Particularități de limbaj în diverse stiluri

funcționale.
Clişeul este, conform definiţiei, o formulă stilistică, expresie etc.
banalizată din cauza repetării excesive. De asemenea, pentru acelaşi
scop se mai poate folosi termenul şablon. De multe ori folosirea
şabloanelor ascunde realitatea pe care acestea pretind că o reflectă,
aşa cum se poate vedea mai jos.
Oamenii legii. Ştirile ori emisiunile-anchetă abundă în acest stereotip
nătâng. Nu ştiu de ce, dar „poliţişti” li se pare că sună rău,
nejurnalistic, pe când „oamenii legii” ar fi dovadă de imaginaţie, căci,
nu-i aşa?, este o metaforă, iar metafora este specifică spiritelor
evoluate.
Micuţii. Nu există ştire/reportaj despre copii în care să nu auzim de
la un capăt la celălalt, repetat fără încetare, acest termen. „Micuţii au
făcut”, „Micuţii au zis”, „Micuţii au păţit” etc. Să spui „copiii” este,
desigur, degradant…
• Criza financiară. Justificare pentru mai toate relele recente, criza
financiară este o expresie la modă. Mass-media transmit zilnic
către cetăţenii însetaţi de informaţie ştiri de genul: „Criza
financiară a obligat compania X să…”, „Din cauza crizei 100
de muncitori de le compania Y riscă …”. Nimeni nu vorbeşte
despre scăderea dramatică a vânzărilor de la o valoare x la o
valoare y ori altfel de explicaţii economice raţionale şi
măsurabile, căci de toate este de vină acest cuvânt ce justifică
orice, „criza”. Criza economică - o metaforă.
• Pe cinste. Odată cu venirea sărbătorilor, intră în arenă „pe
cinste”: masa este „pe cinste”, distracţia este, de asemenea, „pe
cinste”. Una peste alta, cam totul este „pe cinste” de Paști şi de
Crăciun.
 Fenomenul lingvistic de calc lexical este dezvoltat
separat, la capitolul mijloace de îmbogățire a
vocabularului.
În continuare, pentru o perspectivă generală asupra
subiectului urmează o scurtă definiție a calcului,
urmată de câteva exemple de cuvinte calchiate în
limba română.
Prin calc lexical se înțelege traducerea
morfemelor unui cuvânt străin prin echivalente
românești.
• a întrevedea < fr. entrevoir (fr. entre = „între” + fr. voire = „a vedea”)
• simțământ < fr. sentiment (fr. sentir = „simț/ a simți” + -ment = -(ă)mânt)
• demers < démarche (fr. de = de + fr. marche = „mers”)
• întreprinde < fr. entreprendre
• dreptunghi < fr. rectangle
• ședință < fr. séance
• întrerupător < fr. interrpteur
• înlocui < fr. remplacer
• scurt circuit < fr. court-circuit
• patruped < fr. quadrupède
• anticameră < fr. antichambre
• nou-născut < fr. fr. nouveau-né
• liber-schimb < fr. libre-échange și en. free trade
• auto-servire < en. self-service
• cal-putere < en. horse-power
• război-fulger < germ. Blitzkrieg

 Calchieri:
 Acuma mai multe posturi de radio transmit un spot publicitar în
care se anunţă despre nişte facilităţi pe tot „ anul împrejur”, expresie
calchiată după „ круглый год” din limba rusă. În română sensul este
de „anul întreg, tot anul”, iar îmbinarea de cuvinte „anul împrejur”
este tot atât de alogică şi ridicolă în română ca şi „anul de-a
curmezişul” sau „квадратный год” în loc de„круглый год” în limba
rusă. Unii vorbitori spun nu numai „anul împrejur”, dar şi „sutca
împrejur”, îmbinare copiată şi ea după „круглые сутки” din limba
rusă.Expresia este departe de a fi corectă, pentru că în română nu
există lexemul „sutcă”, sensul acestui cuvânt se redă prin 24 de ore, o
zi şi o noapte.În mod curent, pentru intervalul de 24 de ore care
cuprinde şi ziua şi noaptea se utilizează substantivul zi - când spunem
că au trecut trei zile, avem în vedere desigur şi nopţile. Iar echivalentul
lui sutca împrejur, de exemplu când cineva lucrează foarte mult, ar fi
zi şi noapte sau, mai nou 24 din 24 (de ore).