Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UTCB,ACH,anul 1,grupa 1
PROBLEMA OBIECTULUI
CUNOAȘTERII
LINIA LUI DEMOCRIT
Democrit s-a născut în 460 î.Hr. în orașul Abdera, pe
coastele Traciei, într-o familie bogată și influentă. A primit o
educație aleasă, fiind instruit în diferite ramuri ale filosofiei
și științelor, precum matematică, astronomie, fizică, științele
naturii. A frecventat cursurile lui Leucip, devenind cel mai
apropiat discipol al acestuia. A întreprins numeroase
călătorii de studii în Egipt, Persia, Etiopia și India. A fost un
admirator al pitagoreicilor și s-a inspirat din ideile lui
Pitagora.
Faptul că și-a petrecut o mare parte din viață călătorind și
învățând l-a determinat să considere că patria unui om
rațional, a unui filosof, este Lumea întreagă.
A redactat peste 50 de tratate, din care s-au păstrat doar
fragmente. Cele mai importante lucrări ale sale sunt: Mica
cosmologie, Marea cosmologie, Despre dispoziția
sufletească a înțeleptului, Despre geometrie, Numere,
Pitagora.
Democrit este cunoscut în special pentru teoria sa atomistă
asupra naturii și pentru contribuțiile sale la dezvoltarea
metafizicii și epistemologiei.
Una dintre cele mai importante contribuții ale lui Democrit la
filozofia epistemologică a fost teoria sa despre obiectul
cunoașterii.
Democrit a susținut că obiectul cunoașterii este atomul - cea
mai mică unitate indivizibilă care formează tot ce există în
univers. El a argumentat că toate lucrurile din lume sunt
compuse din atomi iar cunoașterea este posibilă prin
intermediul simțurilor noastre, care ne permit să observăm și
să înțelegem comportamentul atomilor.
Democrit a susținut că lumea este compusă dintr-un număr
infinit de atomi care se deplasează în spațiu. El a argumentat
că acești atomi sunt indivizibili și nu pot fi percepuți prin
intermediul simțurilor noastre, deoarece sunt prea mici. Cu
toate acestea, Democrit a susținut că putem observa efectele
atomilor și putem înțelege comportamentul lor prin
intermediul simțurilor noastre.
Linia lui Democrit se referă la ideea că nu putem percepe
lucrurile în sine, ci doar ceea ce simțurile noastre ne permit
să observăm. Întrucât atomii sunt prea mici pentru a fi
observați direct, ceea ce vedem și percepem este doar efectul
lor. Prin urmare, cunoașterea noastră este limitată la ceea ce
putem observa și deduce din efectele atomilor, și nu la ceea ce
există în sine.
Filozofia lui Democrit a fost una dintre primele care a
încercat să ofere o explicație naturalistă a lumii și a fost
influențată în mare măsură de filozofia lui Leucippus,
mentorul său. Democrit a susținut că universul este compus
dintr-un număr infinit de atomi care se deplasează într-un
vid etern.
Democrit a dezvoltat această teorie pentru a explica cum
putem cunoaște lumea din jurul nostru. Democrit a susținut
că simțurile noastre sunt capabile să detecteze anumite
proprietăți ale atomilor, cum ar fi forma, dimensiunea,
mișcarea și poziția lor, ceea ce ne permite să deducem
proprietățile și comportamentul obiectelor din lumea
noastră.
O altă idee importantă a lui Democrit este că universul este
guvernat de legi naturale și că totul poate fi explicat prin
intermediul acestor legi. El a susținut că lumea este un
sistem determinist, în care evenimentele sunt cauzate de
evenimente precedente, ceea ce a influențat dezvoltarea
gândirii științifice și a cercetării empirice în filozofie.
Atomul din concepţia lui Democrit nu neagă Entitatea sau
Fiinţa, ci reprezintă ultima particulă la care se poate reduce
natura manifestă. Atomii cei mai grei au constituit pământul,
iar cei mai ușori au constituit cerul, aerul și focul. Sufletul
uman este și el compus din atomi, foarte puţin denşi, cu
calităţi asemănătoare focului. Se regăsesc aşadar în
atomismul lui Democrit ideile lui Parmenide, potrivit căruia
simţurile nu pot percepe vreodată esenţa lucrurilor, ci doar
prin raţiune se poate ajunge la aceasta.
SUFLETUL ÎN CONCEPȚIA LUI
DEMOCRIT
Sufletul este constituit din atomi fini, netezi, rotunzi,
asemenea cu aceia ai focului. Acești atomi sunt cei mai
rapizi și prin mișcarea lor, ce întrepătrunde întreg
corpul, se produc toate fenomenele vieții. Deci, pentru
Democrit, sufletul este o materie speciala ; o materie ce
este răspândită în întreg universul, în care se produc
fenomenele calorice și ale vieții. Interesant este ca
Democrit cunoaște deosebirea dintre corp și suflet și el
operează cu aceasta deosebire în etica sa. Sufletul este
totuși esențialul în om, în timp ce corpul este numai un
înveliș al sufletului. "Frumusețea corpului are ceva
animalic, dacă acesta este lipsit de spirit" și "fericirea și
nefericirea se află în sufletul tău", zice Democrit.
Filozofia lui Democrit despre obiectul cunoașterii și
linia sa de gândire au avut un impact semnificativ asupra
dezvoltării filozofiei și științei moderne. Aceste idei au
deschis calea către o înțelegere mai profundă a lumii în
care trăim și au influențat dezvoltarea teoriilor științifice
și a metodelor de cercetare empirică.
În viziunea lui, scopul vieții umane este dobândirea
fericirii, pe care o asociază cu înțelepciunea, adică
liniște sufletească, echilibru și stăpânire de sine. Acestea
sunt rezultatul unei vieți ordonate, moderate, la fel cum și
atomii se organizează și se moderează reciproc din clipa
în care se unesc. Binele și răul nu trebuie căutate în
exterior, ci în interiorul ființei umane. Pentru a înțelege
aceste două concepte și modul în care se manifestă în
lume, un om trebuie mai întâi să le descopere în sine. Din
perspectiva lui Democrit, practica virtuților este o cale
sigură către fericire.
Teoria lui Democrit despre obiectul cunoașterii a fost
criticată în mod frecvent de alți filozofi, atât în perioada sa
cât și mai târziu. Aceste critici au fost menite să pună sub
semnul întrebării validitatea și adecvarea teoriei lui
Democrit în abordarea problemelor filozofice.
Câteva dintre principalele critici ale teoriei lui Democrit
despre obiectul cunoașterii includ:
1. Critica lui Platon - Platon a criticat teoria lui Democrit,
afirmând că atomii sunt prea simpli și indivizibili pentru a
explica diversitatea și complexitatea realității. El a susținut că
există o lume a ideilor perfecte și etern existente, care este
mai reală decât lumea fizică.
2. Critica lui Aristotel - Aristotel a criticat teoria lui
Democrit, afirmând că atomii nu pot fi explicați prin
observație empirică și că nu sunt suficient de reali pentru a fi
considerați ca fiind fundamentul lumii fizice,
El a susținut că există patru elemente fundamentale -
pământ, apă, aer și foc - care sunt mai adecvate pentru a
explica realitatea.
3. Critica lui Epicur - Epicur a fost un filozof care a
susținut teoria atomistă, dar a criticat teoria lui Democrit,
afirmând că atomii sunt percepuți în mod greșit ca fiind
indivizibili și etern existenți. El a susținut că atomii se pot
dezintegra și că există o limită la mărimea lor.
Aceste critici au fost abordate ulterior de alți filozofi,
care au încercat să dezvolte și să rafineze teoria
atomistă. De exemplu, filozoful roman Lucretius a
susținut că atomii sunt indivizibili și etern existenți, dar
că există o varietate de forme și mărimi de atomi care
pot fi combinate pentru a forma obiecte și substanțe din
lumea fizică.
10 CITATE SCRISE DE DEMOCRIT
https://prietendevremerea.ro/top-10-citate-celebrede-la-d
emocrit-citire
/
Cosma, D., Socrate, Bruno, Galilei în fața justiției,
Editura Sport-Turism, București, 1982
Bernal, J. D., Știința în istoria societății, Editura
Politică, București, 1964