Intalnire IFR nr.

Procedură fiscală U 12-13

EXECUTAREA CREANȚELOR FISCALE

Executarea voluntara
Executarea silita

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

1.1. Executarea unei obligații vs.
Executarea unei creanțe
2 ipoteze:
• executarea obligaţii patrimoniale = executarea unei creanțe fiscale
• executarea obligaţiilor nepatrimoniale
Executarea corespunde:
• remiterii unei sume de bani - plata
• executării unei prestaţii – obligație de a face - executare personală

Regula generală - plata

• - art. 1469 C.CIV., obligaţia se stinge prin plată atunci când
prestaţia datorată este executată de bunăvoie.
C.proc.fisc. – plata – obligații patrimoniale
Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR
1.1.1. Cine poate face plata ?
art. 1472 C.Civ., regula este că oricine poate face plata.

Obligații nepatrimoniale
• cu caracter intuitu personae - contribuabil: personal ori prin reprezentant.

Obligaţii patrimoniale
• Debitorul face plata, adică execută obligaţia.
• personal sau prin reprezentant, legal sau voluntar.
• În cazul persoanelor juridice - prin reprezentantul legal ori un mandatar.
• Persoană ţinută pentru debitor face plata. Este cazul unui fidejusor (garanţie
personală dată , ca mă sură asiguratorie).
• Persoană ţinută alături de debitor, în situaţia codebitorilor solidari (asociaţii unei
entită ţi fă ră personalitate juridică , coproprietarii)
• Un terţ. Terţul poate face plata cu valori juridice diferite: în interes propriu, spre
exemplu, un locator plă teşte ipoteca pentru a salva soarta bunului, sau în interesul
debitorului – o liberalitate.
Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR
1.2.Compensarea – art. 167 CPF

Ipoteză
• în două raporturi juridice patrimoniale distincte pă rţile au concomitent calitatea de debitor şi creditor, unul
faţă de celă lalt, urmâ nd ca prin manifestarea lor de voinţă obligaţiile să se stingă pâ nă la concurenţa celei mai
mici.
• o condiţie sine qua non, este existenţa unor sume de restituit de la bugetul de stat sau bugetul local.

Contribuabilul va cumula calitatea de creditor faţă de bugetul general consolidat.

• creanţă fiscală principală dreptul la rambursarea T.V.A.
• dreptul la restituirea impozitelor, taxelor şi a altor contribuţii plă tite fă ră temei legal.

Procedura
• Compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată , fiind deopotrivă certe, lichide şi
exigibile.
• Compensarea se realizează de că tre organul fiscal din oficiu sau la cererea debitorului anterior restituirii de
sume.
• Rezultatul compensă rii va fi consemnat într-o notă de compensare, care se comunică contribuabilului.
• Pentru situaţia în care contribuabilul nu are obligaţii fiscale restante, organul fiscal va proceda la remiterea
sumelor din restituiri sau rambursări.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

1.2.1. Restituiri de sume – art. 168 CPF

Se restituie, la cerere, contribuabilului/plă titorului orice sumă

plă tită sau încasată fă ră a fi datorată .
• În situaţia în care s-a fă cut o plată fă ră a fi datorată , cel pentru care s-a fă cut
astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
• sumele de restituit ca urmare a aplică rii, potrivit legii, a scutirii indirecte sau a
altor asemenea scutiri.

Se restituie din oficiu urmă toarele sume:

• a) cele de restituit, reprezentâ nd diferenţe de impozite rezultate din
regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, care
se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunică rii deciziei de
impunere;
• b) cele încasate prin poprire, în plus faţă de creanţele fiscale pentru care s-a
înfiinţat poprirea, care se restituie în termen de cel mult 5 zile lucră toare de la
data încasă rii.
Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR
1.3. Ordinea stingerii creanțelor fiscale
– Art. 165 CPF
Ipoteza - Un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe,
contribuţii şi alte sume reprezentâ nd creanţe fiscale, iar suma plă tită nu este
suficientă pentru a stinge toate datoriile

Regula de stingere este Opţiunea contribuabilului.

• Se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul.

Excepția: stingerea efectuâ ndu-se, de drept, în urmă toarea ordine:

• a) toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii;
• b) obligaţiile cu scadenţe viitoare, la solicitarea debitorului.

Bugete locale: în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local cu

suma plă tită se sting cu prioritate amenzile contravenţionale individualizate în
titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de
obligaţie fiscală .

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2.1. Creanțele fiscale accesorii
(1) Dobânzi -un prejudiciu acoperit prin plata de daune-interese;
• art. 174 C.proc.fisc. dobânzi pentru fiecare zi de întâ rziere, începâ nd cu prima zi după termenul de scadenţă şi pâ nă la
stingerea obligaţiei principale. dobâ nzile sunt daune-interese moratorii
• nivelul acestora este de 0,02% pentru fiecare zi de întâ rziere.

(2) Penalităţi. - daune-interese cominatorii - de sancţiune pentru neexecutarea în termen

• prin simplul fapt al prevederii legale.
• Nivelul penalită ţii de întâ rziere se stabileşte – 0.01% pe fiecare zi de întâ rziere

(3) Penalitatea de nedeclarare

• 0,08% - în urma unei inspecții fiscale - max. 100%

Obligaţiile fiscale accesorii se stabilesc prin:

• Decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii aferente obligaţiilor fiscale din anul curent - MFP-ANAF cod
14.13.45.99/a; ori Decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii aferente obligaţiilor fiscale din anul precedent -
MFP-ANAF cod 14.13.45.99/b; Ori prin Proces-verbal privind calculul sumelor prevazute prin titlul executoriu - MFP-
ANAF cod 14.13.46.99 – câ nd titlul privind creanţa principală a devenit titlu executoriu.
Obligaţii fiscale locale.
• majorările de întârziere conform art. 183C.proc.fisc.
• Nivelul majoră rii de întâ rziere este de1% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată
pentru fiecare lună sau fracţiune de lună

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2.2. Înlesniri la plată – art. 184-209 CPF
Definiția - facilită ţile acordate de creditorul fiscal, debitorului să u, la cererea acestuia
pentru executarea voluntară a obligaţiei fiscale scadente, înainte de începerea execută rii
silite, câ t şi în timpul efectuă rii acesteia.

Forme: eşalonă rile – partajarea obligaţiei principale în tranşe - interval de timp

Condiţii:

• a) să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilită ţi bă neşti şi să aibă capacitate financiară de
plată pe perioada de eşalonare la plată . Aceste situaţii se apreciază de organul fiscal competent pe baza
programului de restructurare sau de redresare financiară ori a altor informaţii şi/sau documente relevante,
prezentate de debitor sau deţinute de organul fiscal;
• b) să aibă constituită garanţia potrivit art. 193;
• c) să nu se afle în procedura insolvenţei;
• d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
• e) să nu li se fi stabilit ră spunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau ră spunderea solidară , potrivit
prevederilor art. 25 şi 26. Prin excepţie, dacă actele prin care s-a stabilit ră spunderea sunt definitive în sistemul
că ilor administrative şi judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă ră spunderea a fost achitată , condiţia se
consideră îndeplinită .

Încetare şi Revocare:

• Neexecutarea conform graficului duce la îndestularea creanţei din garanţii.

• La data stingerii obligaţiilor fiscale eşalonate prin plată .

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2.3. Garanţiile – art. 210 CPF

Organul fiscal solicită constituirea unei garanţii pentru:

• a) suspendarea execută rii silite în condiţiile art. 233 alin. (8);
• b) ridicarea mă surilor asigură torii;
• c) asumarea obligaţiei de plată de că tre altă persoană prin angajament de plată , în condiţiile art. 24 alin. (1) lit. a);
• d) în alte cazuri prevă zute de lege.

Garanţiile pentru luarea mă surilor prevă zute la art. 210 se pot constitui:
• a) consemnarea de mijloace bă neşti la o unitate a Trezoreriei Statului;
• b) scrisoare de garanţie emisă de o instituţie de credit sau poliţă de asigurare de garanţie emisă de o societate de
asigurare. În cazul în care scrisoarea de garanţie/poliţa de asigurare de garanţie este emisă de o instituţie financiară
din afara Româ niei, aceasta trebuie să fie confirmată şi acceptată de o instituţie de credit sau de asigurare din Româ nia;
• c) ipotecă asupra unor bunuri imobile sau mobile din ţară ;
• d) gaj asupra bunurilor mobile.

Valorificarea garanţiilor
• (1) Organul fiscal competent se îndestulează din garanţiile depuse dacă nu s-a realizat scopul pentru care acestea au
fost constituite.
• (2) În cazul garanţiilor prevă zute la art. 211 lit. a) şi b), organul fiscal dispune instituţiei de credit/societă ţii de
asigurare emitente sau instituţiei financiare care a confirmat şi acceptat scrisoarea de garanţie/poliţa de asigurare de
garanţie, ori unită ţii de trezorerie a statului, după caz, virarea sumei de bani în conturile de venituri bugetare
corespunză toare.
• (3) Valorificarea garanţiilor prevă zute la art. 211 lit. c) şi d) se realizează prin modalită ţile şi procedurile prevă zute de
dispoziţiile art. 247 alin. (2) - (6) şi ale art. 248 - 259, care se aplică în mod corespunză tor.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2.4. Măsurile asiguratorii – art. 213 CPF
Procedură administrivă - popririi asigură torii şi sechestrului asigură tor asupra
bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor
acestuia,

Ipoteza:

• respectiv atunci câ nd există pericolul ca acesta să se sustragă , să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul,
periclitâ nd sau îngreunâ nd în mod considerabil colectarea.

Aceste mă suri pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, inclusiv în

cazul efectuă rii de controale

Încetare
• La 6 luni, dacă nu s-a emis titlul de creanță
• la scadenţă , în cazul neplă ţii, mă surile asigură torii se transformă în mă suri executorii
• Prin înlocuire cu o garanție.

Mă surile asigură torii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent.

• Decizia de instituire a mă surilor asigură torii trebuie motivată

Procedura
• Mă surile asigură torii se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită ,
care se aplică în mod corespunză tor.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

Prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de
a cere restituirea- art. 215-219 C.proc.fisc.

Termenul de prescripţie, în materie de executare silită - 5 ani.

Începutul cursului prescripţiei

• 1 ianuarie a anului urmă tor celui în care a luat naştere dreptul respectiv.
• creanţelor accesorii, dreptul de a cere executarea silită se prescrie după un termen calculat distinct pentru fiecare
creanţă accesorie.
• Acest termen se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

Suspendarea termenului de prescripţie dreptului de a cere executarea silită

• a) Cazurile prevă zute de dreptul comun pentru suspendarea prescripţiei dreptului la acţiune – art. 2532 C.CIV..
• b) Câ nd• legea prevede expres, • instanţa acordă suspendarea, • alt organ competent acordă suspendarea.
• c) Pe perioada valabilită ţii înlesnirilor – eşalonă ri, amâ nă ri.
• d) Câ t timp debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silită .
• e) Alte cazuri prevă zute de lege - C.proc.civ

Întreruperea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită

• Cazurile prevă zute de dreptul comun pentru întreruperea prescripţiei dreptului la acţiune;
• Pe data îndeplinirii de că tre debitor (înainte de executarea silită sau în timpul acesteia) a unui act voluntar de plată sau a
recunoaşterii în orice mod a datoriei.
• Pe data îndeplinirii de că tre organul fiscal a unui act de executare silită .

Efectul împlinirii termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită

• Efectele împlinirii termenului de prescripţie constau în stingerea dreptului de a realiza acte de executare silită .

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

Procedura de executare silită I
Definiţie.
• Prin executare silită se înţelege ansamblul mijloacelor procedurale, prin care creditorul, titular al dreptului
recunoscut printr-un titlu executoriu constrâ nge, cu concursul forţei coercitive a statului, pe debitor să
execute o obligaţie fiscală .
Sediul materiei: art. 220-255 C.proc.fisc.

Condiţii:

existenţa unui titlu executoriu.

• În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se înscriu creanţele fiscale, principale şi
accesorii, neachitate la scadenţă , stabilite şi individualizate în titluri de creanţă fiscală întocmite şi comunicate
în condiţiile legii, precum şi creanţele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie
titluri executorii. Niciun titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă fiscală emis şi
comunicat în condiţiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
obligaţia să fie scadentă .
• Este necesar ca obligaţia să fi ajuns la termenul prevă zut de lege pentru plata acesteia.
• Nu se poate trece la executarea silită , câ t timp debitorul se afla în termenul legal de plată voluntară ;
beneficiază de o amâ nare la plată .

plata să nu fi fost realizată în mod voluntar.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

Procedura de executare silită II

Competenţa.

• Sunt competente organele fiscale centrale sau locale, care administrează creanţa fiscală ;
funcţionarii competenţi se numesc executori fiscali.

Bunurile. Pot fi urmă rite bunurile în proprietatea debitorului, în

valoare totală de 150% din valoarea creanţelor de recuperat şi a
cheltuielilor de executare.
• Sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile urmăribile proprietate a
debitorului, prezentate de acesta şi/sau identificate de către organul de executare
silită, în următoarea ordine:
• a) bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie
principala sursă de venit;
• b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfă şurarea activită ţii care
constituie principala sursă de venit;
• c) bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza
contractelor de arendă , de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
• d) ansamblu de bunuri în condiţiile prevederilor art. 246;
• e) maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi
bunuri imobile ce servesc activită ţii care constituie principala sursă de venit;
• f) produse finite.
Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR
2.1. Executarea silită prin poprire

Sediul materiei: 236-237 C.proc.fisc.

Prin poprire sunt urmă rite veniturile sau orice sumă bă nească , în lei sau în valută , titlurile de valoare sau
bunurile mobile necorporale, deţinute sau datorate debitorului fiscal de că tre terţe persoane (terţ poprit)
sau pe care acestea le vor datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Procedură.

• Poprirea se înfiinţează printr-o adresă de înfiinţare a popririi, trimisă terţului poprit de că tre organul fiscal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire,
împreună cu o copie certificată , după titlul executoriu.
• Poprirea nu este supusă confirmării.
• Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei de înfiinţare.

Terţul poprit este obligat

• să înregistreze atâ t ziua, câ t şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi.

• să plă tească organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită , în contul indicat de organul de executare;
• să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţâ nd despre aceasta organul de executare.

Pe baza hotă râ rii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate
începe executarea silită a terţului poprit

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2.2. Executarea silită a bunurilor
mobile
Sediul materiei: art. 238-241 C.proc.fisc.

Obiect.
• orice bunuri mobile, animate sau neanimate, fungibile sau nefungibile, consumptibile sau neconsumptibile.

Procedură - dacă debitorul nu execută voluntar creanţa

• La expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea somaţiei de pată
• se trece la punerea sub sechestru a bunurilor.
• sechestrarea se efectuează după evaluarea bunurilor (de că tre un expert), prin întocmirea de că tre executorul fiscal a unui
proces-verbal de sechestru.

Procesul-verbal de sechestru este actul administrativ fiscal prin care bunul este
indisponibilizat (scos din circuitul civil).
• elemente obligatorii – art. 239 C.proc.fisc.: ▪ atributele de identificare ale executorului fiscal, ▪ atributele de identificare
ale debitorului fiscal, ▪ atributele de identificare ale creanţei executate, ▪ descrierea bunurilor sechestrate şi indicarea
valorii acestora, ▪ menţiuni privind alte drepturi reale existente cu privire la bun, ▪ atributele de identificare ale
administratorului-sechestru, ▪ menţiunea că , în caz de neplată în termen de 15 zile, se va trece la valorificarea bunurilor
sechestrate, ▪ semnă tura executorului fiscal, care a aplicat sechestrul şi a tuturor persoanelor care au fost de faţă la
sechestrare.

la data punerii sub sechestru se naşte:

• un drept de ipotecă mobiliară ori gaj al statului/unită ţii administrativ-teritoriale asupra bunului respectiv.
• ipotecă mobiliară - fă ră deposedare, caz în care bunul ră mâne în posesia debitorului
• gaj - cu deposedare, caz în care organul fiscal va numi un custode pentru bunul respectiv. - ca efect al punerii sub sechestru
bunurile sunt indisponibilizate; acestea sunt scoase din circuitul civil.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

2. 3. Executarea silită a bunurilor
imobile
Sediul materiei: art. 242-244 C.Proc.Fisc.

Obiect.

• pentru satisfacerea unei creanţe fiscale pot fi urmă rite orice bunuri imobile aflate în proprietatea
debitorului fiscal.
• vor fi executate silit împreună cu acesta şi bunurile accesorii bunului imobil,
• după somarea debitorului şi evaluarea bunurilor printr-o expertiză se va trece la punerea bunurilor
imobile sub sechestru.

Procesul-verbal de sechestru va avea un conţinut identic cu cel de la bunurile

mobile.

Efectele punerii sub sechestru.

• punerea sub sechestru duce la constituirea unui drept de ipotecă legală . Organul de executare silită va
solicita de îndată efectuarea inscripţiei ipotecare de că tre Biroul de Carte funciară în raza teritorială a
că ruia se află situat bunului imobil, conform Legii 7/1996 - legea publicită ţii imobiliare.
• prin punerea sub sechestru a unui bun imobil debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru a
efectua plata voluntar, în caz contrar bunul va fi supus procedurii de valorificare.
• Nu în ultimul râ nd, bunul aflat sub sechestru va fi indisponibilizat.
Suspendare. art. 244 C.proc.fisc. câ nd debitorul oferă fructele civile – veniturile din
închirierea bunului urmă rit pentru 6 luni sau alte venituri pentru a salva soarta
imobilului.

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR

Valorificarea bunurilor

Prin • art. 248 C.proc.fisc

• Procedura. Rolul central în această procedură revine
înțelegerea debitorului, care, cu acordul organului fiscal va că uta
pă rților propuneri pentru cumpă rarea bunului respectiv.

• art. 249C.proc.fisc

Prin vâ nzare • (a) câ nd bunurile sunt perisabile sau supuse degradă rii, (b)
înaintea începerii procedurii de valorificare prin licitaţie, dacă se

directă
recuperează integral creanţa fiscală ; (c) după finalizarea
procedurii de licitaţie dacă bunul nu a fost vâ ndut şi un
cumpă ră tor oferă preţul de evaluare a bunului.

• art. 250-255 C.proc.fisc..

Prin licitație • Etape: anunțul, depunerea ofertelor, licitația, adjudecarea

Drept financiar – UAIC – Drept 2022-2023 - IFR