UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT

CENTRUL: SIBIU

DISCIPLINA: Drept financiar II

TEMA: Stabilirea creanţelor fiscale. Titlurile de creanţă fiscală

COORDONATOR:

Conf. univ. dr. CRISTINA ONEȚ

STUDENT:
Hentea Raul Alexandru
Anul II

Anul universitar 2020-2021

Semestrul II

1
Cuprins

Titlul de creanță fiscală....................................................................................................................3

Particularitățile titlului de creanță fiscală:...................................................................................3
Clasificarea titlurilor de creanță fiscală.......................................................................................4
După scopul urmărit, putem distinge:......................................................................................4
După relaţia ce se poate stabili cu alte categorii de acte juridice există:.................................5
NATURA JURIDICĂ A TITLURILOR DE CREANŢĂ FISCALĂ.............................................6
Bibliografie......................................................................................................................................8

2
 Titlul de creanță fiscală

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect într-un raport juridic de
obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită debitor, îndeplinirea
obligației acesteia. Individualizarea obligației fiscale se realizează prin titlul 1 de creanță2
fiscală.

Titlul de creanță bugetară reprezintă actul juridic prin care se stabilește întinderea
obligației de plată ce revine persoanei fizice sau juridice care are calitatea de contribuabil.

Titlul de creanță se întocmește sau se confirmă de către organele ce compun

aparatul fiscal al statului și cărora le revine competența de a calcula impozitele și taxele
datorate bugetului de stat. Obligația fiscală fiind o obligație impusa in mod unilateral de
către stat contribuabilului, și titlul de creanță ce o individualizează este un act juridic
unilateral. Titlul de creanță fiscală, ca act juridic unilateral, dă naștere unui drept de
creanță al statului având ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul le datorează
bugetului general consolidat, precum și obligației ce revine contribuabilului de a păti
aceste sume în cuantumul și la termenele stabilite.Legal, titlul de creanță fiscală este
caracterizat ca fiind “actul juridic prin care se constată și se individualizează
obligația bănească a fiecarui plătitor de venituri bugetare”3 atat a impozitelor si
taxelor, cât și a contribuțiilor, amenzilor și altor sume de bani ce reprezintă venituri
publice, întocmite de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit
legii.

Particularitățile titlului de creanță fiscală:

 este un act juridic declarativ de drepturi si obligații. Prin emiterea sau

confirmarea titlului de către organele competente se constată dreptul statului de
a încasa sumele de bani datorate bugetului de stat și obligația în acest sens ce
revine contribuabilului;
 este executoriu de drept. În măsura în care contribuabilii nu își execută la
termenele stabilite obligația de a plati sumele cuvenite bugetului de stat,
organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silită a acestor sume.
 contestarea -procedura prealabilă(amiabilă) și – procedura în Instanța, a
contenciosului administrative.

1
Act sau fapt juridic ce constituie temeiul unui drept ; Vladimir Hanga, Diana Calciu, Dictionar juridic, Editura
Luminalex, Bucuresti, 2007 , pag 178.
2
Drept in temeiul caruia o persoana(creditorul) poate constrange pe o alta(debitor) sa-i dea,sa-i faca sau sa nu-i faca
ceva ; idem,pag.70
3
I.Oliga, drept financiar, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975, pag.108.
3
Clasificarea titlurilor de creanță fiscală

După scopul urmărit, putem distinge:

 titluri de creanțe fiscale întocmite exclusiv în acest scop, denumite și titluri de

creanță explicit. Aceste titluri de creanță sunt reprezentate de actele de impunere
întocmite în formă scrisă de organele fiscale, diferite în funcție de categoria de
impozite sau taxe pe care o constată .

1. procesul-verbal de impunere; în baza acestuia, organele fiscale vor

comunica subiectului plătitor,înainte de termenul la care impozitul trebuie plătit,o
înștiințare de plată, care conține precizarea sumei pe care acesta o datorează bugetului de
stat. Se practică pentru impozitele și taxele locale cum ar fi impozitul pe clădirile
persoanelor fizice,impozitul pe terenurilor ocupate de clădiri și construcții, taxa asupra
mijloacelor de transport,si pentru aprobarea normelor privind metodologia de calcul și
formularistica corespunzătoare referitoare la așezarea și urmărirea impozitelor și taxelor
locale; reglementate prin Lege nr.571 din 22 decembrie 2003 a impozitelor și taxelor
locale și impozitul agricol.

2. declarația de impunere –Pentru anumite categorii de impozite,titlul de

creanță fiscală îl reprezintă chiar declarația de impunere întocmită de contribuabil și
depusă la organul fiscal competent. Organul fiscal va verifica exactitatea datelor înscrise
în declarația de impunere și a calcului impozitului datorat, calcul cuprins în aceeași
declarație,dar nu va emite un alt act care să aibă natura unui titlu de creanță. Declarația de
impunere pentru obligațiile bugetare locale provenite din impozite,taxe locale și orice alte
contributii,care se emite de autoritatile administratiei publice locale ori de
compartimentele de specialitate ale acestora pe baza declarațiilor depuse de
contribuabili,sau alte documente privind materia impozabila. Declarația de impunere
trebuie să cuprindă:
a. denumirea organului fiscal emitent
b. data la care a fost emis și data de la care își produce efectele
c. obiectul actului administrativ fiscal
d. motivele de fapt
e. temeiul de drept
f. numele și semnătura persoanelor împuternicite, potrivit legii
g. ștampila organului fiscal emitent
h. posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul de
soluționare competent
i. mențiuni privind audierea contribuabilului

4
 Contribuabilii persoane fizice sau juridice romane sau straine, inclusiv institutiile
publice, sunt obligati sa depuna declaratii de impunere ori de cate ori se modifica materia
impozabila sau situatia contribuabililor, chiar daca, potrivit legii, sunt scutiti de la plata
impozitelor sau taxelor locale ori pentru bunurile pe care le detin in proprietate nu
datoreaza impozite sau taxe locale. Declaratia de impunere se intocmeste prin grija si pe
raspunderea contribuabililor, prin completarea unui formular specific impozitului sau
taxei locale respective. La cererea contribuabilului acest formular se pune la dispozitia sa,
in mod gratuit, de catre compartimentul de specialitate . Pentru anul urmator,se depun de
catre contribuabili la organele fiscale locale pentru unele impozite, cum este cazul
impozitului pe profit.

3. documentul de evidență întocmit de contribuabil ; in cazul impozitului pe

profit, contribuabilii depun declaratii trimestriale și anuale privind impozitul pe profit, în
temeiul cărora se efectuează plăți trimestriale și anuale ale acestui impozit;Un alt venit
fiscal, pentru care titlul de creanță fiscală este reprezentat de declarația întocmită de
contibuabil și verificată de organele fiscale, este taxa pe valoare adaugată.

4. declarația vamală; in ceea ce priveste taxele vamale , titlul de creanta

fiscala il va reprezenta declaratia vamala de import intocmită de importatorul-debitor al
taxelor vamale. acte care implicit sunt și titluri de creanțe fiscale, denumite titluri de
creanțe implicite. Sunt intocmite de organele financiar-contabile sau de alte organe ale
statului.
 documentele de plată a salariilor și a altor drepturi salariale impozabile
 documentele de plată a veniturilor sau altor drepturi bănești cuvenite
colaboratorilor externi pe baza unei convenții de colaborare
 documentele ce constată plată către asociați sau acționari a dividendelor cuvenite
după repartizarea profitului net.
 actul constatator întocmit de organul de control financiar.

După relaţia ce se poate stabili cu alte categorii de acte juridice există:

• titluri de creanţe fiscale principale;

• titluri de creanţe fiscale complementare

5
 NATURA JURIDICĂ A TITLURILOR DE CREANŢĂ FISCALĂ

Dreptul procedural fiscal cuprinde totalitatea reglementărilor ce se referă la

modalităţile de realizare în concret a dispoziţiilor fiscale, sau altfel spus, totalitatea
normelor ce reglementează modalităţile de realizare a actelor de administrare fiscală.
Prin lege se arată că, prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a
altor sume datorate bugetului general consolidat se înţelege ansamblul activităţilor
desfăşurate de organele fiscale în legătură cu:
 înregistrarea fiscală;
 declararea, stabilirea, verificarea şi colectarea impozitelor, taxelor contribuţiilor şi
a altor sume datorate bugetului general consolidat;
 soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale.
Impozitele, taxele, contribuţiile şi orice alte sume datorate bugetelor publice (ale
statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale) se pot stabili, fie prin declaraţie fiscală
întocmită şi depusă de către contribuabil, fie prin decizie de impunere emisă de către
organul fiscal.
Declaraţia fiscală este documentul care se depune, în mod obligatoriu, la organele
fiscale, de către persoanele stabilite prin lege şi care conţine, în principiu, o declarare a
obligaţiilor fiscale ori a bunurilor sau veniturilor din a căror deţinere decurg obligaţii
fiscale, ale subiectului de la care emană declaraţia.
Pentru întocmirea declaraţiei fiscale contribuabilul completează un formular pus la
dispoziţie gratuit de către organul fiscal, care trebuie să fie corect, complet şi de bună
credinţă , care se depune la registratura organului fiscal , prin poştă sau prin mijloace
electronice .
Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la
stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere, dar nu înainte
de înştiinţarea contribuabilului despre faptul că a depăşit termenul de depunere a
declaraţiei fiscale şi că după trecerea unui termen de 15 zile de la comunicarea
înştiinţării4.
Decizia de impunere este actul administrativ fiscal, emis de către organul
competent şi care cuprinde obligaţia fiscală de plată, ce cade în sarcina
contribuabilului, desemnat prin acel document, având obligaţia de a îndeplini toate
condiţiile de formă pentru această categorie de acte.
În plus aceasta trebuie să cuprindă şi următoarele :
 tipul de impozit, taxă , contribuţie sau altă sumă datorată bugetelor publice ;
 baza de impunere ;

4
Cristina Oneţ, Dreptul Finanţelor Publice ,Ed. Lumina Lex ,Bucureşti , 2005, pag. 144-145
6
  cuantumul impozitului datorat de către contribuabil pentru fiecare perioadă
impozabilă;
Decizia de impunere produce efectul juridic de individualizare a unei creanţe
fiscale iar în ipoteza neîndeplinirii obligaţiilor fiscale , pe baza ei se porneşte executarea
silită. Pe baza şi cu ajutorul datelor cuprinse în deciziile de impunere se întocmesc
registrele de evidenţă a contribuabililor denumite „ roluri fiscale”.
Conţinutul fundamental al raportului de drept financiar public îl constituie
obligaţia stabilită unilateral de către stat în sarcina contribuabililor ( persoane fizice sau
juridice ) de a plăti o anumită sumă de bani, la termenul stabilit, în contul unuia din
bugetele publice.
Izvorul obligaţiei bugetare este întotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de
lege care instituie şi reglementează un venit al bugetului de stat.
Obligaţia concretă de plată se naşte dintr-un act care se numeşte generic titlu de
creanţă.
Beneficiarul obligaţiei financiar-fiscale este statul, reprezentat prin organele
fiscale create în cadrul administraţiei de stat.
Condiţiile de stabilire, modificare şi stingere a obligaţiei fiscale sunt reglementate
în mod unitar pentru toate categoriile de venituri fiscale. Modificarea obligaţiei bugetare
poate fi determinată pe de o parte de cauzele prevăzute în general de actele normative
care reglementează veniturile bugetare. Stingerea obligaţiei fiscale se realizează prin
modalităţi comune şi altor obligaţii juridice cum ar fi : plata, executarea silită sau
prescripţia sau prin modalităţi specifice cum ar fi scăderea sau anularea obligaţiei
bugetare.
Legiuitorul prin Codul de procedură fiscală reglementează titlul de creanţă fiscală
pe care îl defineşte ca fiind actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa
fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potivit legii .
Titlurile de creanţă nu se referă doar la obligaţiile fiscale (impozite şi taxe) acesta
putând să conţină şi alte categorii de obligaţii de natură pecuniară ( amenzi sau alte
venituri nefiscale) .
Prin Ordonanţă nr.92 din 24 decembrie 2003, titlul de creanţă bugetară a fost
stabilit de către legiuitor ca fiind actul prin care se constată şi se individualizează
obligaţia de plată privind creanţele bugetare , întocmit de către organele de specialitate ,
sau de persoane împuternicite,potrivit legii.
Analizând cele două definiţii date titlurilor de creanţă , în opinia specialiştilor
aceştia consideră că , vechea terminologie de „titlu de creanţă bugetară” era mai corectă
decât cea de „titlu de creanţă fiscală „ utilizat în legislaţia în vigoare.
În privinţa naturii juridice a titlurilor de creanţă fiscală , în literatura juridică de
specialitate , s-au conturat două mari opinii :
 conform doctrinei de drept financiar , se susţine că titlul de creanţă fiscală , este un
act de impunere şi are natura juridică a unui act unilateral de drept financiar public ;
 conform doctrinei de drept administrativ , se susţine că titlul de creanţă este un act
administrativ ;

7
 Bibliografie

o Cristina Oneţ – Dreptul Finanţelor Publice , Partea Generală – Editura

Lumina Lex , Bucureşti, 2005
o Suportul de curs Dreptul Financiar II.
o Gheorghe Gavrilaş- Finanţe Publice , Universitatea „ Petru Maior” – Tg.
Mureş , 2004
o Legea nr. 571/2003- Codul Fiscal
o http://www.euroavocatura.ro/articole/61/Titlul_de_creanta_fiscala
o Petre Lăzăroiu-Drept finanicar-fiscal român , Editura Valand, București-
1999