CEFALOSPORINELE

Neacșu Claudia Mariana

Medic rezident an V
 Generalități

Cefalosporinele (CS) reprezintă o subfamilie importantă și numeroasă a beta-

lactaminelor. CS au în structura lor pe lângă ciclul beta-lactam şi un nucleu
cefem.

Din punct de vedere al spectrului antibacterian CS sunt clasificate în 4 generații

distincte, spectrul extinzându-se progresiv de la prima generație către ultima.  

Mecanism de acțiune: inhibarea sintezei peretelui bacterian, ca urmare a blocării

sintezei peptidoglicanilor.

Cefalosporinele sunt permise în sarcină, fiind incluse conform clasificării FDA în

grupul B de risc în sarcină.
 Cefalosporinele de generația l-a
Spectrul CS 1 =sumă compusă din spectrul antibacterian al penicilinei G + spectrul penicilinei A
+ spectrul penicilinei M.
CS1 sunt foarte active pe CGP(cu excepția MRSA și a enterococului), fiind însă mai puțin active
asupra BGN. Cefazolina este foarte activă pe stafilococul Meti-S.
CS I NU sunt active pe:
-Stafilococul Meti-R
-Enterococi
-Listeria monocytogenes
-Pseudomonas aeruginosa (piocianic)
-Mycoplasma pneumoniae
-Chlamydia pneumoniae/ Chlamydia psittaci
-Coxiella Burnetti
-Legionella pneumophila
-Mycobacterium tuberculosis
 Cefalosporinele de generația l-a. Indicații terapeutice.

Principalele indicaţii terapeutice sunt:

-Angina cu streptococ B-hemolitic de grup A, în caz de alergie la penicilină;
-Infecții ORL;
-Exacerbarea acută a BPOC
-Infecții urinare cu bacterii dovedite sensibile la CS1 pe antibiogramă
-Infecții cutanate cu bacterii dovedite sensibile la CS1 pe antibiogramă
-Infecții sistemice cu stafilococi Meti-S, în special în bacteriemia cu MSSA necomplicată,
unde cefazolina injectabilă este echivalentă cu penicilinele M injectabile. CS1 nu pătrund în LCR
-Antibioticoprofilaxia în chirurgie, cea mai utilizată CS1 fiind cefazolina injectabilă.
 Cefalosporinele de generația I a

Reacţii adverse specifice: ultilizării acestora

Reacţii alergice: În prezența unei sensibilizări -Tulburări de coagulare/ hemostază.
cunoscute la peniciline, riscul de sensibilizare
Interacțiuni medicamentoase - nu sunt raportate.
încrucişată este de sub 5% atunci când testele
cutanate sunt pozitive pentru peniciline și de sub Precauții de utilizare și contraindicații specifice:
1% atunci când testele cutanate sunt negative La pacienţii cu insuficienţă renală este necesară
pentru peniciline. adaptarea posologiei în funcție de clearance-ul la
-Flebite la locul de administrare intravenoasă creatinină
-Impact important asupra microbiotei intestinale
cu dismicrobisme şi risc de diaree
postantibiotice (stafilococ, Candida sp,
Clostridium difficile)
-CS1 sunt puternic inductoare de tulpini
bacteriene rezistente, motiv pentru care
autoritățile internaționale recomandă limitarea
 Cefalosporinele de generația I a
Spectru antibacterian
Specii bacteriene de obicei
sensibile:
-CGP: streptococi, MSSA.
-Unii BGN neproducători de
beta-lactamaze: enterobacterii
grup 0-2.
-Anaerobi
Specii bacteriene rezistente:
-MRSA
-Enterococi
-Listeria monocytogenes
-Enterobacterii din grup ≥ 3
-BGN nefermentativi
-Bacteroides spp.
Farmacocinetică
Biodisponibilitate=75-100%
Fixarea de proteinele serice:
˂30%
Distribuție tisulară: bună în
majoritatea țesuturilor, cu
excepția SNC și LCR
T ½=45 min-2h
Eliminare: renală
Modalități de administrare și
posologie
Cefalexina PO
A:1-4 g/ zi
C: 50-100 mg/kgc/zi
3-4 administrări/ zi
Cefazolina IM/IV
A: 2-6 g/zi
C: 50-100 mg/kgc/zi
2-3 administrări/ zi
 Cefalosporine de generația a II-a şi cefamicine

 Spectrul CS2 este spectrul CS1, la care se mai adaugă unii BGN și unele bacterii anaerobe.

 CS2 sunt mai active pe CGP și mai puțin active pe BGN, fiind însă inactive pe stafilococul Meti-
 R, enterococi, Listeria monocytogenes, piocianic, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae,
 Chlamydia psittaci, Coxiella Burnetti, Legionella pneumophila, Mycobacterium tuberculosis.

 Cefamicinele au un spectru similar CS2, care se extinde teoretic și către unele enterobacterii
secretoare de ESBL, fără a exista suficiente date de eficacitate clinică asupra acestora (cu excepția
infecțiilor urinare cu E.coli secretor de ESBL).
 Cefoxitina este foarte activă pe bacteriile anaerobe, inclusiv pe Bacteroides fragilis.

 CS2 sunt mai puțin sensibile decât CS1 la acțiunea cefalosporinazelor, dar cu toate acestea în ultimii
ani a crescut alarmant rata de rezistență a bacteriilor la CS2.
 Cefalosporine de generația a II-a şi cefamicine
Principalele indicaţii terapeutice ale CS2 sunt:
1.Ca alternativă la amoxicilină și ca indicație de a 2-a intenție în:
Infecțiile de căi respiratorii superioare:
Angina cu Streptococ B-hemolitic de grup A
Sinuzita acută a adultului
Otite medii acute.
Exacerbări acute ale BPOC.
2.Antibioticoprofilaxie în chirurgie (CS injectabile).

Indicațiile terapeutice particulare ale cefamicinelor:

-Infecții sistemice cu stafilococ Meti-S, ca alternativă la penicilinele M
-Infecţii urinare cu enterobacterii secretoare de ESBL
-Infecţii plurimicrobiene documentate bacteriologic cu: streptococi, MSSA, enterobacterii sensibile,
anaerobi.
 Cefalosporine de generația a II-a şi cefamicine

Reacţii adverse:
-impact important asupra microbiotei intestinale, producând dismicrobisme, fapt ce antrenează un risc
crescut de diaree postantibiotice (stafilococ, Candida sp, Clostridium difficile)
-CS2 orale sunt puternic generatoare de tulpini bacteriene rezistente, motiv pentru care autoritățile
internaționale recomandă limitarea utilizării acestora.

Interacțiuni medicamentoase- nu au fost descrise

Precauțiuni de utilizare și contraindicații specifice:

În sarcină, CS2 traversează placenta, fără să se fi observat vreun efect teratogen la făt. Cefuroxima-
este CS2 preferată în sarcină.
 Cefalosporine de generația a IIa
Spectru antibacterian
-similar cu cel al CS1, dar
exitins către unele
enterobacterii de grup 3 (în
funcție de profilul lor de
rezistență și de moleculele
luate în considerare)
Farmacocinetică
Biodisponibilate:30-40%
Fixarea de proteinele serice
˂30%
Distribuție tisulară: bună la
nivelul tuturor țesuturilor, cu
excepția SNC și a LCR
T1/2= 1h
Modalități de administrare și
posologie
Cefamandola IM/IV
A: 3-6g/zi, 3-4 prize
Cefuroxima IM/IV
A:2-6 g/zi, 3-4 prize
Cefuroxim axetil PO
A: 500 mg- 1g/zi, 2 prize
Cefaclor
A: 250-500 mg la 8 ore, PO
C:20 mg/kg/zi, 3 prize
 Cefamicine

Spectru antibacterian Farmacocinetică Modalități de administrare și

posologie

Similar cu cel al CS2, dar este
teoretic extins la unele
enterobacterii secretoare de
ESBL
Fixarea de proteinele serice: 65-
80%
Distribuție tisulară: bună în
majoritatea țesuturilor, cu
excepția LCR și SNC
Cefoxitina IM/IV
A: 3-6 g/zi, 3-4 prize
Cefotetan IM/IV
A: 2-4g/zi , 2-3 prize
C: 30-60 mg/kgc/zi

T1/2=45 min

Eliminare:renală
 Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a

CS3 au spectrul antibacterian al CS2, care a fost extins către BGN, cu mențiunea că activitatea lor pe
 

coci gram (+) este mai redusă comparativ cu CS1 şi CS2.

-Cefotaxima și ceftriaxona sunt mai active pe CGP (pneumococ, stafilococ Meti-S)
-Ceftazidima este mai activă pe BGN, fiind de obicei activă şi asupra Pseudomonas spp și Acinetobacter
spp. În ultimele decenii a crescut alarmant rata de rezistență dobândită la CS3 a BGN, în special prin
secreția de ESBL.
-CS3 sunt inactive pe majoritatea anaerobilor, cu excepția Fusobacterium și Prevotella spp.
Moxalactamul este CS3 cu cea mai bună activitate asupra anaerobilor. Se înregistrează însă
creștere a ratei de rezistență dobândită a celor 2 specii de anaerobi la CS3.
-CS3 sunt însă inactive asupra: stafilococului Meti-R, enterococului şi Listeriei monocytogenes, care
rămân "oile negre” ale CS de generația 1, 2 și 3.
 Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a

CS4 au spectrul antibacterian al CS3, care a fost lărgit către BGN, inclusiv piocianic. CS4 sunt CS
spectrul cel mai larg, fiind active în egală măsură atât pe CGP, cât și pe BGN. Dintre CS4
cefepima este molecula cu spectrul cel mai larg, cuprinzând atât BGN non-fermentativi
(P.aeruginosa,Acinetobacter spp), cât și enterobacteriile de grup 3, producătoare de
cefalosporinază inductibilă.
Cefpiroma este de obicei activă asupra Pseudomonas spp și Acinetobacter spp.
CS3 și CS4 au afinitate mult crescută asupra moleculelor ţintă (PBP) și sunt mult mai stabile la
acțiunea betalactamazelor.
Ceftriaxona are T1/2 lung, fapt care permite administrarea ei în 1-2 prize/ zi.
Cefoperazona se concentrează bine biliar, fiind preferată pentru infecțiile abdominopelvine, iar
ceftriaxona se concentrează bine în LCR find preferată în meningite.
 Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a. Principalele indicații terapeutice.

CS3 orale sunt indicate în: -Pneumopatii bacteriene cu pneumococ sau BGN
(dovediți sensibili la CS3)
1.Tratamentul de a 2-a intenție în infecțiile ORL:
-Pielonefrita acută și infecții urinare severe la bărbat
-Angine recidivante, sinuzite acute, otite medii acute la
copil exacerbările acute ale BPOC (cefpodoximă -Tratamentul empiric al meningitelor acute purulente cu
proxetil).  pneumococ, meningococ, H.influenzae, inclusiv purpura
fulminans (ceftriaxonă)
2.Cistitele simple necomplicate (cefiximă).
-Infecții nosocomiale cu BGN (ceftazidimă)
CS3 parenterale sunt indicate în:
-Febra la pacientul neutropenic
-Infecții localizate cu BGN dovediți sensibili pe
antibiogramă -Borelioza Lyme
-Infecții sistemice cu BGN dovediți sensibili pe -Febra tifoidă
antibiogramă (ceftazidima), în asociere cu
-Exacerbări BPOC (tratament de a 2-a intenție)
antibiotice din alte clase (ex. aminoglicozid)
-Antibioticoprofilaxia în chirurgia abdominopelvină.
-Infecții pneumococice, inclusiv cele cu tulpini de
pneumococ cu sensibilitate diminuată la penicilină
(ceftriaxona)
 Cefalosporinele de generația a IV-a. Principalele indicații terapeutice

CS4 parenterale ar trebui considerate antibiotice de rezervă şi ar trebui recomandate

numai cu avizul unei comisii de experți în antibioticoterapie din spitalul respectiv, în
vederea limitării extinderii rezistenței bacteriilor și către această ultimă generație de CS.
Astfel, actualmente CS4 sunt indicate în:
• Infecțiile nosocomiale severe
• Infecțiile la neutropenic, în asociere cu 1-2 antibiotice din alte clase (ex.
aminoglicozide)
• Infecțiile sistemice severe, polimicrobiene.
 Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a.
Reacţii adverse specifice:
-Reacţii alergice.
-Pseudo-litiază biliară – observată după tratamentele prelungite cu ceftriaxonă, mai ales la nou-născut.
-Disbioză intestinală: creșterea riscului de diareee postantibiotice (inclusiv de colită cu C. Difficile).
Aceste efecte par a fi mai reduse la cefotaximă comparativ cu ceftriaxona.
-CS3 sunt antibiotice intens generatoare de rezistență bacteriană.
-Tulburări de ritm cardiac în cazul administrării rapide pe cateter venos central a cefotaximei.
Interacţiuni medicamentoase: nu au fost raportate
Precauţii de utilizare și contraindicaţii specifice:
La pacienţii cu insuficienţă renală este rareori nevoie de adaptarea posologiei în funcție de
clearence-ul la creatinină. Pentru ceftriaxonă nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu
insuficineţă renală.
Pentru sarcină și alăptare nu există suficiente date, însă având în vedere datele existente pentru alte beta-
lactamine, se consideră că CS3 și CS4 pot fi utilizate în sarcină, atunci când ele sunt necesare.
 Cefalosporine de generația III și IV
Spectru antibacterian
-CGP: streptococi, MSSA
-CGN: Neisseria spp
-BGP: Corynebacterium spp
-BGN: enterobacterii grup 0-5,
BGN nonfermentativi:
Pseudomonas aeruginosa
(cefatzidima, cefepima),
Pasteurella, Haemophilus spp
-Spirochete
Farmacocinetică Modalități de administrare și
posologie
Biodisponibilate:50% pentru CS 3 Cefixima PO
orale A: 400-600 mg/zi, 2-3 prize
Fixarea de proteinele serice: 20- C: 8 mg/kgc/zi
65% pentru CS3 orale, 10%
Ceftriaxona, Cefotaxima 30-50% Cefpodoxima proxetil PO
Ceftazidima 85-95% A: 200-400 mg/zi, 2 prize
C: 8 mg/kgc/zi
Distribuție tisulară: bună la
nivelul tuturor țesuturilor, cu Cefotaxim IM/IV
excepția SNC și a LCR. A: 2-6 g/zi, 3-4 prize
CS 3 si 4 injectabile pătrund în C: 100 mg/kg/zi
LCR cand meningele e inflamat
Cefriaxona IM/IV
A: 1-2 g/zi, 1 priza
T1/2= 2-4 ore pt CS3 orale, 8 ore
C: 50 mg/kgc/zi
pentru Ceftriaxona
Eliminare: în principal renală
Ceftriaxona- renală și biliară
 Ceftazidim IM/IV
Cefalosporine de generația III și IV A:2-6 g/zi, 3 prize
C: 50-100 mg/kgc/zi
În asociere cu un Biodisponibilate:50%
inhibitor de Cefoperazona IM/IV
betalactamază spectrul A:2-4 g/zi, 3-4 prize
Fixarea de proteinele serice: 20-65% C: 50-100 mg/kgc/zi
CS3 se lărgește către
numeroși BGN secretori Cefsulodina IM/IV
de ESBL și A: 2-6 g/zi, 3-4 prize
carbapenemaze și către Distribuție tisulară: bună la nivelul C: 30-60 mg/kgc/zi
unii anaerobi (cu tuturor țesuturilor, cu excepția SNC
excepția Clostridium spp și a LCR Cefepima IV (CS4)
si a unor tulpini de T1/2= 2-4 ore A: 2-6 g/zi, 2-3 prize
Bacteroides)
Cefpiroma IV (CS4)
Eliminare: în principal renală A: 2-4 g/zi, 2 prize

Ceftazidim+ Avibactam IV
A: 6 g/zi, 3 prize

Ceftlozan/ Tazobactam IV
A: 3g/zi, 3 prize
 Cefalosporine anti-stafilococice (anti-MRSA)

Din aceasta nouă clasă de CS fac parte Ceftarolina și Ceftobiprolul, ele fiind singurele CS active
pe stafilococii Meti-R.
CS anti-MRSA au spectrul CS2, la care se adaugă stafilococii Meti-R.
CS anti-MRSA NU sunt active pe:
- Enterobacteriile secretoare de ESBL
-BGN non-fermentativi (P. aeruginosa. Acinetobacter spp)
-Bacteriile atipice: Mycoplama pneumoniae,Chlamydia psittaci / pneumoniae, Coxiella Burneti
Recomandările actuale sunt ca CS anti-MRSA să fie considerate antibiotice de rezervă şi să fie
utilizate numai pentru infecțiile pentru care nu există alte alternative terapeutice active:
-Infecții plurimicrobiene cu bacterii multirezistente
-La pacienţii cu intoleranțe sau comorbidități care contraindică alte antibiotice active pe
MRSA.MRS
 Cefalosporine anti-stafilococice (anti-MRSA)

CS anti-MRSA trebuie să fie utilizate mai ales pentru (ceftarolină)

tratamentul infecțiilor stafilococice localizate sau
Precauțiuni și contraindicații specifice:
sistemice (în special cele cu stafilococi Meti-R),
atunci când nu există alte alternative terapeutice -la pacienții cu insuficiență renală este necesară
active pe MRSA. adaptarea posologiei în funcție de clearance-ul la
creatinină
Principalele indicații terapeutice pentru CS anti-
MRSA sunt: -evitarea administrării ceftobiprolului în soluții care
conțin calciu pentru a evita precipitarea acestuia
-Pneumonii comunitare (ceftarolină, ceftobiprol)
-pentru sarcină și alăptare nu există suficiente date
-Pneumonii nosocomiale (ceftobiprol), cu excepţia
acumulate, însă se consideră ca pot fi utilizate în
pneumoniilor la pacientul ventilat mecanic
sarcină, atunci când ele sunt necesare.
-Infecţii ale pielii și țesuturilor moi (ceftarolină).
Reacții adverse specifice:
-hiponatremie, hipopotasemie
-neutropenie- descrisă după tratamente prelungite
și/sau cu doze mari
 Cefalosporine anti-MRSA

Spectru antibacterian Farmacocinetică Modalități de administrare și

posologie

-Similar cu cel al CS2 la care se Fixarea de proteinele serice 15- Ceftarolina IV

adauga MRSA 20% A:1200 mg/zi, 2 prize
Nu sunt active pe:
Distribuția tisulară pare să fie
-enterobacteriile secretoare de ESBL Ceftobiprol IV
-BGN nonfermentativi bună în numeroase țesuturi
A: 1500 mg/zi, 3 prize
-Mycoplasma, Chlamydia psittaci/ (date încă insuficiente)
pneumoniae
T1/2=3 h
Eliminare renală sub formă
activă
 Bibliografie

• Streinu-Cercel A, Aramă V, Calistru PI. Boli Infecțioase – Curs pentru studenți și

medici rezidenți – Volumul 2, Editura Universitară „Carol Davila” 2021.
• Elisabeta Otlia Benea, Gavriliu L,Popescu C, Poescu G, Ghidul Angelescu- Terapie
antimicrobiana, 2018.
• https://pharmwarthegame.blogspot.com/2019/01/pharmaceutical-history-january-
24th.html