%a si este masurat este mai stabil. 7btinerea de re%ultate reproductibile cu testul cu vanilina folosind ca solvent metanolul poate fi dificila. (ersoana care face testul trebuie sa fie bine pregatita iar re%ultatul este dependent de ung.iul din care metanolul este adaugat in fiola. Cromatografia de lichide de inalta performanta cu fa a inversa: 'e se masoara: / monomeri" oligomeri si polimeri" procentul de acid galic" cate.inele si epicate.inele dupa greutate 5ipul metodei: cromatografica" ba%ata pe polaritatea fenolilor

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

'omitetul de ;valuare a 1etodelor de Anali%a a semintelor de struguri a .otarat sa adopte aceasta metoda industrial pentru determinarea procentului de monomeri in extractul din seminte de struguri. 'u aceasta metoda procentul dupa greutate de acid galic si monomeri fenolici precum cate.ine" epicate.ine poate fi determinat prin folosirea de stadarde disponibile. 8in nefericire cu exceptia unui singur dimer" nici un fenol cu molecula mare nu este disponibil comercial. In experientele trecute producatorii de extract din seminte de struguri au descoperit ca nu exista o procedura standard a B(-?(F' printre laboratoarele independente si ca o simpla cerere de procenta2 monomeric va produce re%ultate diferite precum si compusi diferiti. 8aca aceasta anali%a este facuta de un laborator independent monomerii de interes ( cei aflati in mod obisnuit in extractul din seminte de struguri) trebuie sa fie declarati: cate.ine" epicate.ine precum si acidul galic.In functie de solventul utili%at si de lungimea de unda unele pea!-uri ale monomerilor pot co-elue%e cu alti fenoli. 5rebuie acordata atentie pentru a asigura ca pea!-urile de interes sunt pea!-uri pure. Cromatografia cu patrundere prin gel: 'e este masurat: 'oncentratia de fenoli totali 5ipul metodei: cromatografica" ba%ata pe marimea fenolilor 8e%avanta2e: 8urata de viata redusa a coloanei )u toata lumea dispune de instrumentele necesare 8ificultatea de a diferentia tipurile de fenoli pre%enti ( monomer" dimer" trimer) 0nii au observat ca moleculele mari se G lipesc4 de coloana

'omitetul de evaluare al 1etodelor a fost de acord sa examine%e aceasta metoda ca o metoda ce poate fi folosita in industrie. (rincipiul cromatografiei cu patrundere prin gel este ca moleculel sunt separate dupa marime intr-o coloana specifica iar atunci cand eluea%a intensitatea absorbantei este masurata la o lungime de unda specifica de 2*0 nm pentru fenoli.5oate moleculele tind sa elue%e intr-o Gcocoasa4 iar aria pea!-ului este direct proportionala cu concentratia fenolilor din acest produs.

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

0n standard intern este folosit pentru a imbunatati acuratetea re%ultatelor. 6u%%ati a identificat trei regiuni separate ale Gcocoasei4 ca 1) monomeri" 2) dimeri si galatii lor si +) trimeri ba%andu-se pe un material de referinta bine caracteri%at si spectroscopie de masa. ! metoda imbunatatita de a caracteri a procianidinele din seminte de struguri prin tioli a"P#C (rocianidinele polimerice ale semintelor de struguri 2oaca un rol fundamental in determinarea sanatatii si caracteristicilor sen%oriale ale produselor din struguri. Atat propritetatile organoleptice ale vinului cat si efectele biologice depind de unitati structurale si greutatea moleculara medie a acestor metaboliti ai strugurilor.
In acest studiu a fost reali%ata o extractie unica in fa%a solida pentru a obtine o serie de fractiuni supuse apoi ?(F' in fa%a inversa dupa degradarea catali%ata de un acid in pre%enta toluen EH-tiol 0n total de %ece fractiuni purificate au fost obtinute si caracteri%ate de ?(F' in fa%a inversa urmata de tioli%a. 'ompusii cu cel mai mare grad de polimeri%are detectati in extract au fost .eptameri.Cradul de polimeri%are mediu a fost +.2 . (rin urmare in acest studiu manipularea cu atentie a pasului extractiei fa%ei solide a dat o metoda folositoare si potrivita pentru anali%a proantocianidinelor polimerice.

5aninurile din seminte sunt flavon-+-oli polimerici ce pot contine subunitati de (>)cate.ine" (-) epicate.ine si (-) galat de epicate.ina legate prin legaturile interflavonice '#-'*.((rieur" 1<<#) ;le poseda activitati antibacteriene(Scalbert" 1<<1) si antioxidante (Bicardo da Silva " 1<<1).
1ai mult abilitatea lor de a se comporta ca in.ibitori ale unor activitati ale unor en%ime si receptori (I.u" 1<<$) si de a precipita proteinele salivare cau%and o sen%atie astringenta (?aslam si Fille=" 1<**) este bine documentata.1area ma2oritate a acestor proprietati fi%iologice sunt legate de abilitatea de a lega proteine iar reactivitatea lor fata de proteine tinta depinde de structura si masa lor moleculara. (Bobic.aud and )oble" 1<<0) 8atorita numarului mare de structuri c.imice existente intr-o populatie de polimeri avand lungimi variate si trei unitati posibile" anali%a taninurilor individual este dificila. 8e obicei o secventa a metodelor cromatografice de a separa procianidinele oligomere dupa gradul lor de polimeri%are este aplicata. (ana la urma separarea fractiunilor purificate re%ultate in urma catali%arii acide este efectuata pentru a avea informatii despre compo%itita subunitatii polimerilor.In acest pas aci%i slabi si reactivi nucleofilici precum toluen-H-tiol (sau fluoroglucinol) reactionea%a cu procianidinele dand unitatile terminale ale polimerilor in forma lor libera si unitatile de extindere preum derivatii ben%il tioeterului.

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

Anali%a ?(F' a numerosilor produsi de degradare formati ofera informatii asupra structurii polimerilor" gradului mediu de polimeri%are (8(m) si proportia flavonolilor monomeri cuantificabili din care sunt constituite. 5otusi folosirea mai multor te.nici cromatografice pentru a separa procianidinele polimerice este laborioasa si consuma timp. 1ai mult abilitatea ?(F' cu fa%a normala de a asigura informatii complete este c.estionabila.

In acest studiu" pentru a descoperi un protocol mai eficient de purificare rapida pentru a fractiona procianidinele oligomere dupa gradul de polimeri%are inainte de caracteri%area prin ?(F' urmata de tioli%a" a fost desfasurat o etapa imbunatatita de fractionare pe un 5o=opearl
?J-#0 (6) (este un este un polimer metacrilic .idroxilat pentru excludera dupa dimensiunea in

cromatografie) folosind un sistem 6(F' ( 6ast (rotein FiKuid 'romatograp.=).

$e ultate si discutii: 'romatografia la presiune 2oasa a unui extract din seminte de struguri pe 5o=opearl 5SL-506 ne-a permis sa separam aci%ii fenolici" flavonolii si flavonolii monomeri in fractiunea A" din taninuri condensate in fractiunea &.8e obicei extractul total & era fractionat prin cromatografie cu fa%a normala" in acest studiu o procedura de fractionare printr-un sistem 6(F' a fost efectuata. Aceasta procedura ne-a permis sa obtinem direct 10 fractiuni purificate. (6ig.1)

6ig.1. 'romatograma prin patrundere prin gel a extractului procianidinic.

8atorita conditiilor cromatografice folosite spectrul 09 al materialului eluat" ordinea elutiilor observata anterior si compo%itia fenolica a semintelor de struguri este re%onabil sa deducem ca

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

materialul eluat a constat in procianidine de marime decrescatoare. 7 confirmare a acestei ipote%e a fost data de anali%a prin tioli%a a fiecarei fractiuni. 8e fapt cand fractiunile colectate au fost supuse la tioli%a catali%ata de acid" gradul de polimeri%are mediu este estimat prin calcularea raportului dintre numarul de unitati eliberate si numarul de unitati terminale (6ig.2).

6ig.2. 'romatograma unui mediu tioli%at a procianidinelor din seminte (fractiunea 6+) detectata la 2*0 nm)

Informatiile cantitative obtinute la fiecare fractiune sunt pre%entate in 6ig.+.Cradul de polimeri%are mediua calculat in urma re%ultatelor tioli%ei a fost $ la fractiunea 1 si a sca%ut la celelalte. Aceste re%ultate au mai fost observate pe 5annat (*.5) si '.ardonna= (<",) de SouKuet in 2000.Crad de polimeri%are mai mare a fost obtinut pentru procianidinele din seminte de struguri ale 1erlot-ului (8(m@ <-12) (Soucier 2001" 2001) si ale 'abernet 6ranc (8(m@15.$) (Fabarbe" 1<<<). Cradul de polimeri%are ale extractului total a fost +.$+. 9alori similare au fost gasite in literatura pentru vin S.ira% (#.*) si '.ardonna= ( 2.$) ( Lenned= si Mones" 2001).

6ig.+.Cradul de polimeri%are a fractiunilor procianidinelor din seminte de struguri determinate prin ?(F' urmata de degradare prin tioli%a

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

5oate fractiunile contineau trei monomeri flavonici diferiti a de procianidine(6ig.# si 5) (-) epicate.ina a repre%entta mai mult de 50/ din unitatiile de extensie si maxim 22/ din unitatile terminale" in care (>) cate.ina a a2uns la #$/. (roportia galatilor a variat intre 21.* si +<.1/ a fost asemanatoare cu valorile determinate pentru 1erlot" 5annat" )egrette si (inot noir.

6ig. #. 'ompo%itia ( unitatile de extindere) ale fractiunilor procianidinelor din seminte de struguri determinate prin ?(F' urmata de degradare tiolitica.

'A5- cate.ine ;(I'A5-epicate.ine ;(I'A5-C E galat epicate.inic 8(m- grad de polimeri%are mediu

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

6ig. 5. 'ompo%itia (unitatile terminale) ale fractiunilor procianidinelor din seminte de struguri determinate prin ?(F' urmata de degradare tiolitica.

(e ba%a greutatii probei de tanin ( obtinuta prin adunarea greutatii fiecarei fractiuni colectate)" tetramerii si pentamerii (8(m@#.,) repre%inta 1#/" eptamerii 10/ si dimerii si monomerii mai putin de 20 / (6ig.,)

6ig. , 8istributia( frecventa relativa a greutatii in procente) ale fractiunilor procianidinice din extrcatul din seminte de struguri.

Bepetabilitatea acestei metode a fost derminata anali%and un extract din seminte de struguri de sase ori. 'oeficientul variatiei cunatificarii fenolilor cu masa moleculara mare este aproape 11/. Conclu ii: Be%ultatele acestui studiu au indicat ca ar trebui sa fie posibila fractionarea procianidinelor pe ba%a gradului lor mediu de polari%are printr-un singur pas de cromatografie

Activitatea antioxidanta si antibacteriana a extractului din seminte de struguri

2009

lic.ida pe 5o=pearl 5SL-?J 506 eliminand pasul aditional de fractionare prin ?(F'.8atorita simplitatii ei aceasta metoda poate fi usor adaptata la fractionarea procianidinelor. (rin urmare procianidinele oligomere fractionate cu grade diferite de polimeri%are pot fi de asemenea utili%ate in experimente pentru elucidarea mecanismului fi%iologic ale taninurilor condensate si pot fi de asemenea utili%ate pentru studii ulterioare in vivo%