Cultura pajistilor si a

plantelor furajere
Conf. dr. Dinca Niculae
Asistent dr. Stanciu Ana-Maria
 Particularitati ecologice ale gramineelor
perene
* Cerinte fata de apa

 Sunt mari consumatoare de apa

 Coeficientul de transpiratie este de 1,5-2 (3) ori
mai mare decat la cereale, fiind cuprins intre 500-
1000
 Sunt sensibile la excesul de apa – gr. cu rizomi si
cu tufa mixta
* Cerinte fata de temperatura

Sunt rezistente la temperaturi scazute, exceptie

Lolium perenne care la -17ºC pe sol fara zapada
dispare;
Temperatura minima de germinatie- 1-2ºC;
Temperatura minima de pornire in vegetatie – 5ºC,
Lolium perenne – 6-7ºC
cu unele exceptii:
Phleum pratense – 0ºC
Dactylis glomerata – 6-7ºC
Lolium multiflorum – 3-4ºC
•Temperatura optima de crestere – 15-25ºC;
•Temperatura maxima de crestere – 30 – 35ºC.
Cerinte fata de sol si elementele nutritive

Sunt mari consumatoare de elemente nutritive

Sunt mai pretentioase fata de N si mai putin
pretentioase fata de fosfor, calciu si potasiu
Dupa modul cum isi procura hrana gr.pot fi:
autotrofe si micotrofe;
Majoritatea gr. sunt adaptate sa creasca pe soluri
acide (pH – 4,5 – 6);
Prefera soluri: nisipoase (gr. cu rizomi)
 argiloase (gr. cu tufa deasa)
 mijlocii (gr. cu tufa rara si mixta)
 Valoarea economica a gramineelor
perene
Se apreciaza prin productia obtinuta si calitatea
furajera a plantelor;

Productia este determinata de:

Ereditate;
Conditiile de crestere;
Infratire, otavire;
Talia plantei;
Modul de exploatare si de intretinere din anii
anteriori.
Calitatea gramineelor (valoarea furajera)
este determinata de:
 Gradul de consumabilitate;
 Gradul de digestibilitate;
 Compozitia chimica;
 Indicii de palatabilitate;
 Faza de vegetatie.
Raspandirea gramineelor pe pajisti

Sunt adapatate la conditii ecologice

diferite;
Se intalnesc in toate zonele naturale din
tara si pe toate tipurile de pajisti;
Prezinta plasticitate ecologica ridicata.
Exemplicare de la laborator.
 Leguminoasele perene
Reprezinta a II-a grupa importanta de plante care
participa la alcatuirea covorului vegetal (5-10% din
vegetatia pajistilor)
Bogate in proteina si vitamine sunt bine consumate
de animale;
Sunt considerate plante ferilizante, lasand solul
bogat in N;
Unele specii de leguminoase consumate in stare
verde produc meteorizatii;
Au cerinte mari fata de factorii ecologici;
La pregatirea fanului o parte din frunze se scutura.
Particularitati biologice
Ciclulde dezvoltare este anual (formeaza
seminte in primul an):

 faza vegetativa: de la germinare pana la

imbobocire;
 faza generativa: de la imbobocire la
formarea semintelor.
Sistemul radicular
Profund, pivotant;
Simbioza cu bacterii fixatoare de N;
7-10% din masa radiculara este
reprezentata de nodozitati;
Radacinile leg. asimileaza foarte usor
cationii bivalenti (Ca si Mg);
Lastarirea leguminoaselor
Este un proces analog cu infratirea, dar nu
identic;
Consta in formarea lastarilor ramificati din
mugurii de pe colet;
Lastarirea depinde de: - specie;
- conditiile de mediu.
si este stimulata de: - aeratia solului,
- aprovizionarea cu apa si elemente
nutritive;
- adancimea coletului;
- modul de exploatare.
Prin procesul de lastarire leguminoasele
formeaza:
Lastari scurti (pl. de talie joasa)
Lastari alungiti (pl.de talie inalta)

vegetativi generativi

Dupa pozitia pe care o au lastarii in timpul

cresterii, leguminoasele pot fi cu:
- tufa: Trifolium pratense, Medicago sativa, Lotus corniculatus, Melilotus
officinalis
- tulpini taratoare: Trifolium repens, Trifolum fragiferum
- tulpini agatatoare: Vicia cracca, Lathyrus pratensis
Otavirea leguminoaselor
 Refacerea masei vegetative dupa cosit sau pasunat
este mai rapida, comparativ cu gramineele.

 Dupa viteza si energia de otavire leg. pot fi:

 Leguminoase cu otavire rapida: 3-5 recolte/an (Medicago sativa,

Trifolium pratense, Trifolium repens);

 Leguminoase cu otavire moderata: 1-2 recolte/an (Medicago

falcata, Medicago lupulina, Lotus corniculatus);

 Leguminoase cu otavire slaba: maxim o recolta/an (Trifolium

montanum, Onobrychis viciifolia).
 Ritmul de dezvoltare si vivacitatea
Leguminoasele au un ritm de dezvoltare mai rapid
si o vivaciate mai scurta, comparativ cu
gramineele.

Din acest punct de vedere, leg. pot fi:

 Leg. cu ritm de dezvoltare rapid si vivaciate scurta:
Medicago lupulina, Melilotus albus, Trifolium pratense;

 Leg. cu ritm de dezvoltare mijlociu si vivacitate mijlocie:

Trifolium repens, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia;

 Leg. cu ritm de dezvoltare lent si vivacitate mare: Trifolium

fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca.
 Particularitati ecologice ale
leguminoaselor perene

Cerinte fata de apa

 Sunt mai putin pretentioase fata de apa decat

gramineele;
 Nu suporta excesul de apa;
 Sunt specii cu cerinte mari fata de apa, care nu suporta
seceta (Trifolium pratense, Trifolium repens, Lathyrus
pratensis) si specii mai putin pretentioase, foarte
rezistente la seceta (Medicago sativa, Melilotus
officinalis)
Cerinte fata de temperatura

Suporta destul de bine atat temperaturile scazute

cat si cele ridicate;
Sunt mai sensibile la oscilatiile bruste de
temperatura;
Mai rezistente la inghet sunt Lotus corniculatus,
Medicago falcata, Onobrychis viciifolia;
La temperaturi mai mari de 35ºC isi stagneza
cresterea
Cerinte fata de lumina

Leguminoasele sunt pretentioase fata de lumina;

Cele mai pretentiaose leg. sunt: Trifolium repens.
Trifolium fragiferum, Medicago falcata;
Suporta umbrirea: Trifolium pratense, Lathyrus
pratensis, Lotus corniculatus
Cerinte fata de sol si elemente nutritive

 Leg. prefera solurile mijlocii, bogate in calciu, fara

execes de apa, bine aerisite;
 Au cerinte reduse fata de azot si mai ridicate fata de
fosfor, potasiu, magneziu si unele microelemente:
bor, molibden;
 pH –ul cuprins intre 4,5 – 7,5
◦ Medicago sativa: 6-6,2
◦ Trifolium pratense: 5,5
◦ Trifolium repens: 5,0
◦ Lotus corniculatus: 4,5
◦ Onobrychis viciifolia: >7- 7,5
 Valoarea economica a leguminoaselor
perene

 Leg. sunt plante productive pentru ca otavesc mai bine;

 In stare verde sunt bine consumate, dar unele leg. prezinta
toxicitate (meteorizatii);
 Bogate in Ca, Mg, vitamine,
 Continut mai scazut de celuloza;
 Contin de 2 ori mai multa proteina decat gramineele;
 Unele leg. au un grad mai redus de consumabilitate, datorita
gustului amar (Lotus corniculatus, Melilotus officinalis);
 Exista si unele leguminoase toxice: Galega officinalis,
Coronilla varia
Raspandirea leguminoaselor pe pajisti

Au plasticitate ecologica ridicata;

Trifolium repens: de la campie munte;

Lotus corniculatus: de la campie munte;
Medicago falcata: campie;
Trifolium pratense: deal;
Trifolium montanum: munte.
 Cyperaceae si Juncaceae
(Rogozuri)

Procentul de participare in vegetatia pajistilor

– scazut (2-3%);
Multe dintre specii prefera statiunile umede;
Nevaloroase din punct de vedere furajer;
Au grad redus de consumabilitate (contin
celuloza si siliciu);
Prezinta perisori impregnati cu siliciu;
Sunt mai bine consumate in faza tanara.
Cyperaceae

Carex praecox Carex caryophyllea Carex curvula

Juncaceae

Juncus trifidus Luzula campestris

 Plante din alte familii botanice
(Diverse)
20-25% participare in covorul vegetal
Din punct de vedere al valorii economice speciile
din alte familii botanice, intalnite in pajisti, se
clasifica in:
 Specii consumate;
 Specii neconsumate sau slab consumate;
 Specii daunatoare vegetatiei pajistilor;
 Specii daunatoare produselor obtinute de la animale;
 Specii vatamatoare sanatatii animalelor;
 Specii toxice;
 Vegetatia lemnoasa de pe pajisti.
Toxicitatea depinde de:
 Compozitia chimica a plantei;
 Faza de vegetatie;
 Starea in care se afla planta
 Cantitatea consumata
 Conditiile de crestere;
 Specia de animale.