Tema 9

Decizia în grupuri
• Actul decizional = alegerea unei alternative dintr-
o mulţime de alternative disponibile.

• Mit: deciziile de grup sunt mai eficiente decât

cele individuale.
 Deciziile de grup
Beneficii Limite
Cantitate mare de informaţii Presiune normativă =>
şi resurse de prelucrare. conformism.
Şanse mari de implementare. Timp îndelungat de deliberare.
Reducerea problemelor de Impunerea punctului de vedere
comunicare. individual al unui lider neoficial.
Generare de alternative Evadarea din sarcină a unora.
numeroase.
Conflicte interpersonale.
Satisfacerea nevoii de a fi
ascultat. Decizia finală nu este
argumentată raţional.
 Deciziile de grup
Beneficii Limite
Cantitate mare de informaţii Presiune normativă =>
şi resurse de prelucrare. conformism.
Şanse mari de implementare. Timp îndelungat de deliberare.
Reducerea problemelor de Impunerea punctului de vedere
comunicare. individual al unui lider neoficial.
Generare de alternative Evadarea din sarcină a unora.
numeroase.
Conflicte interpersonale.
Satisfacerea nevoii de a fi
ascultat. Decizia finală nu este
argumentată raţional.
Timp lung de decizie
=> şefii deleagă grupului decizia pentru a evita
consensul în timp util .
• <=> delegarea responsabilităţii fără asumarea
consecinţelor.
 Procesul decizional
= rezolvare de probleme = Σ de etape

1. Stabilirea scopurilor
2. Identificarea problemei
3. Dezvoltarea de soluţii alternative
4. Evaluarea alternativelor
5. Alegerea unei alternative = decizia
6. Implementarea soluţiei alese
7. Evaluarea rezultatelor
Situaţii de evaluare a alternativelor:
• În condiţii de certitudine
• În condiţii de risc = incertitudine parţială
• În condiţii de completă incertitudine

• Modele matematice pentru combinarea

informaţiilor şi evidenţierea consecinţelor fiecărei
alternative.
 Exemplu de decizie incompletă

Situaţia: Evaluarea prin studenţi.

1. Scop
2. Identificarea problemei
3. Alternative
4. Evaluarea alternativelor
5. Alegerea unei alternative = decizia
6. Implementarea alegerii
7. Lipseşte evaluarea rezultatelor procesului
decizional.
 Teorii ale deciziei de grup

Teorii normative

Teorii descriptive
 Teorii ale deciziei de grup
Teorii normative:

• Derivate din economie, folosesc modele

matematice de prelucrare a tuturor
informaţiilor relaţionate cu decizia.

• Maximizează rezultatele dezirabile ale

unei alternative, le reduce pe cele
indezirabile. Problemă de optimizare.
 Teorii normative
Decidentul raţional (individ sau grup)
• Are acces la toate informaţiile relaţionate cu
situaţia problematică.
• Are resursele cognitive necesare pentru
prelucrarea întregii informaţii.
• Poate identifica toate soluţiile şi consecinţele lor.
• Selectează întotdeauna soluţia de maxim
beneficiu.
• Decidenţi diferiţi procesează acelaşi conţinut
informaţional într-o manieră similară şi ajung la
aceleaşi decizii.
În realitate, decidentul raţional nu există:

• Timp limitat, acces incomplet la informaţii,

resurse cognitive insuficiente

• Două grupuri identice se comportă diferit

în situaţii identice => decizii diferite.
Teorii descriptive

• Modelul groupthink (Janis, 1971)

• Modelul polarizării deciziei de grup (Lamm,

1976)
• Modelul escaladării angajamentului decizional
(Staw şi Ross, 1976, 1987, 1989)
 Teorii descriptive
Modelul groupthink (Janis, 1971)
model explicativ şi fenomen social
 Teorii descriptive
Modelul groupthink

• 4 studii de caz retrospective din istoria

SUA.
• Surse: documente publicate, interviuri,
lucrări de istorie militară, stenogramele
audierilor din Congres.
• Cazul 1: 1941 atacul de la Pearl Harbour –
generalul Kimmel

• Cazul 2: 1950 invazia Coreii de nord (paralela 38)

– preşedintele Truman

• Cazul 3: 1961 debarcarea în Cuba -

preşedintele Kennedy

• Cazul 4: 1964 – 1967 continuarea războiului din

Vietnam - preşedintele Johnson
Cazul 1: 1941 atacul de la Pearl Harbour
Operaţiunea Hawaii

Ignorarea
informaţiilor
privind
iminenţa
atacului
japonez
Cazul 3: 1961 debarcarea în Cuba
 Cazul 3: 1961 debarcarea în Cuba

Asumpţii false
• Nimeni nu va crede ca SUA sunt responsabile,
se vor folosi imigranţi antrenaţi
• Forţele aeriene cubaneze sunt slab antrenate.
• Moralul soldaţilor din desant este ridicat.
• Invazia îi va lua pe cubanezi prin surprindere.
• Brigada de desant se va uni cu trupele de
gherilă.
 Antecedente
Defecte structurale
1. Coeziune ridicată
2. Izolarea grupului de
influenţe externe
3. Conducerea autoritară
4. Lipsa normelor
procedurale
Context provocator
1. Presiuni externe puternice
2. Stimă de sine redusă,
eşecuri recente, sarcină
complexă, dileme morale
Simptome
Groupthink
1. Iluzia invulnerabilităţii grupului
2. Mărginirea cognitivă a grupului:
raţionalizări, stereotipuri
3. Presiune normativă intensă →
conformism
Căutarea
consensului
Motive
Analiza incompletă a
alternativelor
Analiza incompletă a obiectivelor
Informaţie deficitară
Procesare selectivă a informaţiei
 Simptome
Tip 1: supravalorizarea grupului ca putere şi moralitate
• Iluzia invulnerabilităţii => optimism excesiv şi asumare de
riscuri
• Încredere incontestabilă în moralitatea grupului =>
ignorarea consecinţelor acţiunilor lor.
Tip 2: mărginire cognitivă
• Raţionalizarea ameninţărilor
• Etichetarea celor care se opun ca slabi, incompetenţi, rău
voitori, neputincioşi.
Tip 3: presiune spre uniformitate
• Autocenzura ideilor deviante de la aparentul consens al
grupului.
• Iluzia unanimităţii.
• Presiunea spre conformare
 Soluţii

• Liderii să fie deschişi criticilor.

• Liderii să dea atenţie criticilor şi
contraargumentelor.
• Scepticism.
• Avocatul diavolului
• Subgrupe independente cu lideri diferiţi,
apoi a doua şansă, prin tactica paşilor
mărunţi.
 Interpretarea modelului

Interpretare strictă
• Fenomenul apare dacă sunt prezente toate
antecedentele.

Interpretare aditivă
• Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sunt
prezente mai multe antecedente.

Interpretare liberală
• Simptomele fenomenului depind de
particularităţile situaţiei grupului şi de
antecedentele existente.
 Decizii de grup eficiente

• 1947 Planul Marshall de restructurare,

refacere şi dezvoltare economică a ţărilor
vest-europene după al doilea război
mondial.

• 1962 Criza focoaselor nucleare SUA –

URSS- Cuba
 Teorii explicative
Modelul polarizării deciziei de grup
(Lamm, 1976)
Rezultate paradoxale ale cercetărilor
• Atitudine iniţială conservatoare → caution shift
• Opiniile iniţiale devin mai conservatoare în
urma discuţiilor de grup.

• Atitudine iniţială înclinată spre risc → risky shift

• Opiniile iniţiale devin mai riscante în urma
discuţiilor de grup.
 Teorii explicative
Modelul polarizării deciziei de grup

• Modelul Lamm integrează rezultatele.

• Polarizarea deciziei finale a grupului depinde de

poziţia iniţială a membrilor săi.
 Modelul polarizării deciziei de grup
Explicaţii

Comparaţia socială: nevoia de imagine de sine

pozitivă, opinia este împinsă în direcţia
majorităţii, similaritate cu grupul.

Teoria argumentelor persuasive (influenţa

informaţională):
o alternativă este percepută cu atât mai dezirabilă
cu cât în favoarea ei se prezintă mai multe
argumente.
Modelul escaladării angajamentului decizional
(Staw şi Ross, 1976, 1987, 1989)

Escaladarea angajamentului decizional – EAD

• = individul/ grupul continuă o acţiune împotriva
tuturor evidenţelor care demonstrează falsitatea.
• Ex.: continuarea investiţiilor în proiecte
neprofitabile.
Modelul escaladării angajamentului decizional

Experiment (Staw)
• Sarcina: alocarea suplimentară de fonduri pentru un
proiect derulat 3 ani cu rezultate dezastruoase.

• Variabila independentă: responsabilitatea personală

• Condiţia 1: decizia iniţială îi aparţine subiectului.
• Condiţia 2: decizia iniţială NU îi aparţine subiectului.

• Rezultate: perseverează mai mult subiecţii din

condiţia 1
 Modelul eşantionării informaţiei

• Ipoteză: în deciziile de grup informaţia este mai

generoasă. FALSĂ UNEORI

• Gradul de distribuire a informaţiei între membri

determină calitatea deciziei.
 Modelul eşantionării informaţiei - Experiment
• Sarcina: alegerea preşedintelui unei organizaţii dintre A şi B.

• Informaţia: 4 itemi favorabili lui A, 3 itemi favorabili lui B

A1, A2, A3, A4, B1, B2, B3

• Condiţia 1: membrii grupului primesc fiecare cei 7 itemi =

informaţie ÎMPĂRTĂŞITĂ. 67% îl aleg pe A

• Condiţia 2: = informaţie distribuită → profil ascuns

 Modelul eşantionării informaţiei - Experiment

• Condiţia 2: = informaţie distribuită → profil ascuns

Membri Informaţie favorabilă lui A Informaţie favorabilă lui B

1 A1 + A2 B1 + B2 + B3
2 A1 + A3 B1 + B2 + B3
3 A1 + A4 B1 + B2 + B3
Decizia de 23% favorabilă lui A
grup