DEFICIENȚE DE VEDERE

BANCIUC DUMITRU
 CE ESTE O DEFICIENȚĂ DE VEDERE?
EXISTĂ O GAMĂ LARGĂ DE DEFICIENȚE DE VEDERE DIFERITE CARE, ÎNTR-O ANUMITĂ MĂSURĂ,
ADESEA NU SUNT RECUNOSCUTE DELOC JUDECÂND DUPĂ ASPECTUL EXTERIOR INIȚIAL. RUDELE
APROPIATE, COLEGII DE MUNCĂ SAU PRIETENII NU-ȘI POT IMAGINA CÂTEVA DINTRE
DIFICULTĂȚILE DE ZI CU ZI CU CARE SE POATE CONFRUNTA O PERSOANĂ CARE SUFERĂ DE O
DEFICIENȚĂ DE VEDERE. CU TOATE ACESTEA, EXISTĂ NUMEROASE MICI LUCRURI CARE POT
ÎMBUNĂTĂȚI VIEȚILE, NIVELUL DE INDEPENDENȚĂ ȘI CAPACITATEA DE A LOCUI/MUNCI
ÎMPREUNĂ A CELOR AFECTAȚI.

FIECARE DEFICIENȚĂ DE VEDERE ÎȘI ARE PROPRIILE CARACTERISTICI INDIVIDUALE, IAR

PACIENȚII RAPORTEAZĂ O VARIETATE DE SIMPTOME: UN CÂMP VIZUAL LIMITAT (CÂMP VIZUAL
TUBULAR), DIMINUARE A CÂMPULUI VIZUAL, SENSIBILITATE LA LUMINA ORBITOARE, CECITATE
NOCTURNĂ, ACROMATOPSIE SAU O LIMITARE TOTALĂ A CAPACITĂȚII VIZUALE. CHIAR ȘI ÎNTRE
DIAGNOSTICĂRI SIMILARE, EFECTELE PENTRU PERSOANELE AFECTATE POT FI FOARTE DIFERITE.
• CAPACITĂȚILE VIZUALE ÎN SENSUL DEFINIT DE LEGISLAȚIA SOCIALĂ: ÎN GERMANIA, ACESTEA SUNT
CLASIFICATE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE AFECTARE, FOLOSIND PROCENTE. ACEASTA DICTEAZĂ CARE SPRIJIN
POATE FI CONFERIT ÎN CARE ETAPE ALE DEZVOLTĂRII. DACĂ, DE EXEMPLU, O PERSOANĂ POATE RECUNOAȘTE
UN ANUMIT OBIECT DE LA O DISTANȚĂ DE 10 M, OBIECT PE CARE O PERSOANĂ NORMALĂ L-AR PUTEA
RECUNOAȘTE DE LA O DISTANȚĂ DE 100 M, ATUNCI, PENTRU ACEASTĂ PERSOANĂ, PROCENTUL APLICABIL ESTE
DE 10% ÎN LOC DE 100% (VEDEREA = ACUITATE VIZUALĂ = 0,1).
• PE LÂNGĂ ACUITATEA VIZUALĂ, UN ALT FACTOR DECISIV PENTRU CLASIFICAREA UNEI ANUMITE DEFICIENȚE
DE VEDERE ESTE ÎNTINDEREA CÂMPULUI VIZUAL. URMĂTOARELE TREI TIPURI DIFERITE DE DEFICIENȚE DE
VEDERE POT FI IDENTIFICATE:
• AFECTARE PREZENTĂ FIZIC: OCHELARII ÎMBUNĂTĂȚESC ACUITATEA VIZUALĂ (VEDEREA LA DEPĂRTARE ȘI
APROPIERE) CU CEL MULT 30% (VEDERE 0,3); ESTE PREZENTĂ O DISTORSIUNE CORESPUNZĂTOR CLASIFICATĂ A
CAPACITĂȚII VIZUALE (ÎN MOD NORMAL, AFECTAREA CÂMPULUI VIZUAL AL UNEI PERSOANE).
• DEFICIENȚĂ DE VEDERE SEVERĂ: OCHELARII ÎMBUNĂTĂȚESC ACUITATEA VIZUALĂ (VEDEREA LA DEPĂRTARE
ȘI APROPIERE) CU CEL MULT 5% (VEDERE 0,05); ÎN CAZUL DEFICIENȚELOR DE VEDERE MAI SEVERE, SUNT
PREZENTE DISTORSIONĂRI ȘI MAI MARI ALE CAPACITĂȚII VIZUALE (ÎN MOD NORMAL, LIMITĂRI ALE CÂMPULUI
VIZUAL AL UNEI PERSOANE).
• CECITATE, DEFINITĂ ÎN CONFORMITATE CU LEGEA: OCHELARII ÎMBUNĂTĂȚESC ACUITATEA VIZUALĂ
(VEDEREA LA DEPĂRTARE ȘI APROPIERE) CU CEL MULT 2% (VEDERE 0,02); CAPACITATEA VIZUALĂ A PERSOANEI
AFECTATE ESTE PERTURBATĂ ÎNTR-O ASEMENEA MĂSURĂ DE LIMITĂRILE CÂMPULUI VIZUAL, ÎNCÂT
LIMITAREA REZULTANTĂ A UNEI REDUCERI A ACUITĂȚII VIZUALE ESTE ECHIVALENTĂ CU 2%.
 CUM APAR DEFICIENȚELE DE VEDERE?
• ADESEA, DEFICIENȚELE DE VEDERE SUNT PRODUSE DE BOLI DEGENERATIVE CARE ÎȘI AU ORIGINEA ÎN RETINA
OCHIULUI:
• RETINITA PIGMENTARĂ (RP): RETINITA PIGMENTARĂ ESTE UN TERMEN CARE DESCRIE UN GRUP DE AFECȚIUNI MOȘTENITE,
ALE CĂROR EFECTE INCLUD DISTRUGEREA RETINEI ȘI A ȚESUTULUI RESPONSABIL PENTRU VEDERE DIN FUNDUL DE OCHI.
ACEASTĂ BOALĂ, ÎN CIUDA MUNCII DE CERCETARE INTENSIVE, RĂMÂNE NETRATABILĂ. ÎN MOD TIPIC, DUCE LA AFECTAREA
VEDERII ÎN SEMIÎNTUNERIC ȘI LA CECITATE NOCTURNĂ, LA LIMITAREA ȘI PIERDEREA CÂMPULUI VIZUAL ȘI LA TULBURĂRI
ALE VEDERII CROMATICE ȘI ALE SENSIBILITĂȚII LA CONTRAST. PROCESUL, DE REGULĂ, ÎNCEPE SĂ ACȚIONEZE TREPTAT ȘI ÎN
MOD INSIDIOS, DE-A LUNGUL UNUI INTERVAL DE TIMP MĂSURAT ÎN DECENII.
• DEGENERESCENȚA MACULARĂ (DM): ÎN CAZUL DEGENERESCENȚEI MACULARE (DM), RETINA PACIENTULUI SE
DETERIOREAZĂ (ADICĂ SE DEGRADEAZĂ). ÎN PREZENT NU EXISTĂ UN TRATAMENT SIGUR PENTRU ORICE FORMĂ A ACESTEI
BOLI. DISPOZITIVELE VIZUALE DE MĂRIRE (DE EX. LUPELE SAU OCHELARII TELESCOPICI, SUNT DE MARE AJUTOR PENTRU
PERSOANELE AFECTATE. ÎN FIECARE CAZ, UN CONTROL PERIODIC LA OPTICIAN ESTE NECESAR. DE O DEOSEBITĂ
IMPORTANȚĂ ESTE PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIEI UV, CU AJUTORUL UNEI PERECHI DE OCHELARI DE SOARE DE CALITATE
SUPERIOARĂ. UNELE PERSOANE SUFERĂ DE DEGENERESCENȚĂ MACULARĂ ASOCIATĂ VÂRSTEI – ACEASTA APARE MAI
FRECVENT ALĂTURI DE O SPERANȚĂ DE VIAȚĂ MAI LUNGĂ. CAUZELE EXACTE NU AU FOST ÎNCĂ DEFINITE CU CERTITUDINE.
ESTE CONSIDERAT CĂ MODIFICĂRILE METABOLICE IMPLICÂND STRATURI SPECIFICE ALE RETINEI, PRECUM ȘI ACUMULAREA
DE DEPOZITE ÎN MEMBRANA RETINEI (SUB RETINĂ) CARE SUNT CARACTERISTICE ÎNAINTĂRII ÎN VÂRSTĂ, JOACĂ UN ROL
AICI.
• SINDROMUL USHER: SINDROMUL USHER DEBUTEAZĂ CU UN CAZ DE HIPOACUZIE ÎNNĂSCUTĂ (DIFICULTĂȚI DE AUZ SAU
SURDITATE), LA CARE, ULTERIOR, SE ADAUGĂ O PIERDERE A ACUITĂȚII VIZUALE TOT MAI MARI. ȘI ÎN ACEST CAZ VORBIM
 TIPURI DE DEFICIENȚE DE VEDERE
• VEDEREA SLABĂ ȘI ORBIREA RECUNOSCUTĂ
• EXISTĂ MAI MULTE TIPURI DE VEDERE SLABĂ CARE POATE AFECTA DIFERITE PĂRȚI ALE
OCHIULUI, IAR GRADUL DE SEVERITATE VA DETERMINA DACĂ AVEȚI DEFICIENȚE DE VEDERE
SAU SUNTEȚI NEVĂZĂTOR.
• ‘TIPURILE’ DE VEDERE SLABĂ SUNT:
• PIERDEREA VEDERII CENTRALE – EXISTĂ UN PUNCT ORB ÎN CENTRUL VEDERII.
• PIERDEREA VEDERII PERIFERICE – CÂND NU SE POATE VEDEA NIMIC PE LATERALE, NICI
DEASUPRA/SUB NIVELUL OCHIULUI. VEDEREA CENTRALĂ RĂMÂNE INTACTĂ.
• VEDEREA ÎNCEȚOȘATĂ – CÂMPURILE VIZUALE SUNT ACOPERITE DE O LUMINĂ FOARTE
PUTERNICĂ SAU DE O PELICULĂ.
• VEDEREA NECLARĂ – OBIECTELE, DE APROAPE SAU DE DEPARTE, SUNT NECLARE.
• ORBIRE DE NOAPTE – NU PUTEȚI VEDEA ÎN CONDIȚII DE LUMINOZITATE SCĂZUTĂ ȘI CÂND
SUNTEȚI AFARĂ NOAPTEA.
 CE ESTE ACUITATEA VIZUALĂ?
• ACUITATEA VIZUALĂ ESTE FOLOSITĂ PENTRU A MĂSURA VEDEREA CENTRALĂ, PRECUM ȘI
CAPACITATEA DE A DISTINGE DETALII ȘI OBIECTE. O PERSOANĂ CU VEDERE ‘NORMALĂ’ ARE O
ACUITATE VIZUALĂ 6/6 – POATE VEDEA RÂNDUL DE JOS/AL DOILEA RÂND DE JOS DIN TABELUL
SNELLEN (DIN IMAGINE).
• DACĂ AVEȚI O ACUITATE VIZUALĂ 6/60, ÎNSEAMNĂ CĂ PUTEȚI VEDEA LA O DISTANȚĂ DE 6
METRI CEEA CE PERSOANELE CU O ACUITATE NORMALĂ POT VEDEA DE LA 60 DE METRI. 60 ESTE
ECHIVALENT CU RÂNDUL DE LITERE DE SUS ÎN TABELUL SNELLEN, IAR DACĂ TREBUIE SĂ STAȚI
LA 3 METRI DISTANȚĂ DE TABEL CA SĂ CITIȚI RÂNDUL DE SUS, ACEST REZULTAT SE
ÎNREGISTREAZĂ CA 3/60.
• FIECARE RÂND DE LITERE SCADE CA VALOARE NUMERICĂ (DISTANȚĂ) PÂNĂ CÂND AJUNGE LA
6/6 CARE ESTE VALOAREA ACUITĂȚII VIZUALE NORMALE. DE EXEMPLU, URMĂTORUL RÂND ÎN
JOS DUPĂ 60 POATE FI 36 – CINEVA CU 6/6 POATE CITI RÂNDUL DE LA O DISTANȚĂ DE 36 METRI,
PE CÂND ALTCINEVA CU 6/36 POATE CITI RÂNDUL DOAR DE LA 6 METRI DISTANȚĂ, ȘI MAI MULT
CA SIGUR NU VA PUTEA CITI ALT RÂND MAI JOS.
 SEMNE ȘI SIMPTOME
• SEMNELE ȘI SIMPTOMELE POT FI DIFERITE DE LA O PERSOANĂ LA ALTA, DAR SIMPTOMELE POT
VARIA ȘI ÎN FUNCȚIE DE AFECȚIUNEA OCULARĂ CARE A CAUZAT PIERDEREA VEDERII SAU ORBIREA.
ESTE IMPRTANT DE A FACE O VIZITĂ OPTOMETRISTULUI DACĂ APARE UNUL DIN ACESTE SIMPTOME:
• CULORI UȘOR ȘTERSE
• APRECIEREA ADÂNCIMII TREPTELOR DEVINE DIFICILĂ
• LINIILE DREPTE PAR ONDULATE
• CITITUL ESTE DIN CE ÎN CE MAI DIFICIL
• FACEȚI EFORTURI MARI PENTRU A VEDEA SEMNELE DE CIRCULAȚIE CÂND CONDUCEȚI
• VEDERE ÎNCEȚOȘATĂ
• DIFICULTATE ÎN A VEDEA ÎN CONDIȚII DE LUMINĂ SLABĂ SAU CÂND SUNTEȚI AFARĂ NOAPTEA
• O PATĂ ÎNCEȚOȘATĂ ÎN MIJLOCUL VEDERII
• PIERDEREA VEDERII ÎN ZONELE LATERALE
 CARE SUNT CAUZELE ORBIRII?

• EXISTĂ MAI MULTE BOLI ȘI AFECȚIUNI OCULARE CARE POT DUCE LA ORBIRE SAU LA
DEFICIENȚE DE VEDERE, ȘI NU TOATE SUNT SIMPTOME DE BĂTRÂNEȚE.
• INDIFERENT CĂ SUNTEȚI AFECTAT DE ORBIRE COMPLETĂ SAU DOAR AVEȚI O DEFICIENȚĂ
DE VEDERE, CAUZA ESTE DATĂ DE INCAPACITATEA OCHIULUI DE A PERCEPE LUMINA ȘI DE
A O TRADUCE ÎN IMPULSURI CARE SĂ FIE TRIMISE CĂTRE CREIER. ACEASTĂ PERTURBARE
ESTE PROVOCATĂ DE MAI MULTE LUCRURI, DAR PENTRU A ÎNȚELEGE ACESTE PROBLEME
ȘI AFECȚIUNILE/BOLILE CONEXE, ESTE IMPORTANT SĂ ÎNȚELEGEM NOȚIUNILE
ELEMENTARE DESPRE CUM FUNCȚIONEAZĂ OCHIUL.
• EXISTĂ PATRU COMPONENTE PRINCIPALE CARE AJUTĂ OCHIUL SĂ
FUNCȚIONEZE:
• CORNEA ȘI CRISTALINUL – ACESTEA SE AFLĂ ÎN FAȚA OCHIULUI. ACESTEA
FOCALIZEAZĂ LUMINA CARE INTRĂ ÎN OCHI, FĂCÂND POSIBILĂ FORMAREA
UNEI IMAGINI PE RETINĂ.
• RETINA –SE AFLĂ ÎN SPATELE OCHIULUI. ESTE UN STRAT DE ȚESUT CARE SIMTE
LUMINA ȘI CULOAREA ȘI LE TRANSFORMĂ ÎN SEMNALE ELECTRICE.
• NERVUL OPTIC –TRANSMITE SEMNALE ELECTRICE DE LA RETINĂ CĂTRE
CREIER, PENTRU INTERPRETARE. CREIERUL NE PERMITE SĂ ÎNȚELEGEM
INFORMAȚIA TRANSMISĂ DE OCHI.
 CAUZE
• ORBIREA SAU DEFICIENȚELE DE VEDERE APAR CÂND UNUL DIN ACESTE COMPONENTE ESTE AFECTAT, SAU S-A
DETERIORAT ÎN TIMP.
• DIN CAUZA BOLII SAU A UNEI VĂTĂMĂRI, URMĂTOARELE LUCRURI SE POT ÎNTÂMPLA:
• UN CRISTALIN OPAC CARE MASCHEAZĂ LUMINA CARE INTRĂ ÎN OCHI.
• O FORMĂ MODIFICATĂ A OCHIULUI CARE SCHIMBĂ IMAGINEA DE PE RETINĂ.
• RETINĂ DEGRADATĂ SAU DETERIORATĂ.
• NERVUL OPTIC ESTE AFECTAT ȘI PERTURBĂ INFORMAȚIA TRANSMISĂ CĂTRE CREIER
• MAI SUNT CÂTEVA CAUZE FRECVENTE ALE DEFICIENȚELOR DE VEDERE & ORBIRII, INCLUZÂND:
• CATARACTA
• CATARACTA APARE CÂND CRISTALINUL ÎNCEPE SĂ DEVINĂ MAI PUȚIN TRANSPARENT (PRIN CARE SĂ SE POATĂ
VEDEA), DE OBICEI CA URMARE A PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE (PERSOANE PESTE 65 DE ANI), DAR SE POATE
DECLANȘA ȘI ÎN URMA UNOR BOLI CA DIABETUL, SAU A MEDICAMENTELOR, CA DE EXEMPLU STEROIZII.
• CATARACTA FACE CA VEDEREA SĂ PARĂ ÎNCEȚOȘATĂ SAU TULBURE, ȘI CU CÂT AVANSEAZĂ, CU ATÂT VEDEREA
DEVINE ȘI MAI NECLARĂ. SE POATE FACE OPERAȚIE PENTRU ÎNLĂTURAREA CRISTALINULUI AFECTAT ȘI
ÎNLOCUIREA CU UNUL ARTIFICIAL, DAR DACĂ AVEȚI ȘI ALTE AFECȚIUNI OCULARE, SAU APAR COMPLICAȚII ÎN
• GLAUCOMUL
• GLAUCOMUL SE REFERĂ LA MAI MULTE AFECȚIUNI OCULARE CARE AFECTEAZĂ NERVUL OPTIC, DE OBICEI DIN CAUZA PRESIUNII EXERCITATE DE ACUMULAREA DE
LICHID ÎN OCHI, ȘI AFECTEAZĂ DE REGULĂ VEDEREA PERIFERICĂ. DIN PĂCATE GLAUCOMUL ESTE PERMANENT ȘI NU EXISTĂ NICIUN TRATAMENT PENTRU
RECUPERAREA VEDERII PIERDUTE, EXISTĂ ÎNSĂ METODE DE PREVENȚIE, CUM AR FI PICĂTURILE DE OCHI, SAU OPERAȚIA LASER PENTRU A OPRI PIERDEREA VEDERII.
• ERORI DE REFRACȚIE NECORECTATE
• ERORILE DE REFRACȚIE NECORECTATE, CUM AR FI MIOPIA (PROBLEME CU VEDEREA LA DISTANȚĂ) , HIPEROPIA (PROBLEME CU VEDEREA DE APROAPE), ȘI
ASTIGMATISMUL , POT DUCE LA DEFICIENȚE DE VEDERE GRAVE ȘI LA ORBIRE, LUCRU CARE SE POATE EVITA CU UȘURINȚĂ PRIN PURTAREA DE LENTILE CORECTOARE
(OCHELARI SAU LENTILE DE CONTACT).
• O EROARE DE REFRACȚIE APARE ATUNCI CÂND NU PUTEM FOCALIZA CORECT UN OBIECT DIN CAUZA LUMINII CARE ESTE REFLECTATĂ ÎNTR-UN PUNCT INCORECT PE
RETINĂ. ASTA SE POATE ÎNTÂMPLA DIN CAUZA DEFORMĂRII OCHIULUI, A CORNEEI SAU A CRISTALINULUI.
• ERORILE DE REFRACȚIE RĂMÂN UNEORI NECORECTATE DIN CAUZA LIPSEI DE CONȘIENTIZARE (MAI ALES ÎN CAZUL COPIILOR CARE NU ȘTIU CĂ CEVA NU E CUM AR
TREBUI), A LIPSEI DE BANI PENTRU A PLĂTI CONSULTAȚIA SAU O PERECHE DE OCHELARI, SAU A STIGMATULUI CULTURAL PE SEAMA PURTĂRII DE OCHELARI
(PROBLEMĂ CARE NU MAI ESTE ATÂT DE EVIDENTĂ LA MOMENTUL ACTUAL). ESTE IMPORTANT SĂ SE FACĂ UN CONTROL OFTALMOLOGIC O DATĂ PE AN LA COPII ȘI
DIN DOI ÎN DOI ANI LA ADULȚI, PENTRU A ASIGURA TRATAMENTUL NECESAR ȘI PENTRU A PREVENI PIERDEREA TOTALĂ A VEDERII.
• DEGENERESCENȚA MACULARĂ
• DEGENERESCENȚA MACULARĂ APARE ATUNCI CÂND O MICĂ PARTE DIN RETINĂ (MACULA) ÎNCEPE SĂ DEGENEREZE, AFECTÂND CENTRUL VEDERII. DE CELE MAI
MULTE ORI APARE O DATĂ CU VÂRSTA (DEGENERESCENȚA MACULARĂ LEGATĂ DE VÂRSTĂ –DMLV), ȘI POATE CAUZA VEDERE ÎNCEȚOȘATĂ SAU DEFORMATĂ, CÂND
PRIVIM DREPT ÎN FAȚĂ (CÂND CITIM SAU NE UITĂM LA TV), PUTÂND DUCE LA AȘA NUMITUL ‘PUNCT ORB’.
• CAUZA EXACTĂ NU SE CUNOAȘTE, DAR A FOST PUSĂ ÎN LEGĂTURĂ CU FUMATUL, EXPUNEREA LA SOARE, ALIMENTAȚIA - ȘI SE CONSIDERĂ CĂ FĂCÂND O SCHIMBARE
ÎN PRIVINȚA ACESTOR FACTORI, SE POATE REDUCE RISCUL DE A DEZVOLTA ACEASTĂ AFECȚIUNE. NU SE POATE VINDECA, DAR TRATAMENTE PRECUM MEDICAȚIA
ANTI-VEGF ȘI OPERAȚIA LASER POT AJUTA.
• RETINOPATIA DIABETICĂ
• RETINOPATIA DIABETICĂ APARE CA O COMPLICAȚIA A DIABETULUI, ÎN CARE NIVELUL RIDICAT DE ZAHĂR AFECTEAZĂ RETINA. DACĂ NU ESTE DIAGNOSTICATĂ ȘI
TRATATĂ, POATE DUCE LA ORBIRE, PENTRU CĂ VASELE DE SÂNGE CARE IRIGĂ RETINA SE DETERIOREAZĂ – EXISTĂ TREI STADII ALE ACESTEI DETERIORĂRI.
SIMPTOMELE NU SE MANIFESTĂ ÎN PRIMĂ FAZĂ, DAR ULTERIOR POT INCLUDE VEDEREA ÎNCEȚOȘATĂ, FORME CARE PLUTESC, PIERDEREA BRUSCĂ A VEDERII, SAU
DURERI DE OCHI.
• CA MĂSURI DE PREVENȚIE TREBUIE CONTROLUL ATENT AL GLICEMIEI, COLESTEROLULUI ȘI AL TENSIUNII ARTERIALE, PRECUM ȘI TESTARE REGULATĂ, IAR
TRATAMENTUL INCLUDE MEDICAMENTE INJECTABILE (ÎN OCHI), OPERAȚIA LASER, SAU OPERAȚIE PENTRU ÎNLĂTURAREA ȚESUTULUI CICATRICIAL ȘI A SÂNGELUI