Karl Marx

Prisacariu Andrei
Cine a fost Karl Marx?
• Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Regatul Prusiei – d. 14 martie 1883, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei)
a fost un filozof german, istoric, economist, sociolog și jurnalist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al
teoriei socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. A avut o influență importantă asupra istoriei politice
a secolului al XX-lea. Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist.
Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: "Istoria tuturor societăților
cunoscute este istoria luptei de clasă".
• Apelând la ideea de luptă de clasă Marx nu făcea totuși decât să preia un concept folosit de mult timp deja de către istoricii
burghezi în studiile lor. Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socio-economice precedente, produce
tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de
comunism, o societate fără clase, care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii
proletariatului. Pe de altă parte, Marx a argumentat că schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității
revoluționare organizate. În acest model, capitalismul va lua sfârșit prin activitatea organizată a clasei muncitoare
internaționale. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după
moartea sa. Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată
bolșevicilor, care erau marxiști, ca și restul partidelor rusești cu orientare de stânga - menșevicii (social-democrații) și
socialist-revoluționarii.
 • 1.Teoria Valorii:
• Karl Marx a făcut distincţia între valoarea
de întrebuinţare şi valoarea de schimb a unui anumit

Teoria
bun, care în unitatea lor dialectică dau conţinut
analizei conceptului de marfă (bun economic).
• Valoarea de întrebuinţare constituie în esenţă

Marxistă
utilitatea bunului respectiv ce depinde de calităţile
intrinseci ale acestuia, dar şi de împrejurările de
ordin cantitativ şi calitativ în care s-a desfăşurat
munca pentru producerea acestuia.
• Valoarea de schimb este definită prin proporţia

(principii)
raporturilor în care diferite valori de întrebuinţare se
schimbă între ele şi nu poate exista decât în legătură
directă cu utilitatea unui bun, pe care un cumpărător
doreşte să-l achiziţioneze. Dacă prin absurd s-ar
produce un bun inutil,fără valoare de întrebuinţare,
desigur că acesta nu ar poseda nici valoare de
schimb.
 • În viziunea lui Marx, munca omenească era cea
care fundamenta valoarea de schimb a unui
produs, iar valoarea de întrebuinţare ce determină
utilitatea unui anumit produs, se diferenţia de la o
persoană la alta. În acest fel, Marx a gândit că
pentru a putea compara valorile diferitelor produse
ce puteau intra în circuitul schimbului era nevoie de

Teoria Marxistă( luarea în considerare a unui singur element, de

preferinţă stabil, comun tuturor acestor produse în
discuţie şi anume: munca. Această muncă pe care
principii) Karl Marx a luat-o în calcul la determinarea valorii
unui bun şi care ea însăşi reprezenta o marfă, avea
un preţ al ei, exprimat în bani, la fel ca şi celelalte
mărfuri, preţ în care se concretiza de fapt valoarea
de schimb a bunurilor avute în vedere,
Teoria Marxistă (principii)
2.Teoria plusvalorii s-
a cristalizat din
dorinţa de a da
răspuns unei întrebări
cruciale privind
mecanismul de
funcţionare al
economiei capitaliste
şi anume ,,de unde
provine profitul
capitalistului?”.

( B) În
a nii area me d cest
a
b z
e cu vân tea e
în todo mer cop
s
r
a di n pu fă
în c nuţi , se mar nţa eta mişc logic sul ,
ţi p a
M o
ob ărfii iona difere le an ă co re cu se pu
m iziţ ’), me e u
for me nsid prim ne
ach ă (M extre ind d . sim mule enun erată a
u ple i cir ţar şi
no între lei fi itativ de cula ea
mu cal mă ţie
for rdin r fu i
o ri:
 • Revenind la ceea ce ştim deja, munca
concretă este cea care foloseşte
mijloacele de producţie aflate la
dispoziţie pentru a se obţine produsul

Teoria dorit, iar munca abstractă este cea care

crează şi adaugă valoare nouă.
Plusvaloarea obţinută şi de care sunt

Marxistă
interesaţi întreprinzătorii capitalişti se
obţine, teoretic vorbind, dincolo de
punctul de echilibru în care lucrătorul
şi-a reprodus propria valoare a forţei de

(principii) muncă, rezultând în acest fel procesul

de valorificare.
Critica capitalismului
• Una dintre cele mai semnificative contribuții ale lui Marx este critica
sa vehementă a capitalismului. El considera că sistemul
capitalist este un sistem economic injust, în care muncitorii sunt
exploatați de către clasa capitalistă pentru a-și maximiza profiturile.
Marx a identificat două concepte centrale ale capitalismului care au
dus la această exploatare: proprietatea privată asupra mijloacelor
de producție și relația de muncă salariată.
• Potrivit lui Marx, proprietatea privată asupra mijloacelor de
producție concentrează puterea economică și deținerea bogăției în
mâinile unei minorități privilegiate, în timp ce muncitorii sunt
obligați să vândă forța lor de muncă pentru a supraviețui. El a
argumentat că această relație de muncă exploatează muncitorii,
deoarece salariile lor nu reflectă în mod adecvat valoarea reală a
muncii lor. Astfel, în ochii lui Marx, capitalismul creează inegalități
sociale și economice profunde.
Alternativele propuse de Karl Marx

• Pe baza criticii sale asupra capitalismului, Marx a promovat ideea unei societăți socialiste, în care
mijloacele de producție ar fi deținute în comun și controlate de către muncitori. El a susținut că prin
abolirea proprietății private și implementarea unei economii planificate, societatea ar putea elimina
inegalitățile sociale și exploatarea muncitorilor.
• Marx a argumentat că socialismul ar fi doar o etapă tranzitorie către o societate comunistă, în care
relațiile de clasă ar dispărea complet și resursele ar fi distribuite în mod egal. În concepția sa,
comunismul ar reprezenta o societate fără stat, în care fiecare individ ar contribui în funcție de
abilitățile sale și ar primi în funcție de nevoile sale.
• Ereditatea lui Karl Marx este complexă și diversă. Ideile sale au influențat mișcări sociale și politice din
întreaga lume, de la Revoluția Rusă și dezvoltarea Uniunii Sovietice până la formarea mișcărilor
muncitorești și a partidelor politice de stânga. În același timp, criticii lui Marx au susținut că ideile sale
sunt utopice sau că implementarea lor practică a condus la abuzuri și nedreptăți.