Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Spectrul CS2 este spectrul CS1, la care se mai adaugă unii BGN și unele bacterii anaerobe.
CS2 sunt mai active pe CGP și mai puțin active pe BGN, fiind însă inactive pe stafilococul Meti-
R, enterococi, Listeria monocytogenes, piocianic, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae,
Chlamydia psittaci, Coxiella Burnetti, Legionella pneumophila, Mycobacterium tuberculosis.
Cefamicinele au un spectru similar CS2, care se extinde teoretic și către unele enterobacterii
secretoare deESBL, fără a exista suficiente date de eficacitate clinică asupra acestora (cu excepția
infecțiilor urinare cu E.coli secretor de ESBL).
Cefoxitina este foarte activă pe bacteriile anaerobe, inclusiv pe Bacteroides fragilis.
CS2 sunt mai puțin sensibile decât CS1 la acțiunea cefalosporinazelor, dar cu toate acestea în ultimii
ani a crescut alarmant rata de rezistență a bacteriilor la CS2.
Principalele indicaţii terapeutice ale CS2 sunt: enterobacterii sensibile, anaerobi.
1.Ca alternativă la amoxicilină și ca indicație de a Reacţii adverse:
2-a intenție în:
-impact important asupra microbiotei intestinale,
• Infecțiile de căi respiratorii superioare: producând dismicrobisme, fapt ce antrenează un
risc crescut de diaree postantibiotice (stafilococ,
• Angina cu Streptococ B-hemolitic de grup A
Candida sp, Clostridium difficile)
• Sinuzita acută a adultului
-CS2 orale sunt puternic generatoare de tulpini
• Otite medii acute. bacteriene rezistente, motiv pentru care
• Exacerbări acute ale BPOC. autoritățile
Eliminare:renală
Cefamicine
Similar cu cel al CS2, dar este Fixarea de proteinele serice: 65- Cefoxitina IM/IV
teoretic extins la unele 80% A: 3-6 g/zi, 3-4 prize
enterobacterii secretoare de
ESBL
Distribuție tisulară: bună în Cefotetan
majoritatea țesuturilor, cu A: 2-4g/zi , 2-3 prize
excepția LCR și SNC C: 30-60 mg/kgc/zi
T1/2=45 min
Eliminare:renală
Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a
CS3 au spectrul antibacterian al CS2, care a fost extins către BGN, cu mențiunea că activitatea lor pe
coci gram (+) este mai redusă comparativ cu CS1 şi CS2. Există nişte diferente de spectru între
diversi reprezentanţi ai CS3:
-Cefotaxima și ceftriaxona sunt mai active pe CGP (pneumococ, stafilococ Meti-S)
-Ceftazidima este mai activă pe BGN, fiind de obicei activă şi asupra Pseudomonas spp și
Acinetobacter spp. În ultimele decenii a crescut alarmant rata de rezistență dobândită la CS3 a BGN,
în special prin secreția de ESBL.
-CS3 sunt inactive pe majoritatea anaerobilor, cu excepția Fusobacterium și Prevotella spp.
Moxalactamul este CS3 cu cea mai bună activitate asupra anaerobilor. Se înregistrează însă
creștere a ratei de rezistență dobândită a celor 2 specii de anaerobi la CS3.
-CS3 sunt însă inactive asupra: stafilococului Meti-R, enterococului şi Listeriei monocytogenes, care
rămân "oile negre” ale CS de generația 1, 2 și 3.
Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a
CS4 au spectrul antibacterian al CS3, care a fost lărgit către BGN, inclusiv piocianic. CS4 sunt CS
spectrul cel mai larg, fiind active în egală măsură atât pe CGP, cât și pe BGN. Dintre CS4
cefepima este molecula cu spectrul cel mai larg, cuprinzând atât BGN non-fermentativi
(P.aeruginosa,Acinetobacter spp), cât și enterobacteriile de grup 3, producătoare de
cefalosporinază inductibilă.
Cefpiroma este de obicei activă asupra Pseudomonas spp și Acinetobacter spp.
CS3 și CS4 au afinitate mult crescută asupra moleculelor ţintă (PBP) și sunt mult mai stabile la
acțiunea betalactamazelor.
Ceftriaxona are T1/2 lung, fapt care permite administrarea ei în 1-2 prize/ zi. Cefoperazona se
concentrează bine biliar, fiind preferată pentru infecțiile abdominopelvine, iar ceftriaxona se
concentrează bine în LCR find preferată în meningite.
Cefalosporinele de generația a III-a și a IV-a. Principalele indicații terapeutice.
Ceftazidim+ Avibactam IV
A: 6 g/zi, 3 prize
Ceftlozan/ Tazobactam IV
A: 3g/zi, 3 prize
Cefalosporine anti-stafilococice (anti-MRSA)
Din aceasta nouă clasă de CS fac parte Ceftarolina și Ceftobiprolul, ele fiind singurele CS active
pe stafilococii Meti-R.
CS anti-MRSA au spectrul CS2, la care se adaugă stafilococii Meti-R.
CS anti-MRSA NU sunt active pe:
- Enterobacteriile secretoare de ESBL
-BGN non-fermentativi (P. aeruginosa. Acinetobacter spp)
-Bacteriile atipice: Mycoplama pneumoniae,Chlamydia psittaci / pneumoniae, Coxiella Burneti
Recomandările actuale sunt ca CS anti-MRSA să fie considerate antibiotice de rezervă şi să fie
utilizate numai pentru infecțiile pentru care nu există alte alternative terapeutice active:
-Infecții plurimicrobiene cu bacterii multirezistente
-La pacienţii cu intoleranțe sau comorbidități care contraindică alte antibiotice active pe
MRSA.MRS
Cefalosporine anti-stafilococice (anti-MRSA)
CS anti-MRSA trebuie să fie utilizate mai ales pentru -neutropenie- descrisă după tratamente prelungite
tratamentul infecțiilor stafilococice localizate sau și/sau cu doze mari
sistemice (în special cele cu stafilococi Meti-R),
-exantem cutanat- observat mai ales la asiatici
atunci când nu există alte alternative terapeutice
(ceftarolină)
active pe MRSA, care să aibă spectru mai îngust și
care să nu aibă toxicități incompatibile cu Precauțiuni și contraindicații specifice:
copatologiile pacientului. -la pacienții cu insuficiență renală este necesară
Principalele indicații terapeutice pentru CS anti- adaptarea posologiei în funcție de clearance-ul la
MRSA sunt: creatinină
-Pneumonii comunitare (ceftarolină, ceftobiprol) -evitarea administrării ceftobiprolului în soluții care
conțin calciu pentru a evita precipitarea acestuia
-Pneumonii nosocomiale (ceftobiprol), cu excepţia
pneumoniilor la pacientul ventilat mecanic -pentru sarcină și alăptare nu există suficiente date
acumulate, însă se consideră ca pot fi utilizate în
-Infecţii ale pielii și țesuturilor moi (ceftarolină).
sarcină, atunci când ele sunt necesare.
Reacții adverse specifice:
-hiponatremie, hipopotasemie
Cefalosporine anti-MRSA