PROTEINE

Produşi naturali, macromoleculeri;

Proteine:
- simple;
- conjugate.
Proteine:
- fibrilare;
- globulare;
- intermediare;
Secvenţa / 20n proeine distincte
Individualitatea structurală şi funcţională
 Rolul proteinelor

- sursă primară de AA;

- purtător material al tuturor însuşirilor
biologice: diferenţiere, creştere, dezvoltare,
reproducere;
- cataliză (enzime);
- pigmenţi respiratori (hemoglobina, citocromii);
- anticorpi (imunoglobuline);
- permeabilitate membranară selectivă;
- menţinere echilibrului acido-bazic.
 Structura proteinelor
Configuraţie: centru de referinţă rigid;
Conformaţie: aranjament temporar fără deformare
unghiuri, rotaţie;
conformaţie nativă (CN): activitate biologică.

Crcter parţial dublă legătură

Rotaţie liberă limitată
 Unghiuri de torsiune
Coplanaritate leg.peptidică – rotaţii libere limitate;
Radicali aranjaţi trans repetabil-stabilitate termodinam

Trepte de organizare
Structura primară:
– Numărul;
– Tipul;
– Proporţia;
– Modul de orânduire (înşiruire): secvenţa.
existenţa leg. peptidică;
secvenţă sub control genetic;
activitate biologică;
frecvenţa celor 20 AA;
AA cu caracter hidrofob majoritar;
predominanţă grupări încărcate electric;
omologie proteine / specia
- poziţii invariante;
- poziţii variabile.
 Omologia catenară şi funcţională
– Insulina
– Citocromul c (aerobi)
Hemoglobina - mioglobina
Strămoş comun
 Structura secundară
Satisfacere potenţial de formare legături hidrogen:
– Intramolecular: α-helix-ul (Pauling-Corey):
• Φ = - 57o; Ψ = - 47o; p 5,4Å; n = 3,6/spiră
• Grad de spiralare %
• Aminoacizi stabilizatori: Ala, Leu, Glu, Met,
Lys, Phe, Gln, Trp (neramificaţi, hidrofobi);
• Aminoacizi destabilizatori Ile, Val, Thr, Pro,
Cys, Tyr, Ser, Gly (ramificaţi, polari).
– Intermolecular: structura β (foaie pliată)
Lanţuri paralele
Lanţuri antiparalele
 Structura terţiară
Împachetarea de-a lungul lanţului polipeptidic
Stabilizarea prin intermediul interacţiilor:
– Hidrofobe;
– Van der Waals
– Legături de hidrogen;
– Ionice;
– Covalente (de reticulare).
Ghem statistic – spontaneitate - solubilitate;
Conformaţia nativă macromoleculă:
energie minimă şi stabilitate maximă.
 Aranjament statistic globular
Zone hidrofobe
Zone hidrofile
/Apa (mediu)
Denaturarea: diminuarea sau pierdere funcţii
biologice:
– Reversibilă;
– Ireversibilă;
Agenţi denaturanţi (chaotropici ):
- temperatura;
- pH-ul;
- acizii şi bazele tari;
- solvenţii organici;
- detergenţii;
- (săruri) ionii pozitivi sau negativi.
 Seria Hoffmeister
Anioni
SO42- H2PO4- CH3COO- Cl- Br- I- SCN-

Creşte caracterul destabilizator

Cationi
NH4+ Cs+ K+ Na+ Li+ Mg2+ Ca2+ Ba2+
Creşte caracterul destabilizator
 Structura domenială

Domeniu: zonă cu organizare proprie:

secundară;
terţiară.
Domeniu: unitate a evoluţiei şi diversificării:
- analoage - funcţii biologice similare;
- omoloage - strămoş comun.
(posedă cel puţin un domeniu identic).
Combinarea cu alte zone:
- optimizare funcţii biologice;
- diversificare şi complexitate.
Structura domenială a imunoglobulinelor
 Mioglobina

- transportor şi rezervor de O2 în muşchii;

- hem; lanţ polipeptidic β: 8 α-helix;
- zona centrală: AA nepolari + 2 His;
- structură globulară: 18 KDa;
- destrucţii musculare (schelet, miocard):
mioglobină circulantă;
eliminare rapidă renală.
Structura generală a mioglobinei
 Structura cuaternară a proteinelor
- Protomeri (monomeri; subunităţi);
- Oligomer funcţional;
- Interacţii necovalente;
- Complementaritate:
reglare;
specificitate.
- Reglare alosterică;
- Funcţia biologică.

Structura oligomeră
 Hemoglobina - 64,5 KDa
2,6 108 structuri HbA / eritrocit;
3-3,5 g Fe (80% Fe total).

Structura oligomeră
Planaritate
Fe ox-red
Conjugare continuă:
culoare

Structura hemoglobinei
Capacitate legare O2 proximal
variaţia pO2;
solubilitate O2/lichide

distal

Interacţii protomer / hem

Legare iniţială O2/ catena α;
Gradul de saturare Hb / Mio
Afinitate Hb / Mio;
Variaţia gradului de saturare cu pH-ul
Efectul Bohr
 Efectul 2,3-difosfogliceratului

Efect cumulativ

a<b<c

hipoxie, emfizem pulmonar obstructiv,

anemie cronică, altitudine
Methemoglobina (HbM ) Hipoxia – policitemia;
AE (catalazică, peroxidazică);
methemoglobinreductaza.
Metmioglobina;
AE monooxigenază.
Complecşi stabili (CO2; H2S; CO);
Hb A1C – glicată;
Hemoglobina fetală (HbF):
afinitate O2;
Variaţia conţinutului catenelor α,β,γ în hemoglobine
Hemoglobina A1C
 Anemia falciformă (anoxia locală)
eritrocite secere (HbS)

Substituirea Glu cu Val în HbS (mutaţie)

Scădere solubilitate, polimerizare, precipitate, liză

Talasemii – biosinteza deficitară a catenelor α sau β

Electromigrarea hemoglobinelor
la indivizii normali (a);
la indivizii cu anemie falciformă (b).
Colagenul
Elastina
Proteinele plasmatice
Markerii tumorali
Proteina C
Transferina
Feritina
Ceruloplasmina
Fibronectina
Proteinele sistemului complement
Fibrinogenul
Trombina
Coagularea sângelui
Sânge, ser, plasmă.

(+)

Albumine

Electroforeza: α-globuline

(-) (+)

β-globuline

X+ Z-
γ-globuline
(-)
 Imunoglobuline
γ-globuline serice; urină; LCR, lapte, ganglioni,
splină, gălbenuş, lichid ascitic, secreţii tub digestiv.
Stimulare antigenică vertebrate;
Antigen - declanşare reacţii imune specifice;
polaritate,
Epitop (determinant antigenic);
Haptena – grupări purtătoare;
Interacţii Ag – Ac: slabe, specifice, reversibile
exoterme.
Ag + Ac ←
→ Ag – Ac
 Structura de bază a imunoglobulinelor

Light – L
Heavy – H
Capete terminale
L–H–H–L
Catene k şi λ
Oligozaharide
Fc; Fab; Balama: Pro
Zona balama
 Dualitatea funcţională Ig
asociere:
regiuni VL, VH : legarea Ag;
regiuni CL, CH : coeziune, modulare,
fixare: complement,
receptori.

Clasificare
Catene plasma [g/L]
• IgG γλ sau γk 8-16
• IgA αλ sau αk 1,4-4
• IgM µλ sau µk 0,5-2
• IgD δλ sau δk < 0,5
• IgE ελ sau εk < 0,001
 Aanticorpi:
heterogeni (policlonali):
în raport cu regiuni diferite ale aceluiaşi Ag;
faţă de acelaşi epitop, dar prin regiuni variabile
anticorpice diferite.
monoclonali (in vitro):
hibridarea celulară: limfocite sensibilizate
/ epitop şi celule tumorale
Capacitate: anticorpică;
multiplicare.
 IgG

Oligozaharidice ~ 3 %;
Subclase;
Afinitate / Proteina A (perete Staphylococcus Aureus)
Prot A / Fc – IgG;
Ig majoritară;
Răspuns imun secundar;
Apărare imună sistemică – fază cronică / virusuri,
bacterii;
Prezenţă: sânge; lapte;
Transfer transplacentar;
Antigenitate.
 IgM
apărare imună sistemică (fază acută)
Răspuns imun primar
 IgAs
Răspuns imun primar local
IgD:
- zona balama extinsă;
- atac enzime proteolitice;
- puternic glicozilat;
- modulare, generare memorie imunologică.
IgE:
- puternic glicozilat;
- anafilaxie (profilaxie): reacţii brutale;
- receptori / celule inflamatorii (limfocite,
mastocite, bazofile, eozinofile);
- alergen – antigen: histamină, kinine, citokine,
eicosanoizi.
Dinamica biosintezei anticorpilor după stimularea
antigenică
Concentraţiile imunoglobulinelor la naştere şi după
naşterea puiului de om
 Glicoproteine

Legare covalentă (N-β-glicozidic): Oligozaharid / Polipeptid;

N-acetilglucozamina / rest Asn / secvenţa Asn-X-Thr (Ser)
X ≠ Pro, Asn.
Legare covalentă (O-α-glicozidică): Oligozaharid / Polipeptid;
β-galactozil-(1-3)-α-N-acetilgalactozamina / rest Ser (Thr).
Rol catene oligozaharidice:
- cresc hidrosolubilitatea proteinelor;
- balanţa hidrofil / hidrofob – permeabilitatea mem.;
- repliere lanţuri polipeptidice pentru constituirea
conformaţiei funcţionale;
- componente ale glicocalixului;
- recunoaştere la nivel celular: hormoni, virusuri,
celule;
- antigene de suprafaţă celulară;
- componente ale mucinelor (lubrifianţi).