“VEȘNICIA S-A NĂSCUT LA SAT!

”
“VALEA RÂMNICULU-UNIVERS
RURAL”
ILIE DENISA ALEXANDRA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VALEA RÂMNICULUI
CLASA A VII A
PROF.COORDONATOR NICOARĂ MARIA
 I.VALEA RÂMNICULUI-AȘEZARE
GEOGRAFICĂ
• Comuna Valea Râmnicului este situată în nord-estul județului Buzău,
pe malul drept al râului Râmnicu-Sărat,în limitele spațiului de contact
dintre două regiuni complementare:Subcarpații și Câmpia Română.
• În componența comunei se găsesc trei sate: Valea Râmnicului (Bălțați-
numele vechi)-reședință de comună, Oreavu (Dărîmați-numele vechi)
și Rubla, situate pe aliniamentul NV-NE, de-a lungul râului Râmnicu
Sărat.
• Au aspect de sate liniare, amplasate pe prima terasă a răului Râmnic,
situată la o altitudine de 4-6 m.
II.HIDROGRAFIA

• Râul Ramnic, care curge prin partea de

nord-est a comunei, face parte din
sistemul hidrografic Siret, izvorând din
vârful Furu Mare, de la altitudinea de
1310 m.

• În drumul său, străbate satele Grebănu,

Plevna, Oreavu, Poșta, cartierul Barasca.
III.ELEMENTE
CLIMATICE.VEGETAȚIA
• Clima zonei este temperat-continentală. Principalele vânturi care bat în
zona comunei Valea Râmnicului sunt: Crivățul (iarna dinspre NE),
Băltărețu( dinspre SE și aduce ploi) ,Austrul(dinspre SV, în toate
anotimpurile) și Munteanul(primăvara).
• Aflandu-se în câmpia Râmnicului, se deosebesc două zone de vegetație,
ce se succed de la nord-vest, la sud-est, sub forma a două fâșii paralele-
zona de silvostepă și zona de stepă.
• După cum afirmă G.VÂLSAN era “frumoasă și stepa de odinioară,
bântuită de vânturile tari ale mării imbelșugata cu aroma plantelor
amare, înalte cât omul, dar desigur o frumusețe nouă , sănătoasă și
rodnică se desprinde din câmpiile acoperite acum de ogoare.”
IV.FILE DIN ISTORIA
AȘEZĂRII COMUNEI
VALEA RAMNICULUI

• SATUL RUBLA a luat ființă in secolul al

XIX-lea.

• Acesta era compus din două

cătune,Rubla Mare și Rubla Mică,
despărțite printr-o movilă. Numele
satului Rubla provine de la movila cu
același nume, care , pe timpul ocupației
turcești era un punct de observație.Turcii
de la acest punct efectuau des expediții de
jaf.Printre cei jefuiți erau si soldații
ruși.Luați prin surpindere de o oaste
rusă,o parte a turcilor a fost
măcelărită,iar alții au fugit, nemaiavand
timp să-și dezgroape comorile de pe
movilă.Sătenii au căutat și au găsit
rublele.Astfel satul , ca și movila de
altfel ,a fost botezat Rubla.
SATUL BĂLȚAȚI A LUAT FIINȚĂ ÎN ANUL 1775.
BOIERUL MATEIAȘ DEȚINEA MOȘIA ȘI IȘI DOREA
SĂ INTEMEIEZE PE ACEASTA O AȘEZARE CU
OAMENI ADUȘI DIN ZONELE INVECINATE, DAR
NU REUȘEA SUB NICIO FORMĂ. VĂZÂNDU-L
SUPĂRAT, UȚA , O ȚIGANCĂ BĂTRÂNĂ I-A PROMIS
CĂ VA REUȘI SĂ POPULEZE SATUL. A CERUT DOI
BOI VĂRGAȚI, ALB CU NEGRU ȘI UN PLUG. UȚA I-
A SPUS BOIERULUI: “SĂ-ȚI TRĂIASCĂ SATUL
BOIERULE ȘI SĂ ȘTII CĂ NUMELE ÎÎ VA FI PUS DE
MINE. ȘI BĂLȚAȚI SE VA NUMI DE ACUM, DUPĂ
BĂLȚAREA PĂRULUI DE LA BOI.”
SATUL DĂRÂMAȚI A
LUAT FIINȚĂ IN 1878.

• Terenul satului, a alunecat, “s-a dărâmat”,

cum spuneau localnicii. Izvoarele din zonă
când secau, când reveneau, pânza freatică
fiind de 1 m adancime, astfel că mereu
pământul se derâma. Localnicii au fost
nevoiți să-și mute gospoăriile, în moșia
Barăști.
• Locul în care s-au mutat s-a transformat într-
un sat înfloritor, numit Dărâmați, actualul
Oreavu.
ASTĂZI, ÎN ANUL 2023, CELE 3 SATE ALE COMUNEI
VALEA RAMNICULUI, SUNT ÎNFLORITOARE DIN PUNCT
DE VEDERE ECONOMIC ȘI SOCIAL.COMUNA VALEA
RAMNICULUI FIIND UN PUNCT DE REFERINȚĂ PENTRU
COMUNELE LIMITROFE.

• “La sat e maică veşnicia,

la sat e crezul din bătrâni,
la sat e cerul şi câmpia,
la sat te simţi că eşti roman”
(MARIAN BARĂSCU)