„Moromeții”

de Marin Preda
Abraham Iulian
Muntean Alexandra
Tema şi viziunea
Despre lumea rurală
Romanul prezintă o frescă Om vs societate
amplă a societății rurale Lupta dintre ceilalți și sine
românești din perioada este una care se extinde la
interbelică și postbelică, cu
toate conflictele,
nivel social, prin prisma
constrângerilor impuse de
Tema şi viziunea
disfuncționalitățile și societatea din acea vreme.
problemele ei specifice.

Critica societății
Scopul lui Preda a fost de a
demasca slăbiciunile
societății, evidențiind
probleme și deziderate
sociale ce sunt valabile și
astăzi.
Despre lumea rurală
Romanul prezintă o frescă Om vs societate
amplă a societății rurale Lupta dintre ceilalți și sine
românești din perioada este una care se extinde la
interbelică și postbelică, cu
toate conflictele,
nivel social, prin prisma
constrângerilor impuse de
Tema şi viziunea
disfuncționalitățile și societatea din acea vreme.
problemele ei specifice.

Critica societății
Scopul lui Preda a fost de a
demasca slăbiciunile
societății, evidențiind
probleme și deziderate
sociale ce sunt valabile și
astăzi.
 Viziunea
romanului

 „Moromeții” este un roman al deruralizării satului, încadrându-se cu

o viziune aparte în tematica rurală, reprezentată în literatura
interbelică prin romanele lui Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu.
Romanul lui Marin Preda aduce în prim-plan condiția țăranului în
istorie, la confluența dintre două epoci: cea de dinainte și cea de
după al doilea război mondial. Criza ordinii sociale se reflectă în
criza valorilor morale, în criza unei familii, în criza comunicării..
 Viziunea
romanului

 „Moromeții” este un roman al deruralizării satului, încadrându-se cu

o viziune aparte în tematica rurală, reprezentată în literatura
interbelică prin romanele lui Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu.
Romanul lui Marin Preda aduce în prim-plan condiția țăranului în
istorie, la confluența dintre două epoci: cea de dinainte și cea de
după al doilea război mondial. Criza ordinii sociale se reflectă în
criza valorilor morale, în criza unei familii, în criza comunicării..
 Viziunea
romanului

 „Moromeții” este un roman al deruralizării satului, încadrându-se cu

o viziune aparte în tematica rurală, reprezentată în literatura
interbelică prin romanele lui Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu.
Romanul lui Marin Preda aduce în prim-plan condiția țăranului în
istorie, la confluența dintre două epoci: cea de dinainte și cea de
după al doilea război mondial. Criza ordinii sociale se reflectă în
criza valorilor morale, în criza unei familii, în criza comunicării..
 Structură si compoziție
Romanul "Moromeții" are o structură compusă din patru părți principale: "Pe
malul stâng al Dunării albastre", "Hristos s-a înălțat", "Iadul, Patimile și Moartea
Domnului nostru Iisus Hristos" și "Din nou în Duminica Mare".

 Fiecare parte explorează diferite etape ale vieții familiei Moromete și

efectele războiului și ale regimului comunist asupra lor.

Compoziția romanului urmărește evoluția cronologică a personajelor și

transformările sociale în satul oltenesc.
 Structură si compoziție

Compoziția primului volum utilizează tehnica decupajului și accelerarea treptată a

narațiunii. Volumul este structurat în trei părți. Acțiunea începe cu trei ani înaintea
izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.
 Prima parte (I): de sâmbătă seara până duminică noaptea, conține scene care
ilustrează, monografic, viața rurală: cina, tăierea salcâmului, întâlnirea
duminicală din poiana lui Iocan, hora ș.a.
 Partea a doua (II): se derulează pe parcursul a două săptămâni, începând cu
plecarea lui Achim cu oile la București.
 Partea a treia (III): de la seceriș până la sfârșitul verii, se încheie cu fuga băieților.
Al doilea volum (II) este compus din cinci (5) părți:
Structură si compoziție
 Prima parte(23 de capitole) are o durata dilatata (1937-1947) și se
referă la noul comportament al lui Ilie Moromete, la călătoria
la București, pentru a-și convinge feciorii să vină acasă;
surprinderea imaginilor din război, moartea lui Nilă,etc.
 Partea a doua (20 de capitole) îl are protagonist pe Niculae care
încearcă să-și împace părinții; au loc dezbateri politice.
 Partea a treia (22 de capitole) se referă la campania de secerat si
de treierat, la recolta țăranilor care-și duc grâul acasă, etc.
 Partea a patra(13 capitole)se referă la întoarcerea Catrinei acasă și
surprinderea unor figuri de țărani.
 Partea a cincea: reținem faptul că, Niculae devine horticultor, iar
Moromete se stinge. Niculae se împacă în vis cu tatăl său.
Compoziția romanului urmărește evoluția cronologică a personajelor
și transformările sociale din sat.
Al doilea volum (II) este compus din cinci (5) părți:
Structură si compoziție
 Prima parte(23 de capitole) are o durata dilatata (1937-1947) și se
referă la noul comportament al lui Ilie Moromete, la călătoria
la București, pentru a-și convinge feciorii să vină acasă;
surprinderea imaginilor din război, moartea lui Nilă,etc.
 Partea a doua (20 de capitole) îl are protagonist pe Niculae care
încearcă să-și împace părinții; au loc dezbateri politice.
 Partea a treia (22 de capitole) se referă la campania de secerat si
de treierat, la recolta țăranilor care-și duc grâul acasă, etc.
 Partea a patra(13 capitole)se referă la întoarcerea Catrinei acasă și
surprinderea unor figuri de țărani.
 Partea a cincea: reținem faptul că, Niculae devine horticultor, iar
Moromete se stinge. Niculae se împacă în vis cu tatăl său.
Compoziția romanului urmărește evoluția cronologică a personajelor
și transformările sociale din sat.
 Tematica(Tema) romanului
 Destrămarea familiei tradiționale (fam. Moromete)
 Destrămarea rânduielilor satului tradițional sub presiunea
timpului și a istoriei (instaurarea unei noi stări politice,
comunismul, legat de procesul colectivizării)
 Iubirea (împlinită, dar neacceptată dintre Polina și Birică)
 Viața și moartea ( Ilie Moromete, Sandu)
 Forța istoriei care nu mai ține cont de destine individuale

 Criza comunicării – absența unei comunicări reale între

Ilie Moromete și Catrina, soția sa
Copiii săi
 Tematica(Tema) romanului
 Destrămarea familiei tradiționale (fam. Moromete)
 Destrămarea rânduielilor satului tradițional sub presiunea
timpului și a istoriei (instaurarea unei noi stări politice,
comunismul, legat de procesul colectivizării)
 Iubirea (împlinită, dar neacceptată dintre Polina și Birică)
 Viața și moartea ( Ilie Moromete, Sandu)
 Forța istoriei care nu mai ține cont de destine individuale

 Criza comunicării – absența unei comunicări reale între

Ilie Moromete și Catrina, soția sa
Copiii săi
TITLUL PERSONAJE CONCLUZIE
  sugestiv, sintetic indicând numele unei
familii tradiţionale care are ca valori
morale: demnitate, libertatea spiritului.
 Fixează tema familiei în centrul romanului

TITLUL  Simbolism: Titlul sugerează o înclinație

spre fatalism și un ton întunecat,
sugerând ideea morții și a pierderii.
 Aceste elemente se reflectă în întreaga
poveste.
TITLUL PERSONAJE CONCLUZIE
 Personajele
principale:

PERSONAJE
 ILIE MOROMETE Se recăsătorește cu CATRINA

ACHIM ILINCA

Copiii din Copiii din

NILĂ TITA
prima a doua
căsătorie căsătorie

PARASCHIV NICULAE
 ILIE MOROMETE

CARACTERIZAREA

STATUTUL
SOCIAL

PSIHOLOGIA
 - Personaj principal
CARACTERIZAREA - personaj rotund (vol I)
- complex deoarece, părăsește iluzia pe
care a îmbrățișat-o inițial cum că
„timpul are cu oamenii nesfârșită
răbdare”.
- Spirit realist – înțelege că istoria
reprezintă o forță ce copleșește omul

ILIE MOROMETE
Tipul țăranului care meditează asupra
vieții și încearcă să înțeleagă mai
complex lumea ( în opoziție cu sufletul
rudimentar a lui Ion)
 ILIE MOROMETE

CARACTERIZAREA

STATUTUL
SOCIAL

PSIHOLOGIA
 Este țăranul cu oarecare stabilitate că
deține pământ.
ILIE MOROMETE d.p.d.v moral i se reproșează de către
Catrina și fii săi mai mari că este leneș
„ toată ziua stai la drum și bei tutun”

STATUTUL
SOCIAL
 ILIE MOROMETE

CARACTERIZAREA

STATUTUL
SOCIAL

PSIHOLOGIA
 Își dorește libertate fiind o
fire contemplativă.
Este nuanțată capacitatea
sa de disimulare ( când
Tudor Bălosu îi cere să
vândă salcâmul schimbă
subiectul și vorbește
despre vreme;
PSIHOLOGIA când Jupuitul vine să perceapă
taxa pentru fonciire este
preocupat să își aprindă o țigare
și, deși, i s-o tăiat chitanță spune
cu toată seninătatea, că nu are
de unde să dea banii).
Deține arta oratorică și de aceea
ILIE MOROMETE
discuțiile din poiana fierăriei lui
Iacon nu încep fără el.
 ILIE MOROMETE

CARACTERIZAREA

STATUTUL
SOCIAL

PSIHOLOGIA
 ILIE MOROMETE Se recăsătorește cu CATRINA

ACHIM ILINCA

Copiii din Copiii din

NILĂ TITA
prima a doua
căsătorie căsătorie

PARASCHIV NICULAE
Copiii din
prima
căsătorie

ACHIM NILĂ
PARASCHIV
 ILIE MOROMETE Se recăsătorește cu CATRINA

ACHIM ILINCA

Copiii din Copiii din

NILĂ TITA
prima a doua
căsătorie căsătorie

PARASCHIV NICULAE
CATRINA
 CATRINA

Mamă vitregă pt.

Paraschiv, Nilă și
Femeie muncitoare, Achim
supusă unui ideal rural
al gospodăriei.
Credința ei a devenit o obsesie,
indicând o resemnare peste
care se revarsă o stare
Mamă bună pt. lăuntrică de sfințenie.
Ilinca, Tita și
Niculae
Și-a îndeplinit menirea de soție,
mamă, s-a sacrificat benevol și-și
ispășește păcatele prin credință
 ILIE MOROMETE Se recăsătorește cu CATRINA

ACHIM ILINCA

Copiii din Copiii din

NILĂ TITA
prima a doua
căsătorie căsătorie

PARASCHIV NICULAE
Copiii din a
doua
căsătorie

TITA NICULAE
ILINCA
 ILIE MOROMETE Se recăsătorește cu CATRINA

ACHIM ILINCA

Copiii din Copiii din

NILĂ TITA
prima a doua
căsătorie căsătorie

PARASCHIV NICULAE
 Personajele
principale:

PERSONAJE
TUDOR BĂLOSU CĂSĂTORIT CU ARISTIȚA

POLINA

VICTOR
TUDOR
BĂLOSU ARISTIȚA POLINA VICTOR
TUDOR BĂLOSU CĂSĂTORIT CU ARISTIȚA

POLINA

VICTOR
 VASILE
CĂSĂTORIT CU ANGHELINA
BOȚOGHINĂ

VATICĂ

IRINA
GHEORGHE
COCOȘILĂ
GHEORGHE
COCOȘILĂ

STAN
ȚUGURLAN
GHEORGHE
COCOȘILĂ

STAN
ȚUGURLAN

MARIA
MOROMETE
(GUICA)
GHEORGHE ILEANA
COCOȘILĂ

STAN
ȚUGURLAN

MARIA
MOROMETE
(GUICA)
GHEORGHE ILEANA
COCOȘILĂ

STAN
MĂRIOARA
ȚUGURLAN

MARIA
MOROMETE
(GUICA)
GHEORGHE ILEANA
COCOȘILĂ

STAN
MĂRIOARA
ȚUGURLAN

MARIA DUMITRU
MOROMETE Lu’ NAE
(GUICA)
 Personajele
principale:

PERSONAJE
TITLUL PERSONAJE CONCLUZIE
 În concluzie, „Moromeții” este un roman al deruralizării
satului. Criza adusă de noua ordine socială se reflectă în
criza valorilor morale. „Moromeții” reprezintă romanul
CONCLUZIE trecerii de la lumea arhaică, la cea nouă, surprinzând, prin
intermediul unui țăran-filozof o amplă analiză a instalării
haosului și a pierderii valorilor autohtone.
TITLUL PERSONAJE CONCLUZIE
TITLUL
TITLUL
PERSON-
AJE
TITLUL
PERSON-
AJE

CONCLUZIE
TITLUL MULȚUMIM

PERSON-
AJE

CONCLUZIE
TITLUL MULȚUMIM

PERSON- PENTRU

AJE

CONCLUZIE
TITLUL MULȚUMIM

PERSON- PENTRU

AJE

CONCLUZIE ATENȚIA ACORDATĂ! 