01/11/24 1

01/11/24 2
 Factorii de eroare

Depind de :
• operator
• algoritmul interpretării
• particularităţile individuale ale pacientului
 Pozitionarea pentru scanare AP a a coloanei lombare:

- Pacientul este centrat in mijlocul chenarului desenat

pe masa, echidistant fata de marginile acestuia.

- Coloana trebuie sa fie dreapta pe mijlocul mesei.

- Genunchii flectati la 900 pe suport ( cel mai impotant
criteriu deoarece nerespectarea lui produce artefacte).

- Centrarea se face pe linia mediana la 1,5 cm sub

crestele iliace.

- Pe imaginea scanata crestele iliace sunt vizibile iar

scanarea incepe din mijlocul vertebrei L5 si se termina
in mijlocul vertebrei T12.
 Erori de poziţionare

poziţionare excentrică în chenar vertexul trebuie poziţionat la 2

cm de limita proximă a
chenarului
 Lipsa de corectare a lordozei (coapsele 900 cu
coloana)

Poziţionare corectă Poziţionare incorectă

 Hiperlordoza creste DMO datorita scăderii ariei de proiecţie a corpilor vertebrali prin
aproprierea de receptor şi îndepărtarea de tub şi a suprapunerilor vertebrale care
influenţează trasarea corectă a spaţiului intervertebral. Radiaţia străbate concomitent
porţiuni din doua vertebere adiacente.
 Selecţionarea regiunii de interes
coloana lombară AP L1-L4 cu vizualizarea T12 şi a sacrului
Selectionare corecta a regiunii de interes
 Recunoasterea L1 poate fi ingreunata de coastele supanumerare
lombare sau de existenta unui numar mai mare sau mai mic de vertebre
lombare.
Aproximativ 15% din populatie are 4 sau 6 vertebre lombare sau un set
de coaste supranumerare pozitionate fie la T11 fie la L1.
Coastă lombară
• Aparatul selectează automat conturul vertebral dar exclude zonele cu densitate care nu
se incadreaza in aria de cercetat (field of view), care trebuie retrasate manual.
• DXA este o metoda operator dependenta.
Selectare manuală
 Selecţionare automată

Selecţionare manuală
Trasarea incorecta a conturului corpului
vertebral sau a spaţiului intervertebral
Aparatul selectează automat conturul vertebral
dar exclude zonele cu densitate prea mare sau
prea mica ce ies din fereastra de examinare
care trebuie retrasate manual.
 Selectare manuala a zonei de interes.
Se remarca diferente semnificative intre valorile densitatii
osoase intre cele doua examinari ale aceluiasi pacient
Pierdere accelerata. Urmarire in evolutie.
 Metoda DXA
Erori datorate particularităţilor pacientului:
• osteofite
• calcifieri vasculare
• calcifieri discale
• boala artrozică
• scolioza
• implante metalice
• intervenţii chirurgicale
• poziţii antalgice
• varietăţi anatomice ca insulă de compactă osoasă
• resturi de substanţă de contrast în intestin sau
canalul rahidian.
Spondilartroza hiperostozanta
creste densitatea masurata.
Densitate osoasa crescuta la
un pacient de 71 ani cu
spondilartroza hiperostozanta.
Densitatea osoasa scade
16g/cm2 in trasarile care includ
osteofitele in zona de interes
prin marirea suprafetei
masurate.In aceste cazuri se
interpreteaza alte regiuni de
interes.
 Osteofitele care se
proiecteaza lateral
maresc suprafata de
examinare si scad
densitatea
masurata.

• Excluderea osteofitelor este

obligatorie deoarece cresc
suprafata de examinare si
reduc densitatea masurata pe
cm2 (aceeasi cantitate de
calciu intr-o arie mai mica).
• Una dintre limitele DXA este
dependenta de suprafata
masurata.
Osteofiele importante impun
eliminarea coloanei de la
interpretare.
Scolioza de orice grad influenţează
DMO iar scolioza severă in unele
cazuri nu permite selectionarea in
ROI a niciunui corp vertebral.
Scolioza este insotita in aproape
toate cazurile si de o rasucire a
corpilor vertebrali, ceea ce duce la
cresterea distantei parcurse de
radiatia X si implicit la cresterea in
mod eronat a densitatii osoase.
Osteoscleroza vertebrală secundara scoliozei.
Vertebra L4 prezintă osteoporoză cu scor T de -3,1 DS, pe când vertebrele
distorsionate au scorul T de -1,5 DS. Acesta din urmă ar fi putut face să se
treacă cu vederea un diagnostic cert de osteoporoză.
 Osteoscleroza creşte densitatea măsurată.

Corpul vertebral L4 datorita osteosclerozei importante si rasucirii in ax are o

densitate masurata de 1,220 g/cm2 si un scor T 0,2 DS cu 2,5 DS mai mare in
comparatie cu L1 0,804 g/cm2 scor T -2,7 DS .
Osteoscleroza
creşte
densitatea
măsurată
GHITEA LIVIA
GHITEA LIVIA
26 ani F
Osteoscleroza
benigna
• Tasarea vertebrală creşte
densitatea măsurată.
• Cu cat tasarea este mai
importanta cu atat densitatea
este mai mare datorita reducerii
ariei de proiectie a vertebrei.
Osteoporoza cu tasari vertebrale
 Tratamentul
Terapiile actuale cresc densitatea osoasa cu 5-12%
reducind riscurile de fractura cu 30-70%
– Bifosfonati (eti-, alen-,rise-,iban-, zolen- dronat)
– Reglatori selectivi ai modularii estrogenilor(SERM)
– Ranelat de strontiu
– Hormoni paratiroidieni anabolici
– Cantitati adecvate de calciu si vitamina D
Ranelatul de Sr acumulat intraosos creste artificial
DMO masurata datorita masei atomice mari a
acestuia-necesita corectie.
Tratamentul poate avea un raspuns intarziat astfel
cresterea DMO poate sa nu fie un marker adecvat al
eficientei tratamentelor
Tableta de calciu
 • Laminectomie L4
• Densitatea osoasă mult redusă
960g/cm2 şi un scor T de -2,3 în
comparaţie cu vertebrele L2 şi L3
care au 1290 respectiv 1198 g/cm2 şi
un scor T de 0,4 DS şi -0,4 DS.
Examinarea din incidenta laterala
confirma densitatea normala a
corpilor vertebrali L2 si L3 excluzind
din calcul arcul vertebral.

• Includerea în ROI a unor structuri

calcare sau a unor structuri cu
densitate mare cresc în mod eronat
valoarea măsurată a DMO.
• Excluderea unor structuri osoase
din ROI scade DMO.
• Pacientul trebuie să fie rugat
să indepărteze orice piesă
metalică din câmpul de lucru.
• Aparatele moderne permit
eliminarea artefactelor metalice
din regiunea de interes si
masurarea DMO a osului
restant.
Artefacte
opace.
 Introducerea de ciment acrilic intr-o
vertebra tasata este greu de recunoscut pe
imaginea scanata dar creste mult DMO si
este exclusa de la interpretare.
 Inel ombilical exclus automat de catre aparatul de la masurare. Scolioza
insa, care nu a putut fi corectata pe masa, face ca diferenta dintre vertebre
sa fie mai mare decat o deviatie standard.
 Masurarea in incidenta anteroposterioara a coloanei poate fi influentata si de
calcifierile vasculare care cresc densitatea măsurată. Odata cu inaintarea in virsta,
frecventa si dimensiunile calcifierilor vasculare cresc. Corelarea radiografiei si
ecografiei cu densitometria sau examinarea densitometrica in incidenta laterala ,
pot evita acest tip de artefact.
 Prezenta tulburarilor de statica (accentuarea cifozei, hiperlordoza), artrozei, calcifierilor
vasculare si supraponderii duce la cresterea artificiala a densitatii osoase pe examinarea AP
cu o deviatie standard in comparatie cu examinarea in LL sau cu cea de la nivelul soldului.
• Prezenta osteosclerozei intraspongioase sau
proiectarea peste corpul vertebral a osteofitelor nu poate
fi evitata nici pe examinarea LL si duce la excluderea de
la interpretare a corpului vertebral.
• Atunci cand cresterea densitatii este mai mare cu mai
mult de o DS, vertebra este exculsa de la interpretare.
Cresterile mai mici insa pot duce la artefacte de
interpretare.
DXA de coloana laterala
lombara, care evalueaza
exclusiv corpurile vertebrale,
este mai putin afectata de
factorii amintiti anterior, dar
masuratorile au o precizie mai
scazuta si implica doze mai mari
de radiatii.
• Cranio-caudal vertebrele au dimensiuni si continut mineral mai mare.
• BMC si aria cresc in sensul L1—L4 iar DMO in sensul L1—L3 (iar pe GE
Lunar DMO L3=L4 sau L3 >L4 mai probabil datorita dimensiunilor mai
mari ale L4). Densitatea creste cu aprox 6% intre L1 si L4.
 DXA
Densitometria DXA masoara DMO pe unitatea de suprafata-
bidimensional – si nu tridimensional, volumetric. Selectarea
unei regiuni de interes mai mare sau mai mica micsoreaza sau
mareste artefactual densitatea masurata (g/cm2).
Societatea Internationala de Densitometrie clinica sugereaza
ca o diferenta de 2% intre vertebre si masurarea doar a doua
vertebre poate fi acceptata.
Masuratorile ulterioare trebuie efectuate in acelasi loc si daca
este posibil in aceeasi pozitie a pacientului pentru a putea fi
comparate cu precedentele si a creste gradul de precizie al
reproductibilitatii masuratorilor seriate.
Numărul cazurilor care nu pot beneficia de metoda DXA este
mic.Intotdeauna densitatea ososa poate fi masurata in cel putin
o zona de interes chiar daca rezultatul obtinut nu este predictibil
pentru alte zone.
Artefacte care conduc la supraestimarea DMO
- degenerarea coloanei si hiperostoza (osteofite)
- fractura vertebrala
- calcifieri extra osoase (nodului limfatici, aorta calcificata)
- metastaze sclerotice
- hemangiom vertebral
- spondilita anchilozanta
- metale incorporate (inele, tije chirurgicale, Myodil)
- pozitionare inadecvata a capului femural (rotatie interna insuficienta)
- obezitate
- terapie cu strontiu
- vertebroplastie

Artefacte ce conduc la subestimarea DMO

- laminectomie
- metastaze litice
- greutate scazuta
 ACROMEGALIE

1. Aspect balonizat al seii turcice

2. Largirea calotei craniene
3. Hipertrofia protuberantei occipitale externe
4. Hipertrofia sinusului frontal
5. Mandibula cu unghi deschis si prognatism
Grosimea
tesuturilor moi
subcalcanene
Normal sub 2,5 cm
Inaltime 1,69 m
Inaltime 1,69 m
Inaltime 1,94 m
- inalt
DXA la nivelul femurului proximal este o examinare
importanta deoarece este una din cele mai bune metode de
evaluare a riscului de fractura de sold, este mai putin
afectata de artefacte decat coloana.
 Abductie si rotatie internă cu 15-20o a
A
membrelor innferioare pentru a reduce
unghiul de anteversie si a pozitiona colul
femural paralel cu masa.
Cu cat unghiul de anteversie este mai
mare cu atit DMO masurata este mai
mare.
Trohanterul mic trebuie sa fie putin
B
proeminent iar colul femural trebuie sa
nu apara scurtat.
A) pozitie corecta B) Rotatie interna
prea mare C) Rotatie insuficienta

C
 Pozitioneaza pacientului pentru
scanarea femurului.

Femurul se plaseaza pe axul central al

mesei cu axul femural paralelcu masa.

Mainile trebue pozitionate in afara ariei

de interes.

Rotatia interna cu 250 si abductia cu 150

a membrului inferior.

Centrarea se face 5 cm deasupra

marelui trohanter pe mijlocul femurului.

Scanarea trebuie sa inceapa distal de

ischion si sa se termine proximal de
marele trohanter.
 Pozitionare corecta
TROHANTERUL MIC ESTE PUTIN VIZIBIL
 Pozitionare incorecta
a) lipsa rotatiei (trohanterul mic este proeminent)
b) rotatie prea mare (trohanterul mic nu se vede)
 Metoda DXA
Regiunea de interes
sold cuprinde: şoldul
total, colul, regiunea
trohanterica.Triunghiul
Ward nu este luat in
considerare la
masurare.

Caseta
dreptunghiulară
trebuie poziţionată în
zona cea mai îngustă
a colului fără să
cuprindă trohanterul.
Caseta dreptunghiulară trebuie poziţionată în zona cea mai îngustă a colului
fără să cuprindă trohanterul. Includerea unor structuri osoase în zona de
interes (trohanterul mare,cotil etc.), maresc artificial densitatea.
 Analiza soldului:
• se apreciaza doar colul femural si/sau femurul total.
• DMO trebuie masurat bilateral oridecite ori este posibil.
• verificarea pozitionarii corecte a membrului inferior (in
rotatie interna si in abductie).
• verificarea selectarii corecte a zonelor de interes.
• trasarea corecta a contururilor osoase.
• o masuratoare automata a axului lung al colului este
inclusa intr-un nou software de analiza pentru o mai buna
predictie a riscului de fractura.
 Diferenta intre soldul total stang – drept. Aceasta inegalitate ar putea fi explicata
de ingrosarea trabeculelor osoase pe traiectul liniilor de forta ceea ce se intampla
si in tulburarile de statica minore, inegalitatea membrelor inferioare, coxartroza.
 Datorita formei complexe tridimensionale a femurului
proximal si a proiectiei, pozitionarea improprie are un
efect semnificativ asupra DMO.Axul colului femural
trebuie sa fie paralel cu masa de examinare.

Afectiuni care pot modifica DMO:

osteoartrita, boala Paget, fracturi, calcifieri vasculare,
tendinite calcificate, necroza aseptica de sold.
• Radiografiile conventionale precizeaza diagnosticul
• DMO trebuie masurata in alta regiune.
 Osteoscleroza trohanteriana
dreapta creste mult densitatea
masurata
• Densitatea sold total este 1,083
g/cm2 scor T 0,2 cu sortul adipos
suprapus peste articulatia
coxofemurala si de 0,997 g/cm2 scor
T 0,1 DS in conditiile ridicarii acestuia.
• Practica densitometrica standard
impune ridicarea manuala a sortului
de grasime de catra pacient in timpul
scanarii.
Coxartroza fie că este productivă fie că este distructivă
influenţează densitatea osoasă.
Fig. În dreapta coxartroză osteocondensantă pe fond de
coxa profunda. În stânga coxartroza predominent
distructivă. Diferenţă mare de densitate stânga-dreapta atâ
datorită bolii cât şi datorită selectării regiunii de interes.
Continutul mineral crescut al osului
Osteopetrosis
Bisphosphonate Treatment
Fluorosis
Benign High Bone Mass
Osteopetroza
Tratamentul cu bifosfonat
Fluoroza
Masa osoasa ridicata, benigna
Odata cu dezvoltarea tehnicilor imagistice si a softurilor
sofisticate pentru post-procesare, s-au ales regiuni de
interes noi pentru a imbunatati predictia riscului de
fractura.

Recent, un soft pentru portiunea superioara a colului

femural (upper
( neck) a fost implementat pe un scanner
clinic pentru DXA.

Rata scaderii DMO corelata cu varsta pentru acest ROI este

mai mare decat cea pentru ROI standard. Porozitatea si
grosimea portiunii superioara a colului se pare ca au un
rol central pentru rezistenta femurului.

Se crede ca aceasta regiune de interes poate prezice riscul

fracturilor de col femural mai precis decat femurul total.
 DMO la antebrat trebuie masurata in urmatoarele circumstante:

• soldul si/sau coloana nu poate fi masurata sau interpretata

• la pacientii obezi (peste limita de greutate a patului DXA)
Total body apreciază compoziţia corporală :
- masa grasă,
- masa slabă,
- conţinut mineral,
- indicele de masa corporala
 Total body apreciază compoziţia corporală :
 masa grasă,
 masa slabă,
 conţinut mineral
 Total body

 Indicaţii:
 -în afecţiunile care produc reducerea masei musculare
 -în anorexia nervoasă,sindromul Cushing, deficitul de
somatotrop,osteogeneză imperfectă etc.
 -la sportivi pentru aprecierea raportului masă musculară-masă osoasă
 - în osteoporoza severă pentru aprecierea conţinutului mineral osos
Total body
Cea mai mică densitate minerală - 5,7 iar
conţinutul mineral osos 1365g
Valorile extreme ale densităţii osoase măsurate
prin metoda DXA în cadrul lotului examinat
Valorile extreme ale densităţii osoase măsurate
prin metoda DXA în cadrul lotului examinat
 Doza de iradiere a pacientului este redusă si variaza intre 1
si 50 µSv pe examinare in functie de tehnologie, model de
aparat si tehnica examinarii (total body, coloana loboscarata
laterala).
Generatia 2-fascicul evantai -3-6 μSv /zona
Antebrat -0.5 μSv calcaneu-0.03 μSv

• Iradierea naturală este de

5-8 µSv pe zi
• Doza Rgr pulmonara 20μSv
• Un zbor transatlantic
produce 60 µSv
Zonele iradiate si radiatia difuzata
 Doza de iradiere a personalului
este practic zero

Curbele de
izoexpunere în
jurul aparatului
sunt identice cu
fondul natural
de iradiere.
Rezultatul printat include:

1. o imagine anatomica a zonei scanate.

2. un grafic reprezentand densitatea minerala raportata la

varsta pacientului.

3. rezultatele examinarii, incluzand valorile densitatii

minerale pentru zonele de interes, densitatea minerala sub
forma de procent raportat la o un adult tanar, ca un
procent raportat la o populatie de referinta, precum si
scorurile T si Z.
 Rezultatul DXA trimis catre medic include:
• DMO in g/cm2 pentru fiecare zona
• zonele scheletale incluse
• scorul T si/sau Z cand sunt adecvate
• interpretarea rezultatelor
• riscul de fractura
• rezultate neasteptate, cum ar fi un scor foarte inalt pentru o
anumita vertebra
• indicatii pentru alte metode de diagnostic imagistic:
- pacienti supraponderali- imagine cu rezolutie slaba
- suspecti de fracturi putin severe
- discrepanta mare a DMO intre vertebre
 Operatorul trebuie sa efectueze anamneza pacientului si sa completeze toate
datele cerute in chestionar referitoare la: medicatia pacientului, factorii de risc
pentru osteoporoza,prezenta osteoporozei in familie, existenta fracturilor,
existenta altor boli metabolice, interventii chirurgicale pe femur si coloana.

 Radiologul are obligatia sa consulte chestionarul inainte de a da rezultatul.

 Rezultatul DXA :
 trebuie sa cuprinda comentarii asupra limitarilor tehnice datorate pacientului,
bazate pe criteriile OMS.
 trebuie interpretat in contextul celorlalte date clinice si de laborator ale
pacientului.
 radiologul trebuie sa efectueze radiografii pentru corelarea DXA cu aspectul
radiologic mai ales in cazul suspiciunilor de fractura, de metastaze, de alte boli
metabolice.
 radiografia nu trebuie facuta de rutina la fiecare pacient, dar este utila la cei cu
osteoporoza severa, simptomatici, cu suspiciune de fractura sau alte afectiuni.
 Masuratori complementare dupa determinariea DMO:
- ar trebui facute doar cand modificarea asteptata a DMO
egaleaza sau depaseste (least significant change)
modificarea semnificativa.
- o modificare semnificativa trebuie calculata pentru a avea
certitudinea ca modificarea este o schimbare reala si nu
doar o eroare de masuratoare.
 Estimarea riscului relativ de fractura se face pe baza scorului T de la
coloana si sold. Pentru fiecare scadere a DMO cu o deviatie standard,
riscul de fractura creste de 2 ori.

Pentru a calcula riscul relativ de fractura se foloseste urmatoarea

formula: riscul relativ = 2 inmultit cu modul de scorul T. De exemplu o
femeie de 57 de ani cu scor T -4 are riscul relativ pentru fracturi la nivelul
coloanei de 2 la puterea 4 adica 16. Deci in comparatie cu un adult tanar,
aceasta persoana are riscul de producere a unei fracturi de 16 ori mai
mare.

Calculul cel mai complex al indicelui de fractura dat de OMS in anul

2008 FRAX tine cont de varsta, sex, greutate, inaltime, tara de origine,
fracturi anterioare, fracturi de sold ale parintilor, fumat, alcool >de 24g de
alcool pur, artrita reumatoida, glucocorticoizi, osteoporoza secundara,
scor T la nivelul colului femural si tipul de aparat.
 Densitate
schelet axial-schelet periferic
Densitatea minerală osoasă este diferită la
nivelul coloanei în comparaţie cu şoldul sau
antebraţul deoarece:
• pick-ul masei osoase la 25 ani şi rata pierderii
ulterioare sunt diferite în scheletul axial şi
periferic.
• raportul os cortical-os trabecular crescut la
scheletul periferic.
• varietăţi anatomice (unghi de anteversie, unghi
de înclinare col femural, lungime col femural etc.)
cresc densitatea.
Neconcordanta
coloana - femur
 Densitate
schelet axial-schelet periferic
Este posibil ca rata pierderii să fie
inversul ratei creşterii din copilărie.
Creşterea se produce mai repede la
scheletul periferic iar rata pierderii
pare să fie mai lentă la maturitate.
Membrele cresc constant până înaintea
pubertăţii apoi are loc o creştere mai
accentuată a jumătăţii superioare a
corpului.
Pierdere rapida postmenopauza.Intr-un interval de 9 luni BMD a scazut cu 58
g/cm2 ceeace reprezinta 0 jumatate de deviatie standara – scor T- 1 fata de
scor T -1,5. Pierderea este mai lenta la sold scor T -0,9 fata scor T – 1,1.
 Asigurarea calitatii examinarii
Scanarea fantomului se face zilnic folosind indicatiile
producatorului.
Este necesara verificarea periodica a rezultatelor scanarii
fantomului pentru o calibrare corecta. Verificarea densitatii
medii a fantomului dupa orice interventie service.
Service periodic.
Protocoale de pozitionare, achizitie si scanare standard.
Analizarea perioadica a rezultatelor pentru identificarea
artefactelor operator dependente si a celor de interpretare.
Existenta unui program de mentenanta a aparaturii.
 Verificarea iradierii produse pacientului si in jurul
aparatului.

Printarea tuturor erorilor si a tuturor mesajelor de eroare ce

apar pe ecran.

Verificarea periodica a erorlogului existent in aparat.

Este necesar un program de instruire continua a tuturor

celor care efectueaza sau interpreteaza examinarile.

Precizia si acuratetea examinarii trebuie determinata

periodic. Ea se face in doua moduri:

- examinarea aceluiasi bolnav de trei ori

consecutiv
- examinarea a 30 de pacienti de doua ori
 Când trebuie măsurată densitatea osoasă?

Atunci când:
- poate influenţa decizia terapeutică.

- există factori favorizanţi sau boli care reduc

masa osoasă sau accelerează pierderea.

 Hipogonadism
-amenoree
- hiperprolactinemia
- hipogonadism la barbat
- oligomenoree
- menopauza precoce
- terapie cu antagonistii
hormonilor eliberatori de
gonadotropina
 Terapie cu:
- anticonvulsivante
- glucocorticoizi ( pentru
perioade lungi)
- heparina
- tiroxina ( in doze supresive)
 Boli endocrine si metabolice
- sindrom Cushing
- hipercalciurie
- hiperparatiroidism
- hipertiroidism
Tulburari de apetit
-Anorexia nervoasa
- bulimia
Patologia gastrointestinala
-Boala inflamatorie intestinala
- ciroza biliara primara
-Sprue
Altele
-Fumat (> 5 pachete,ani)
-Istoric familial de osteoporoza
- Istoric de fragilitate osoasa
- Index de masa osoasa scazuta sau
scadere in inaltime
 Când trebuie repetată examinarea
DEXA ?
Pierderea osoasă începe în jurul vârstei de 35 ani cu
o rată de 0,5% pe an.

În perioada de pierdere accelerată cu 1-2 ani

inaintea menopauzei rata este de 1-2% pe an.

După menopauză rata de pierdere este de până la

3% pe an (fast versus slow losers).

DMO creşte după tratament cu 1-10% în primul an

în funcţie de preparat. Creşterea este mai
accentuată la nivelul coloanei, mai redusă la şold şi
imperceptibilă la radius.
 Când trebuie repetată examinarea
DEXA ?
Frecvenţa examinării depinde de tipul
tratamentului, de vârstă, de factorii de risc
asociaţi, de considerente economice etc.

La cei care urmează tratament cu bifosfonaţi

măsurarea este recomandată la coloană odată
pe an (creşterea DMO este de 6-7% în
primul an).

Pentru cei care nu fac tratament odată la 2-

3 ani în funcţie de factorii de risc.
Cum trebuie repetată examinarea
DEXA?
Examinarea trebuie repetată la acelaşi
tip de aparat, în condiţii identice, pentru
a putea aprecia efectul terapeutic.

Este necesară determinarea periodică a

liniarităţii şi reproductibilităţii
determinării la acelaşi aparat cu acelaşi
tehnician.
 Ar fi util un screening al întregii
populaţii ?
DA,dar…
Este departe de a intra în practică din
considerente economice,sociale,de
dotare etc.
The End
Evaluarea fracturii vertebrale
Densitometria coloanei facuta cu
scopul determinarii fracturilor
vertebrale

Indicatii
- DMO scazuta.
- Scaderea in inaltime cu mai mult de 2 cm
- Istoric de fractura dupa 50 de ani
-Terapie de lunga durata cu glucocorticoizi
-Istoric sau/si elemente sugestive pentru fractura
vertebrala
Pozitionarea corecta
-folosind suportul lateral pentru
pozitionarea proceselor vertebrale
spinoase paralel cu masa
- pacientul sta intins pe partea stanga
cu coloana in opozitie cu suportul
- genunchii indoiti, cu mainile deasupra
capului
- pozitionarea coloanei dorsale peste
suportul curbat
- asezarea unei perne intre genunchi Avantaje
- evaluarea statusului fracturilor
vertebrale
-Doza scazuta (1% fata de radiorafii)
- vizualizarea intregii coloane intr-o
singura examinare
- timpul de examinare scazut
Pacient mic
Pacient mic
Pacient mic
Pacient mic
Pacient inalt
Pacient inalt