Biasuri cognitive în

conflicte
 Cuprins
Ce sunt biasurile cognitive și euristicile
Biasuri cognitive în conflicte
1. Biasul sau percepția plăcintei fixe
2. Efectul pierdere-pierdere
3. Punctarea biasată a conflictului
4. Devalorizarea reactivă
5. Reactanța psihologică
6. Exagerarea opoziţiei dintre părţi
7. Biasul egocentric
8. Eroarea fundamentală de atribuire
9. Biasul satisfacției după reușită
10.Biasul atenției /percepției selective
11. Inerția primei impresii
12. Autoîmplinirea profeției
13. Efectul trecătorului
14. Efectul halo
15. Efectul Barnum /Forer
16. Biasul optimismului /încrederii excesive în sine
17. Iluzia controlului
18. Iluzia transparenței
19.Aversiunea față de pierdere
20. Aversiunea față de risc
21. Efectul proprietății
22. Biasul afectiv
23. Efectul falsului consens
24. Biasul negativității
25. Biasul status-quo
26.Stereotipizarea
27. Prejudecata
28. Discriminarea
30. Pata oarbă a biasurilor
 Biasul

• Convingeri și cogniții ale persoanei, judecăți eronate.

• Cauza este tendința fundamentală a omului de a-și

proteja propriul ego și propriile interese. Ca atare,
gândim părtinitor, înclinăm balanța în favoarea noastră
(self-serving), dar nu conștientizăm acest lucru și suntem
de bună credință, convinși că avem dreptate.

• Bias = înclinare, părtinire, subiectivitate.

 Euristicile

• Scurtcircuite, strategii empirice, care se actualizează

spontan în circumstanțe similare.

Cauze externe:
• Informații abundente
• Informații insuficiente
• Nevoia de rapiditate, presiunea timpului
• Informație eronată datorită farselor memoriei

Cauze interne:
• Economisirea efortului cognitiv
• ”Lenea cognitivă”
 Avantaje ale euristicilor
1. Unele euristici pot produce judecăți
corecte.
2. Rapide.
3. Pot fi realizate fără informații
exhaustive
4. Pot fi tot atât de exacte ca și cele mai
complicate proceduri.
 Bias 1. Exemple
Portocala; o carte din bibliotecă solicitată
de doi studenți.

Credința că într-o țară cantitatea de

bogăție este fixă și de aceea indivizii care
se îmbogățesc o fac pe seama celorlalți
(se presupune că ”plăcinta” nu crește).
 1. Plăcinta fixă
Explicație: Se consideră în mod greșit că:
•ceea ce au de impărțit părțile constituie o resursă limitată
(deși uneori chiar este);
•câștigul unuia se poate realiza numai pe seama pierderii
celuilalt;
•una din ”părți” crede că este imposibil un acord reciproc
avantajos.
Abordarea câştig-pierdere, de sumă zero (unul dintre
parteneri ia totul).
2/3 din negociatori.
Combatere: win-win pentru identificarea și satisfacerea
intereselor de bază ale fiecăruia.
 Contracarare

Recunoașterea biasului.

Punerea la îndoială a propriilor idei

anterioare negocierii.

Win-win.
 Bias 2. Exemple
”Prefer să nu luăm cina în oraș, dacă mai insiști să
mergem la McDonalds.”

În grupa de grădiniță există o regulă: cine vine cu

jucării de acasă trebuie să le împartă cu ceilalți
copii, în caz contrar le va duce la dulap și le va lua
când pleacă acasă. Într-o zi doi copii se certau de
la o jucărie, așa că le-am amintit regula. Copilul
care adusese jucăria de acasă a decis să o ducă la
dulap, numai să nu o împartă cu celălalt. Ambii
copii au fost nevoiți să caute altă joacă.
 Bias 2. Exemplu
Pentru a putea strânge recolta la timp, tata
căuta să suplimenteze numărul de lucrători.
S-au prezentat 3 bărbați de etnie romă,
dornici să-și ofere serviciile, dar tata i-a
refuzat, pentru că este contrar principiilor
sale să aibă romi în personalul său, fiind de
neîncredere. Astfel, tata a pierdut oameni
care l-ar fi putut ajuta, iar bărbații au pierdut
ocazia de a câștiga ceva bani.
 2. Efectul pierdere-pierdere
Rezultatul nu reușește să răspundă intereselor
comune sau este mai puțin avantajos decât ar fi
fost posibil.
Explicații:
– Percepția plăcintei fixe
– Constrângeri organizaționale
– Salvarea imaginii
Contracarare - găsirea variantei pierdere-
pierdere, în care fiecare să piardă cât mai
puțin posibil.
No-win: vrăjitoarele; războiul.
 Bias 3. Exemplu
Antrenorul echipei A de fotbal relatează: fanii echipei
adverse m-au înjuat și mi-au făcut cântece
denigratoare, pe care le-au strigat tot timpul meciului.
La ieșirea de pe stadion, a trebuit să le arăt că eu nu
accept astfel de ofense și le-am arătat un gest obscen
și umilitor cu mâna. Ei s-au scandalizat și mai tare,
încât acum cer suspendarea mea în urma gestului
făcut. Conflictul este in desfășurare și are semne că
3. Punctarea biasată a conflictului
• Se interpreteaza un conflict cu adversarii în
termeni de culpabilizare a celuilalt.
• Succesiune de acţiuni-reacţii:
În percepţia mea despre desfăşurarea
conflictului :
El (a început)→Eu (m-am apărat), El→Eu,
El→Eu, El→Eu …
În percepţia lui :
Eu (aş fi început)→El (a trebuit să se apere),
Eu→El, Eu→El, Eu→El …
 Bias 4. Exemplu
La o ședință de Consiliu local aș fi vrut să propun
înfrumusețarea satului prin amenajarea unor flori in
suporturi elegante (in forma de cești, lebede, etc.) construite
din anvelope vechi ce nu mai sunt de folos pentru
autoturisme sau căruțe. Însă altcineva mi-a luat-o înainte și
pe moment am spus că nu e o idee bună.
 Bias 4 (Continuare)
Studiu
Trecătorii au fost întrebați dacă ar fi de acord cu
un program bilateral de reducere a armelor
nucleare, SUA și Uniunea Sovietică (era în 1991).
Cei cărora li s-a spus că programul a fost propus
de Ronald Reagan au fost de acord în proporție
de 90%, iar cei care au fost informați că a fost
propunerea lui Mihail Gorbaciov, au fost de acord
numai în proporție de 44%.
 4. Devalorizarea reactivă
Respingerea ideii pentru că vine de la celălalt.
Explicații:
•îl suspectăm de o agendă ascunsă;
•ne menajăm stima de sine.
Contracarare:
Îi recunoaştem celuilalt paternitatea ideii (deschis
și public); putem ajunge până la a-i atribui ideea
noastră.
Ilustrare: Mariana și Vasile
 Bias 5. Exemple
Când eram în clasa a VII-a am vrut să-mi schimb culoarea
părului, natural fiind șatenă. Am întrebat-o pe mama ce să
aleg între blond și roșcat; ea mi-a spus că blond, pentru a nu
ieși în evidență la școală. M-am vopsit roșcat.

Înainte de a pleca la școală, mama mi-a spus să iau o geacă

groasă, pentru că e frig. Însă, pentru că nu m-a lăsat pe mine
să decid cu ce mă îmbrac, mi-am luat o geacă mai subțire,
chiar dacă inițial voiam să o iau pe cea groasă, pentru că

știam că îmi va fi frig.

 Bias 5. Exemplu
Avem un tată foarte sever și autocratic. La terminarea
liceului am refuzat să mă înscriu la facultate din două
motive: credeam că voia să fiu studentă pentru a se lăuda la
colegii de serviciu, iar pe de altă parte am perceput asta ca
pe o impunere, un ordin care îmi îngrădea libertartea
alegerilor. Deci nu m-am înscris la facultate după terminarea
liceului, ci mai târziu.
 5. Reactanța psihologică
Reacție de natură motivațională, cognitivă și emoțională la
limbajul prescriptiv (sfat, ordin), la reguli sau reglementări, prin
care individul urmărește restabilirea unei libertăți de decizie
amenințate sau suprimate.

Combatere
•Evitarea limbajului prescriptiv, și un post-scriptum de afirmare a
dreptului celuilalt de a decide singur dacă răspunde cerinței
noastre sau nu.
•(Uneori) Psihologia inversă.
 Bias 6
Experiment
•Etapa I. Autocaracterizare ca fiind liberali
sau conservatori în atitudini.
•Etapa a II-a. E corectă afirmația ”....”?
•Etapa a III-a. Conservatorii au prezis cum
vor aprecia liberalii şi vice-versa.
•Rezultate
6. Exagerarea opoziţiei dintre
părţi / Percepţia oponentului
Părțile percep diferențele dintre ele ca fiind mai
mari decât în realitate.

Contracarare:
•schimbul de informaţii între părţi
•terţa parte să nu se bazeze exclusiv pe propriile
presupuneri preconcepute despre poziţia fiecărei
părţi, evitând astfel să supraestimeze prăpastia.
 Bias 7. Exemple
•Dacă mie îmi cumpărau părinții o pereche de blugi și o bluză, iar fratelui
meu doar o bluză și o pereche de șosete, mi se părea foarte corect,
aveam același număr de produse compărate, chiar dacă valoarea
produselor mele era mai mare decât a produselor lui. Însă dacă rolurile
erau inversate, mă revoltam.

•Elevii clasei a XI-a, întrebați de profesoară cum ar trebui să fie pedepsit

un coleg de-al lor care nu și-a făcut tema, au spus că ar merita o nota 4.
Atunci când au fost întrebați cum ar prefera ei să fie pedepsiți dacă vor fi
în aceeași postură, au răspuns că o mustrare ar fi suficientă.
 Bias 7. Exemplu
Întrebări: ”Tu ai muncit 7 ore și ai fost plătit
cu 25$. Altul a muncit 10 ore. Câți bani
trebuie să primească?” Răspunsul majoritar
a fost ?
. 30

A doua serie de întrebări: ”Altul a muncit 7

ore și a fost plătit cu 25$. Tu ai muncit 10
ore. Câți bani trebuie să primești?”
Răspunsul majoritar a fost ? 35
 7. Biasul egocentric
/Biasul corectitudinii
“Nu vreau decât ce este corect (pentru mine)”

Este tendința unor oameni de:

•a se baza prea mult pe propria perspectivă
și /sau
•a avea o părere despre sine mai bună decât
sunt ei în realitate.
 Biasul egocentric (Continuare)
Explicații:
Nevoia de satisfacere a stimei de sine;
nevoia sănătoasă de a menține un anumit nivel al
încrederii în sine;
memoria actualizează mai ușor experiențele, ideile
și convingerile care sunt în acord cu ale noastre;
fiecare individ deține o cantitate incomparabil mai
mare de informații despre sine decât despre ceilalți.
 B. egocentric (Comportamente)
• oamenii își amintesc evenimentele și le percep pe cele prezente altfel decât
au avut loc în realitate;
• nu pot aprecia situațiile din perspectiva altora;

• preferă rezultatele care le servesc interesele;

• în situațiile de grup membrii grupului simt adesea că au contribuit la un

proiect comun mai mult decât ceilalți membri, întrucât tind să se focalizeze
mai mult pe cantitatea de activitate investită de ei înșiși;
• subestimează contribuțiile celorlalți (Vezi soț-soție);

• dintr-o dispută își amintesc mai multe informații care sunt în favoarea lor;
 B. egocentric (Comportamente)
• oamenii ajung mai greu la un acord de rezolvare a conflictului,
pentru că interpretările egocentrice ale corectitudinii îi
împiedică să accepte o soluție pe care o percep inechitabilă;
• tind să-și asume succesele, iar noianul de eșecuri și
comportamente negative le atribuie altora;
• biasul egocentric influențează corectitudinea percepțiilor.
 B. egocentric (Continuare)

Contracarare

Imposibilă

Dacă identificăm acest bias la cineva, să renunțăm la a-l

convinge.
 Bias 8. Exemple
• După sesiune am aflat că prietena mea luase note
mari la examene și primul gând care mi-a trecut prin
minte a fost: ”Așa e la Facultatea aceea. Se pun note
mari.”

• Am luat nota 10 la examen, pentru că am învățat și

sunt deștept. Și el a luat tot 10, pentru că a picat pe
subiect, a avut noroc.

• Am picat examenul, am avut ghinion (profesorul mă

antipatizează). Și colegul meu a picat examenul,
pentru că nu a învățat nimic și nici nu e prea deștept.
 8. Eroarea fundamentală de
atribuire
Atribuirea înseamnă identificarea cauzelor
comportamentului propriu sau al altei
persoane.

Cauzele pot fi
•interne (de personalitate). Ex. prost – deștept.
•sau externe (contextuali). Ex. ghinion vs. noroc.
 Eroarea fundamentală de atribuire (Continuare)

Explicarea eşecului /comportamentului

negativ
Eșecul meu – fac atribuire externă
Eșecul tău – fac atribuire internă

Explicarea succesului acțiunii

Succesul meu – fac atribuire internă
Succesul tău – fac atribuire externă
 Bias 9. Exemplu
Șoferul vinovat de accidentarea unui motociclist.

Un automobilist a deteriorat motocicleta unui motociclist.

Judecătorul i-a impus vinovatului să-i plătească motociclistului
2000€. Motociclistul era foarte satisfăcut. La ieșire, automobilistul îi
spune delegatului societății de asigurări : ”Sunt mulțumit de
sancțiune, mă temeam că o să-mi impună să plătesc mai mult.” Și
este auzit de motociclist. Din clipa aceea motociclistul nu a mai fost
mulțumit.
 9. Biasul satisfacţiei după o
reușită
(”Sunt fericit numai dacă tu esti trist”)
Este starea de satisfacţie efectul rezultatului
real ? Nu.

Satisfacţia este invers proporţională cu emoţia

resimţită de celălalt: când celalalt este trist, noi
ne simtim bine; cand celălalt este fericit, noi
suntem supăraţi.
 Bias 10

Experiment
”Gorila invizibilă”: subiecților li s-a cerut să numere
pasele unei mingi între membrii a două echipe
îmbrăcate în alb și, respectiv, negru. Prin spatele lor a
trecut timp de 9 secunde un om cu o mască de gorilă,
cu un cap mai înalt decât jucătorii. Mii de oameni au

urmărit acel video și 50% nu au observat gorila .

 10. Biasul /atenției percepţiei
selective
Numit și biasul atențional, iluzia
atențională (formă a biasului ”Nevoia de a
simplifica conflictul”)

Ne focalizăm pe câteva aspecte și le

ignorăm pe celelalte.
 Bias 11. Exemplu

În literatura de docimologie - profesorul

de limba latină.
 11. Inerția primei impresii
• Formă a biasului ”Nevoia de a simplifica
conflictul”.

În funcție de prima impresie:

• Îi vom interpreta toate acțiunile
• Vom avea anumite sentimente și aitudini
• Ne vom comporta față de el/ea.
Experiment
Bias 12
Studenții au conversat la telefon cu câte o studentă
despre care li s-a spus, aleator, că este atractivă fizic sau,
dimpotrivă. (.....)

Exemplu
Noua colegă de cameră mi s-a părut ursuză și
neprietenoasă, fapt ce mă determină să mă comport în
consecință. Cu timpul, am observat că numai față de mine
se purta așa cum am ”intuit-o” eu de la bun început, și
cum m-am așteptat. Cu celelalte colege era chiar foarte
deschisă, prietenoasă și veselă.
 12. Autoîmplinirea profeției
Sau Efectul Pygmalion în clasă

Celălalt începe să se poatre conform așteptărilor

tale față de el, făcându-te să crezi că ai avut
dreptate când l-ai evaluat negativ /pozitiv.
 Bias 13. Exemple

Un bărbat de vreo 50 de ani era întins la pământ într-

o piață publică aglomerată. Nimeni nu s-a aplecat ca
să vadă cu ce-l poate ajuta.

Cazul mediatizat Caterina Genovese

 13. Efectul trecătorului
/Bystander effect / Efectul
Caterina Genovese
• Oamenii sunt mai puțin dispuși să acorde ajutor
unei victime dacă sunt de față și alte
persoane. Cu cât numărul de trecători este mai
mare, cu atât scade șansa ca unul dintre ei să
ajute victima.
Câteva explicații
• Ambiguitatea (Ignoranța pluralistă)
• Persoanele autorizate și competente
• Difuziunea responsabilității
 Bias 14. Exemple
•Un elev curat, îngrijit și cu dicție clară primește o notă
mai mare, deși profesorul se vrea obiectiv.

•O persoană atractivă fizic ni se pare și amabilă, și

inteligentă etc.

•Persoanele frumoase capătă pedepse mai blânde în

instanță.
 14. Efectul ”Halo”
1. Este o eroare prin iradiere /contagiune, o eroare
care constă în extinderea spre alte trăsături sau
chiar la întreaga personalitate, a impresiei,
informaţiei punctuale, sau evaluării privind una sau
câteva elemente, printr-un gen de „contaminare”.

2. Și invers, pe baza impresiei generale evaluăm o

anumită trăsătură.
 Bias 15. Exemple
• Forer, 1948: 4,30 pct pe scara 0-5. Descriere din 9 afirmații
luate dintr-o carte de astrologie.

• Profilurile de personalitate pe baza conturului palmei și

datei de naștere. Subiecții apreciază fidelitatea descrierii
între 75-90. Subiecții își amestecă foile în două runde,
citindu-le confidențial de fiecare dată. Au realizat uluiți că
era aceeași descriere de personalitate.

• Saliva ca indicator al personalității. Au primit același text,

pe care l-au citit cu voce tare, câte o frază.
 15. Efectul Barnum (Efectul
Forer)

Tendinţa de a considera că descrierile de

personalitate vagi şi generale se potrivesc
perfect propriei personalităţi.
Barnum, showman.

Manifestări:
•Horoscopul
•Psihologul
 Bias 16. Exemple
• Comerciantul crede că nu va avea pierderi financiare ca și
semenii lui.
• Nu curăță coșul de fum și în acest an, pentru că nu se poate
întâmpla nimic.
• Poate lua o dată un drog, el nu va face adicție.

• El nu poate fi victima unei crime.

• El nu este în primejdia de a face cancer pulmonar, ca alți

fumători.
 16. Biasul optimismului
Variantă a biasului ”Excesul de încredere”
= Încrederea excesivă = supraîncrederea în
sine.

•Supraestimează rezultatele pozitive și plăcute

•Este mai puternic în cazul evenimentelor negative

 Bias 17
Experiment
•Negociatorul (subiectul cercetării) şi complicele
experimentatorului.
•Variante : I. cerere exagerată, coborâtă treptat. II, cerere
moderată, dar inflexibilă.

Exemple
•Aruncarea zarurilor la jocul de table.
•”De fiecare dată când ies din casă trebuie să pășesc cu piciorul
drept prima dată, pentru a avea noroc în ziua respectivă.”
 Bias 17 (Continuare)
• Jucam cărți cu prietenii. Când mi-a venit rândul, unul dintre
prietenii care nu jucau a luat o carte în locul meu. Văzând că
este inutilă, i-am reproșat că este așa pentru că a tras-o el și
dacă aș fi tras-o eu ar fi fost o carte bună, deoarece ”eu am
mâna mai bună la cărți”.

• Îmi place tenisul si sunt fan Simona Halep. Dar mereu când
mă uit live la un meci de-al ei, aceasta îl pierde. Deși sunt
conștient că nu pot influența acest lucru, ajung să cred că-i
port ghinion.

• Jucatorii de table, şosetele fotbaliştilor, amuletele etc.

• Alegem singuri numerele la loto.

17. Biasul ”Iluzia controlului”

Oamenii cred în mod eronat ca exercită

mai mult control decat în realitate, asupra
obiectelor, fenomenelor și altor oameni.
 Bias 18. Exemple
• Soția își așteaptă soțul acasă, supărată că șeful iar a
bombardat-o cu sarcini suplimentare și abia așteaptă să-i
povestească. Soțul ajunge de la serviciu, ia masa, dar nu
observă și nu o întreabă de ce este supărată. Soția se supără și
mai tare și își descarcă nervii pe el.

• Prietenul meu îmi promisese că mergem la un film. În seara

aceea a ajuns acasă mai târziu decât de obicei și era obosit. Mi-
a propus să lăsăm filmul pe altă dată. M-am supărat în sinea
mea, dar nu i-am spus nimic. Mă așteptam să-și dea seama că
sunt dezamăgită și să facă ceva în privința asta, dar nu s-a
întâmplat nimic. El nu își dădea seama cât sunt de dezamăgită.
 Bias 18. Iluzia transparenței

Oamenii supraestimează capacitatea

celorlalți de a-i cunoaște, și invers, își
supraestimează propria capacitate de a
înțelege stările mentale ale celorlalți.
 Bias 19. Exemple
• Comercianții care permit returnarea unei cumpărături după o
perioadă de probă știu că astfel de cazuri sunt extrem de rare;
omul nu mai restituie bunul cumpărat provizoriu, întrucât
clientul resimte returnarea ca pe o pierdere.

• În marketing: ”Preferi să obţii un discount (câștig) de 5%, sau

să eviţi o pierdere de 5%?” (Să evite pierderea, acest lucru îl
motivează).

• Clientul nu este hotărât dacă să cumpere sau nu un telefon. Se

decide însă pe loc, după ce vânzătorul îi spune că unul dintre
ele este singurul model pe care îl mai are pe stoc.
 19. Aversiunea față de
pierdere

Se referă la tendinţa mai puternică a oamenilor

de a evita pierderile, decât de a dobândi
câştiguri. Psihologic, pierderile se simt de
două ori mai puternic decât câştigurile.
 Bias 20. Exemple

•Preferăm să ne depunem economiile într-un cont

bancar cu o dobândă mică dar garantată, decât
într-un cont cu posibilitatea unor dobânzi mari,
dar expus riscului de pierde tot.

•Unii nu acceptă telefoanele mobile, pe motiv că

ar putea afecta sănătatea, deși datele empirice
sunt ambigui.
 Bias 20. Exemplu
Participam la un concurs de cultură generală, în orașul meu
natal. Eram în clasa a IV-a. Răspunsesem foarte bine la 5
întrebări și primisem un premiu – o mențiune specială și un
rucsac complet echipat. Aveam posibilitatea de a continua
concursul și de a câștiga o bicicletă. Însă, dacă greșeam un
răspuns, pierdeam și ceea ce câștigasem deja. Am preferat
să mă retrag, renunțând la șansa de a câștiga bicicleta, din

teama de a nu pierde totul.

 20. Aversiunea față de risc

Preferăm certitudinea, chiar când este

contraproductivă.
 Bias 21. Experimente

•Unii subiecți au primit câte o ciocolată, alții câte

o ceașcă de cafea. Nu au fost dispuși să le
schimbe între ei.

•Subiecții au evaluat o ceașcă de cafea la 3$, fie

ca valoare în sine, fie ca potențial cumpărător;
dar când au fost întrebați cu ce preț ar vinde-o,
au cerut, în medie, 7$ pe ceașcă.
 21. Efectul proprietății,
posesiei sau aversiunea față
de vânzare.

Oamenii prețuiesc mai mult lucrurile doar

pentru că le posedă. Odată ce o persoană
posedă un obiect, renunțarea la el este
percepută ca o pierdere, iar oamenii
suportă greu pierderile.
 Bias 22. Exemple
•Reclamele la țigări asociază imaginile atractive ale
cowboy-ului și cascadei cu țigara, ceea ce face ca
fumătorul să rămână insensibil la anunțul logic că
”Fumatul ucide”.

•Numele de scenă ale artiștilor trebuie să fie atractive,

simple și cu rezonanță, pentru ca atractivitatea să se
răsfrângă și asupra artistului însuși (Marilyn Monroe, s-a
născut Norma Jeane Baker; în certificatul de identitate al
lui Smiley scrie Andrei Tiberiu Maria).
 Bias 22 (Continuare)
• Numele influențează șansele candidaților
prezidențiali în alegeri.

• În salonul auto o femeie frumoasă stă

lângă o mașină pe care o recomană.

• Și invers, în antichitate solii care aduceau

vești proaste erau uciși.
 22. Biasul afectiv
Emoția (de plăcere, teamă, surpriză) ne influențează
percepția și decizia.

Procesarea informației se realizează printr-un dublu

sistem (teoriile actuale duale ale procesării informației):
•un sistem intuitiv, automat și afectiv, mai rapid și
deseori eronat și
•un sistem analitic, deliberat și rațional, mai sigur dar
cronofag și complicat.
Contracarare: ca țintă a mesajului afectiv încercăm o
evaluare ”la rece”.
 Bias 23. Exemplu

Fetița a pierdut banii de cumpărături în drum spre

magazin dar este convinsă că mama nu se va supăra.
23. Efectul falsului consens

Avem iluzia că ceilalți gâdesc ca și noi.

 Bias 24. Exemple
Managerii își amintesc permanent o greșeală pe care a făcut-
o un subaltern, una singură, pentru că subalternul este de
altminteri un model.

•Întoarsă din concediu, prietena mea îmi povestește mai întâi

evenimentele neplăcute din concediul trecut, deși au fost și
destule plăcute.

•M-a mușcat un câine acum 10 ani și de atunci ori de câte ori

văd un câine îmi amintesc de pățania aceea. Cunosc o
sumedenie de câini blânzi și jucăuși, dar eu îmi amintesc
faptul că un câine m-a mușcat.
 24. Biasul negativității
Experiențele, informațiile și amintirile
negative au un efect mai puternic asupra
stării psihice și proceselor psihologice decât
lucrurile pozitive, chiar și atunci când sunt
de intensitate egală.

Ne amintim mai bine evenimentele negative

dintr-o situație în care acestea pot să fi fost
nereprezentative sau chiar singulare.
 Bias 25. Biasul status-quo

Rezistenţa la schimbare – tendinţa de a

menţine starea de lucruri existentă.
 Bias 26. Exemple
•În liceu, la ora de sport unei colege i s-a furat
portmoneul din geantă. Ionuț fiind singurul țigan din
clasă, a fost acuzat imediat de toată clasa. După
cercetări, s-a constatat că nu era așa, portmoneul
fusese luat de un coleg român.

•Eram cu tata prin oraș, când vedem un accident într-o

intersecție. Tata a observat că una dintre mașini era
condusă de o femeie și a tras concluzia pe loc: ”Ea este
vinovată! Femeile la volan sunt o pacoste.”
 26. Steretipizarea
Bias din familia biasului Nevoia de
simplificare

Atribuim unui individ toate trăsăturile

grupului din care face parte, deși este posibil
să nu le dețină.

Contracararea stereotipurilor, imposibilă.

 Bias 26 Stereotipizarea
(Continuare)

• Ca reacție la imaginile literare americane din secolul

al XIX-lea, care prezenta negrii ca fiind slugi grotești,
acum negrii sunt prezentați ca niște oameni grațioși
și înțelepți.

• Subcultura ”ursului” /a homosexualilor, este populată

acum de bărbați homosexuali care afișează o
imagine hipermasculină (un urs este adesea un om
mai mare, mai păros, care proiectează o imagine a
masculinității robuste), cu rol de contrastereotip la
vechile stereotipuri de efeminare.
 Contrastereotipul
Un contrastereotip este o idee, un obiect
sau o persoană care se opune unui
stereotip.

Contrastereotipurile pot deveni la rândul lor

stereotipuri, dacă sunt prea populare.
 Bias 26 Stereotipizarea
(Continuare)

• Experiment: bărbații și-au evaluat propriile capacități în

matematică și științe ca fiind mai ridicate ca ale femeilor, iar
femeile și le-au evaluat ca mai scăzute comparativ cu ale
bărbaților, deși au realizat sarcinile la același nivel.

• Exemplu: am ajuns în ultima etapă de selecție pentru un

post de agent de vânzări. Postul presupune deplasarea la
clienți pe distanțe lungi cu mașina. Aflu că contracandidatul
meu este un bărbat, deci sigur conduce mașina mai bine ca
mine, care sunt femeie. Nu mă mai prezint la interviu, nu are
rost.
 Auto-stereotipizarea

Autoevaluările sunt afectate de stereotipurile

care circulă.
 Bias 27. Exercițiu

Amintiţi-vă o situaţie când v-aţi format o impresie

despre o persoană sau un grup inainte de a le
întâlni, pe baza spuselor cuiva. Ce efect a avut
acest fapt asupra relaţiei ulterioare cu persoana
sau grupul respectiv?
 27. Prejudecata

• Este un sentiment, favorabil sau nefavorabil,

față de o persoană sau un lucru, înainte de,
sau nefiind bazat pe, experiența reală.
• Prejudecata se poate referi la toate
categoriile întâlnite în cazul stereotipurilor.
 Prejudecata. Contracarare

•prin contactul cu celălalt / ceilalți

•printr-o mai bună cunoaștere a celuilalt,

•prin creșterea empatiei.

 Bias 28. Exemple

•Putem favoriza un elev sau un grup şi

defavoriza un altul pe baza prejudecăţii.

•Un homosexual nu este acceptat în echipa

de volei.
 28. Discriminarea

Acțiunea bazată pe prejudecată.

 Criteriile de stereotipizare,
prejudecată și discriminare

Exercițiu: enumerați câteva. Deci, când

procedăm astfel?
 Le regăsiți aici?
Naţionalitate, rasă, culoare, apartenenţa la o
categorie defavorizată, religie, categorie
socială, gen, responsabilitate familială,
vârstă, boală cronică necontagioasă,
infectare HIV, etnie, limbă, caracteristici
genetice, opţiune politică, orientare sexuală,
handicap sau chiar activitate sindicală.
 Bias 30

- Eu nu sunt influențat de biasuri.

- Nici eu.
 29. Pata oarbă a biasurilor

Fiecare persoană crede că ea gândeşte mai

puţin biasat decât celelalte persoane.
 Sfârșit

Sfârșitul este relativ, pentru că biasurile sunt

de ordinul sutelor.