BAZA GENETICA

MOLECULARA A
SINDROAMELOR
TALASEMICE
Asist. Univ. Dr. Rodica TALMACI
2015

HEMOGLOBINELE NORMALE
Molecula de hemoglobin este un tetramer format din 4 grupri hemice
(hem) i globina constituit din 2 perechi de lanuri polipeptidice
polipeptidice..
Pe perioada dezvoltrii, la om se sintetizeaz mai multe tipuri de Hb,
implicnd 6 tipuri de lanuri polipeptidice
polipeptidice:: , , , , , i .
Moleculele hemoglobinelor sunt constituite din asocierea a 2 lanuri tip cu
cu::
2 lanuri n hemoglobina A (adult major) 96
96--98
98%
%
2 lanuri n hemoglobina A2 (adult minor) 1-3%
2 lanuri n hemoglobina F (fetal) 0,5-1%
2 lanuri n hemoglobina E (embrionar)
Molecula tetramerica de Hb

Hemoglobina embrionar (HbE):

Gower I - 22
Portland - 22
Gower II - 22
Hemoglogina fetal (HbF) - 22
Hemoglobina adult (HbA) - 22
Hemoglobina 2 adult (HbA2) - 22

Tipurile de lanuri globinice sintetizate la

diferite etape de dezvoltare

HEMOGLOBINA ADULTA
Inainte de natere, cnd sinteza catenelor
nceteaz, iar locul de sintez a Hb se
deplaseaz n mduva osoas, sunt
sintetizate catenele i (Hb A)
mpreun cu cteva polipeptide de tip
(Hb A2).

Locul de sintez a lanurilor globinice pe durata dezvoltrii

HbA2 (22)

CE SUNT SINDROAMELE TALASEMI

TALASEMICE
CE ?
Talasemiile reprezinta conditii genetice, caracterizate prin scaderea cantitatii de
hemoglobina.
Sediul hemoglobinei se afla in eritrocite. Daca hemoglobina este scazuta
eritrocitele sunt mai mici si mai goale. Este ceea ce se numeste anemie hipocroma
si microcitara.

SINDROAMELE TALASEMICE

CANTITATIVE

HEMOGLOBINOPATII

CALITATIVE

HEMOGLOBINE ANORMALE

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/chr11.html

BAZA GENETICA MOLECULARA A

TALASEMIEI
Molecula integrala de hemoglobina este un tetramer 22.

Reprezentarea schematic a genelor globinice

Mutatii produse in aceste gene determina aparitia talasemiilor. In prezent, in gena globinei, se cunosc aproape 300 de mutaii ce determina transformarea in gene talasemice.

CLASIFICAREA GENETICA A
TALASEMIILOR

IN FUNCTIE DE GENA AFECTATA:

1. .-TALASEMIE
2. .-TALASEMIE
3. .-TALASEMIE
4. .-TALASEMIE

CE ESTE -TALASEMIA ?
DEFECTE GENETICE IN GENELE -GLOBINICE PRODUC -TALASEMIA

Cromozomii
11

MUTATII CE DETERMINA
- TALASEMIA

MUTATII IN PROMOTORUL GENEI -GLOBINA

CCACACCC
-76

-93

-108
CCTCACCC

ATAAAA
-31

CCAAT

T G

G G C
G

-globina

EROARE DE SPLICING IN GENA GLOBINEI:

IVS I -110 situs acceptor nou
ADN
ARNm
IVS1 +110 G>A

ADN
ARNm

MANIFESTARILE FENOTIPICE (CLINICE)

IN -TALASEMIE
FORMELE
HETEROZIGOTE
DE TALASEMIE:
Talasemia minima/silentioasa
++/ N
Talasemia minora +/N sau
0/N

Cariotip normal, 46, XY

FORMELE HOMOZIGOTE DE
TALASEMIE:
Talasemia intermediara
+/+ sau 0/+
Talasemia major 0/0

Heterozigot

Heterozigot compus =
Dublu heterozigot

Homozigot

Daca ambii parinti sunt purtatori

de gena -globinica defecta exista
riscul de 25% ca la fiecare sarcina
sa se nasca un copil cu talasemie majora sau anemie
Cooley.

CE ESTE -TALASEMIA ?
DEFECTE GENETICE IN GENELE -GLOBINICE PRODUC
-TALASEMIA

Cromozomii
16

Daca o persoana are o singura gena -globinica defecta (din cele patru), aceasta nu va avea nici un fel de manifestare
clinica. Aceasta situatie se numeste conditie de purtator silentios de -talasemie. Diagnosticul este pus numai prin teste
genetice si este mai curand un diagnostic deductiv la o persoana aparent sanatoasa care are un copil cu -talasemie.
Daca persoana are doua gene -globinice defecte, atunci diagnosticul va fi de -talasemie minora. De regula, nu exista
manifestari clinice, iar in hemograma aceasta va avea o anemie usoara hipocroma microcitara. De obicei, pacientul este
gresit diagnosticat cu anemie prin lipsa de fier. Diagnosticul corect implica mai multa experienta din partea hematologului,
deoarece inclusiv electroforeza de hemoglobina este normala. Genele alfa defecte pot fi situate pe acelasi cromozom
(pozitie cis) sau pe fiecare cromozom din pereche (pozitie trans). Daca un parinte are -talasemie minora cu genele defecte
in pozitie cis (situate pe acelasi cromozom), iar celalat parinte are conditia de purtator silentios (o singura gena este
defecta), exista riscul de 25% ca la fiecare sarcina sa se nasca un copil cu trei gene -talasemice defecte, adica boala Hb
H. Daca ambii parinti au -talasemie minora cu genele defecte in pozitie cis (pe acelasi cromozom) exista riscul de 25% ca
la fiecare sarcina sa apara -talasemia majora, in care toate genele -globinice sunt defecte, adica Hemoglobina Bart Hidrops Fetalis si produsul de conceptie nu este viabil si va muri in uter.

DELETII -TALASEMI
TALASEMICE
CE

Daca ambii parinti au -talasemie

minora cu genele defecte in
pozitie trans (pe cromozomi
diferiti) copiii lor vor mosteni talasemie minora.

Daca ambii parinti au -talasemie

minora cu genele defecte in pozitie cis
(pe acelasi cromozom) exista riscul de
25% ca la fiecare sarcina sa apara talasemia majora, in care toate genele
-globinice
sunt
defecte,
adica
Hemoglobina Bart - Hidrops Fetalis
si produsul de conceptie nu este viabil
si va muri in uter.

VARIANTE TALASEMICE
-TALASEMIA
Conditia de -talasemie rezulta prin reducerea sintezei lanturilor - si -globinice si se caracterizeaza
printr-o cantitate crescuta de Hb F, un nivel de Hb A2 normal sau scazut si un indice MCV scazut.
Gena -globina, ce controleaza productia de lanturi - este localizata foarte aproape de gena - pe
cromozomul 11. Daca o gena este indepartata din cromozom in urma unei deletii, atunci si cealalta gena
poate fi afectata. In functie de deletia produsa in cromozomi, se pot distinge:
Macedonia
Sicilia
Lepore
-talasemia homozigota este similara
cu -talasemia, dar simptomele sunt mai
usoare. Majoritatea pacientilor supravietuiesc
pana la viata adulta cu necesitati minime de
transfuzie.
-talasemia heterozigota este similara cu
-talasemia minora, dar simptomele tind sa
fie mai putin severe.

Hemoglobina LEPORE este un amestec in productia de lanturi non-. Capatul N-terminal al proteinei contine
secventa aminoacidica a lantului -globinic, iar capatul C-terminal contine secventa aminoacidica a lantului globinic. Exista mai multe variante de Hb Lepore, in functie de lungimea segmentelor fuzionate: Washington,
Hollandia, Baltimore.
In Hb Lepore homozigota nu exista productie normala de lanturi -globinice sau -globinice. Aspectele clinice si
hemograma sunt identice cu cele de -talasemie majora.
In Hb Lepore heterozigota aspectele clinice si de laborator sunt identice cu cele de -talasemie minora.

DIAGNOSTICUL MOLECULAR
IN TALASEMII

PRINCIPALII INDICI HEMATOLOGICI IN TALASEMIA HETEROZIGOTA

TESTELE DE GENETICA MOLECULARA

IN TALASEMIE
STRATEGIA DE INVESTIGARE A MUTATIILOR TALASEMICE se refera la cautarea modificarilor
produse in genele globinice normale ce au dus la transformarea lor in gene talasemice.
-talasemiile si -talasemiile sunt consecinta unor deletii ale genelor globinice, in timp ce -talasemiile
sunt produse ca rezultat al mutatiilor punctiforme aparute in ADN la nivelul acestor gene -globinice.
In scopul identificarii mutatiilor -talasemice se procedeaza la urmatoarea etape:

Recoltarea de sange periferic extractie ADN din sange amplificare prin PCR a genelor de investigat
Prin metode de biologie moleculara se realizeaza identificarea mutatiilor produse la nivelul genelor de interes.
Aceste metode ne indica exact mutatia produsa in gena studiata, fiind si metode de verificare, absolut necesare
intr-un diagnostic molecular.

SINDROAMELE TALASEMICE

-talasemie

-globina

-talasemie

-globina

-talasemie

-globina

-talasemie

-,-globina

-talasemie

-,-,-globina

SCHEMA DE REALIZARE A
DIAGNOSTICULUI MOLECULAR
celula
nucleata

EXTRACTIE

ADN genomic

ADN
gena de interes

PCR
cu primeri specifici

DETECTIE
prin motoda electrofore
electroforetica
tica
>106 copii

EXTRACTIE ADN
ETAPE:
1.

Liza celulara

2.

Liza nucleara

3.

Deproteinizare

4.

Precipitare ADN

5.

Purificare ADN

6.

Obtinere ADN genomic concentrat, foarte pur

PRINCIPIUL PCR
(Polymerase Chain Reaction)
Replicarea ADN
semiconservativa

Principul PCR: Sinteza unei regiuni ADN prin

refacerea structurii dublu catenare pe baza
complementaritatii nucleotidelor:
A (adenina) T (timina)
G (guanina) C (citozina)

http://www.dnalc.org/ddnalc/resources/pcr.html

REACTIA DE POLIMERIZARE IN LANT

PCR
ADN genomic

gena de interes

3 ETAPE:

20-30 cicluri

1. Denaturare 90
90--95oC 1 min

2. Alinierea primerilor 55
55--65oC - 0,5 min
3. Polimerizare 72oC 2 min

Amestec de reactie PCR:

ADN (template)
Amestec tampon

PCR:

Tris-HCl, KCl, (NH4)2SO4, MgCl2

Primer F (forward)
Primer R (reverse)
Nucleotide (dATP, dTTP,
dGTP, dCTP)
ADN polimeraza (Taq DNA
polynerase)

PCR
Polymerase Chain Reaction

AMPLIFICAREA EXPONENTIALA

DETECTIE PRIN ELECTROFOREZA IN

GEL DE AGAROZA

STRUCTURA GENELOR GLOBINICE

Toate genele globinice au o structur similar
similar..
Secvenele codificatoare se afl n 3 exoni,
separai de 2 introni .
Fiecare gen deasemenea, are secvene
promotoare 5', regiuni netranslate 5'
(5' UTR) i 3' (3' UTR)
UTR)..

Structura genei -globinei - secvena nucleotidic

METODE DE IDENTIFICARE A
MUTATIILOR -TALASEMICE
ELECTROFOREZA IN GEL
CU GRADIENT DE
DENATURARE (DGGE)

Amplificare seriata a
fragmentelor -globinice:
Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV

Electroforeza
fragmentelor F, I, II, III, IV
in gel de poliacrilamida

AMPLIFICARE SPECIFICA
A ALELELOR MUTANTE
(ARMS--PCR)
(ARMS

Electroforeza in gel de
agaroza

ANALIZA SITUSULUI DE
RESTRICTIE IN FRAGMENTE
DE AMPLIFICARE PCR
(PCR--RFLP)
(PCR
Amplificarea fragmentelor
genice -globinice urmata
de restrictie enzimatica

Electroforeza in gel de
agaroza

METODE DE IDENTIFICARE A MUTAIILOR

-TALASEMICE
ANALIZA SITUSULUI DE
RESTRICIE N FRAGMENTE
DE AMPLIFICARE PCR
(PCR-RFLP)

ELECTROFOREZA N GEL
CU GRADIENT DE
DENATURARE (DGGE)

Amplificare seriat a
fragmentelor -globinice:
Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV

Electroforeza
fragmentelor F, I, II, III, IV
n gel de poliacrilamid cu
gradient de denaturare

AMPLIFICARE SPECIFIC
A ALELELOR MUTANTE
(ARMS-PCR)

Electroforeza n gel de
agaroz

Amplificarea fragmentelor
genice -globinice urmat
de restricie enzimatic

Electroforeza n gel de
agaroz

ELECTROFOREZA N GEL CU
GRADIENT DENATURANT (DGGE)
Scanarea intregii gene -globinice pentru identificarea mutatiilor

Intr-o prima etapa se amplifica seriat 5 fragmente

ce compun intreaga gena -globinica

In urmatoarea etapa se realizeaza electroforeza

fragmentelor amplificate in DGGE.
In functie de modelul electroforetic obtinut avem informatia
despre prezenta sau absenta unei mutatii in fragmentul
analizat si locul genic al mutatiei.
Daca utilizam probe control, prin compararea modelelor
electroforetice, obtinem informatia privind mutatia exacta.

DGGE
Gena -globinei a fost mprit n 5
fragmente diferite (Fr. F, Fr. I, Fr. II,
Fr. III, Fr. IV), ce acoper ntreaga
regiunea de codificare i secveele
de flancare 5' i 3'.
350 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile
negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5
UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3

Cele mai frecvente mutaii identificate n fragmentul F:

Mutatia 87 (C-G) - ++
Polimorfismul +20 (C-T) lincat cu mutaia IVS II-745 (C-G) - +
Polimorfismul cd2 (C-T)
Fr. F
Fr. F

cd 2/N -87/N

N/N +20/N

N/N +20/N +20/+20 cd2/N -101/N N/N

N/N -87/N

N/N

cd 2/N -87/N N/N cd2/N +20/N N/N

N/N -101/N N/N cd2/N cd2/N cd2/N cd2/cd2 N/N

DGGE
250 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile
negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5
UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3.

Cele mai frecvente mutaii identificate in fragmentul I:

cd 6 (-A) - 0
Polimorfismul +20 (C-T) lincat cu mutaia IVS II-745 (C-G) - +
Polimorfismul cd 2 (C-T)
Fr.I

Fr. I
N/N +20/+20 cd 6/N N/N +20/N

N/N + 20/N N/N cd 2/N N/N cd 5/N

+20/+20 +20/N cd 2/N cd2/N

N/N

cd2/N cd6/N

DGGE

370 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile
negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5
UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3

Cele mai frecvente mutatii identificate infragmentul II:

IVS I-1 (G-A) - 0
IVS I-6 (T-C) - +
IVS I-110 (G-A) - +
cd 39 (C-T) - +
Fr. II
Fr. II
Cd 39/N

N/N

cd 39/N

N/N

IVS I-1/N IVS I-1/N

IVS I-110/N N/N

Fr. II

IVS I-110/ cd39/N IVS I-110/N IVS I-6/N cd 39/N

IVS I-110
IVS I-110/N N/N

N/N

cd 39/N

N/N

IVS I-110/N

DGGE
420 pb

300 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza n gel cu gradient denaturant. Poriunile
negre reprezint exonii, iar poriunile albe intronii. 5
UTR i 3 UTR regiunile netranslate 5 i 3.

Cele mai frecvente mutatii produse in fragmnetul IV:

mutaia n semnalul de poliadenilare (AATAAA-AATGAA) - +
mutatia +1480 (C-G) - +
Fr. IV

Poli A cd+6/N
(+1480)

poli A

METODE DE ANALIZ A MUTAIILOR

-TALASEMICE
ANALIZA SITUSULUI DE
RESTRICIE N FRAGMENTE
DE AMPLIFICARE PCR
(PCR-RFLP)

ELECTROFOREZA N GEL
CU GRADIENT DE
DENATURARE (DGGE)

Amplificare seriat a
fragmentelor -globinice:
Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV

Electroforeza
fragmentelor F, I, II, III, IV
n gel de poliacrilamid cu
gradient de denaturare

AMPLIFICAREA SELECTIV
A ALELELOR MUTANTE
(ARMS-PCR)

Electroforeza n gel de
agaroz

Amplificarea fragmentelor
genice -globinice urmat
de restricie enzimatic

Electroforeza n gel de
agaroz

AMPLIFICAREA SELECTIV A
ALELELOR SPECIFICE
Metoda se aplica pentru identificarea mutaiilor punctiforme cunoscute. In amplificarea PCR se
utilizeaza un primer care prezinta aceeasi secventa de nucleotide cu ADN matrita, cu exceptia
nucleotidului terminal 3. Acesta este complementar cu nucleotidul modificat prin mutatie.
Taq-polimeraza necesita o complementaritate perfecta a primerului la capatul 3' pentru a putea realiza
polimerizarea.
Astfel, alela dorita este intens amplificata. In cazul neamplificarii rezultatul este nepotrivirea dintre
ADN matrita si oligonucleotidul primer.
Pentru a confirma aceasta conditie, in amestecul de reactie se introduc 2 primeri control care
amplifica un fragment de alta dimensiune.

Mutatia IVS I-110 (G-A)

Banda control de
861 pb
Banda specific
mutaiei IVS I110 de 390 pb

METODE DE ANALIZ A MUTAIILOR

-TALASEMICE
ANALIZA SITUSULUI DE
RESTRICIE N FRAGMENTE
DE AMPLIFICARE PCR
(PCR-RFLP)

ELECTROFOREZA N GEL
CU GRADIENT DE
DENATURARE (DGGE)

Amplificare seriat a
fragmentelor -globinice:
Fr.F, Fr.I, Fr.II, Fr.III, Fr.IV

Electroforeza
fragmentelor F, I, II, III, IV
n gel de poliacrilamid cu
gradient de denaturare

AMPLIFICAREA SELECTIV
A ALELELOR MUTANTE
(ARMS-PCR)

Electroforeza n gel de
agaroz

Amplificarea fragmentelor
genice -globinice urmat
de restricie enzimatic

Electroforeza n gel de
agaroz

ENZIME DE
RESTICTIE

EcoRI (Escherichia coli)

ANALIZA SITUSULUI DE RESTRICIE

PRIN METODA PCR - RFLP
Unele mutaii punctiforme pot
crea sau desfiina un situs de
restricie n secvena ADN.
Aceste
mutatii
pot
fi
identificate
prin
analiza
situsului de restricie.
Prin stabilirea polimorfismului lungimii fragmentelor de restrictie ne dam
seama daca s-a produs mutatia cautata.

SECVENTIEREA ADN
Metoda prin care se poate afla secventa in baze azotate a unui
fragment ADN de interes

REAL TIME PCR

REAL TIME PCR GENOTYPING

Detectie prin metoda
Melting Curve Analysis

IVS I-110 mutation

IDENTIFICAREA DELEIILOR - Si
-TALASEMICE GENICE GLOBINICE PRIN
METODA GAPGAP-PCR
Metoda GAP-PCR se aplica in
identificarea deletiilor genice mari.
Metoda se bazeaza pe tehnica de
amplificare PCR cu 3 primeri specifici
pentru fiecare deletie. Acestia sunt
utilizati
in
aceeasi
reactie
de
amplificare, conducand la amplificarea
unui singur produs specific deletiei si
o banda control, de marime diferita,
corespunzatoare alelei normale.

deleia Macedonia (11,5 kb)

-talasemia
MED-I/ MED-I/

20,5/ MED-I/ 20,5/

0 MED-I (17,5 kb) / +(3.7

kb) = Boala Hb H
-talasemia

STUDIUL TALASEMIEI IN ROMANIA

SPECTRUL MUTATIILOR -TALASEMICE IDENTIFICATE
IN ROMANIA

-talasemia
MED/N
3.7/N
0 MED-I (17,5 kb) / +(3.7 kb) = Boala Hb H
/N

-talasemia
deleia Macedonia (11,5 kb)
deleia Lepore

O NOUA MUTATIE IN SITUSUL CAP

AL GENEI -GLOBINEI - MUTATIA
CAP+3 (A-T)

TESTAREA PRENATALA PENTRU

TALASEMIE
Pentru cuplurile la care diagnosticul de
talasemie minora a fost pus la ambii parinti,
dupa ce partenera a ramas insarcinata, se
recomanda efectuarea testelor de genetica
moleculara la fat pentru a identifica prezenta
mutatiilor talasemice.

Probele de material fetal se obtin prin

AMNIOCENTEZA sau prelevare de probe
din VILOZITATILE CORIALE. Ambele pot fi
efectuate numai in centre specializate sub
control ecografic.
Amniocenteza
se
efectueaza
dupa
saptamana a 15-a de sarcina prin recoltarea
de 10-15 ml de lichid amniotic.
Biopsia din vilozitatile coriale se poate
efectua in saptamana 10-12 de sarcina prin
recoltare de fragmente foarte mici de tesut
cu origine fetala.

ADNul extras din lichid amniotic sau vilozitati coriale

este analizat prin metodele moleculare pentru
identificare i caracterizare de mutaii -talasemice
prezente n genotip.
Prin aceste metode se stabileste diagnosticul de
homozigot (bolnav) sau heterozigot (purtator) al talasemiei, se identifica mutatia exacta prezenta la fat
si se anticipeaza fenotipul sau.

ANALIZA ADN

PRIMUL CAZ
SCANAREA GENICA PENTRU IDENTIFICARE DE MUTATII
250 pb

370 pb

Fragmentele de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza in gel cu gradient denaturant.

Fragmente de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza in gel cu gradient denaturant.

Allela IVS I-110

Allela IVS II-745
Alela Normala

Alela Normala

Pattern-uri DGGE in fragmentul I.

Pattern-uri DGGE in fragmentul II.

1-ADN mama (N), 2-ADN tata (pozitiv), 3ADN bunic (pozitiv), 4-ADN fetal pozitiv
pentru mutatia IVS II-745 (C-G), 5-ADN
bunica (N).

1-ADN bunica (N),

2, 3-ADN fetal pozitiv pentru mutatia IVS I-110 (G-A),
4-ADN mama (pozitiv),
5-ADN control negativ.

REZULTATE

GENOTIP

FENOTIP

FETUS

Homozigot IVS I-110

(G-A) / IVS II-745 (C-G)

.+/ +

MAMA

heterozigot IVS I-110 (GA) / N

.+/ A

TATAL

heterozigot
(C-G) / N

IVS

II-745

.+/ A

BUNICUL PATERN

heterozigot
(C-G) / N

IVS

II-745

.+/ A

BUNICA PATERNA

Normal

.A/ A

AL DOILEA CAZ
SCANAREA GENICA PENTRU IDENTIFICARE DE MUTATII
250 pb

Pattern-uri DGGE in fragmentul I.

1-ADN control negativ,
2-ADN fetal din proba de lichid amniotic (pozitivcontaminare),
3-ADN control pozitiv pentru polimorfism cd 2 in
stare heterozigota,

Fragmente de amplificare din gena -globinei pentru

electroforeza in gel cu gradient denaturant.

4-ADN mama (pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA +

polimorfism cd 2 in trans),
5-ADN fetal din proba CVS, pozitiv pentru mutatia cd
8 (-AA) in stare homozigota,
6-ADN tata (pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in stare
heterozigota,
7-ADN control pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in
stare heterozigota,
8-AND control pozitiv pentru mutatia cd 8 (-AA) in
stare homozigota.
Alela normala
Alela -talasemica
cd 8 (-AA)

REZULTATE

GENOTIP

FENOTIP

FETUS

Homozigot cd 8 (-AA) /
cd 8 (-AA)

.0/ 0

MAMA

heterozigot cd 8 (-AA)/ N

.0/ A

TATA

heterozigot cd 8 (-AA)/ N

.0/ A

RESULTS

GENOTYPE

PHENOTYPE

FETUS

Homozygot IVS I-110 (G-A) / IVS II-745 (C-G)

.+/ +

MOTHER

heterozygot IVS I-110 (G-A) / N

.+/ A

FATHER

heterozygot IVS II-745 (C-G) / N

.+/ A

FETUS

Homozygot CD 8 (-AA) / CD 8 (-AA)

.0/0

MOTHER

heterozygot CD 8 (-AA)/N

.0/A

FATHER

heterozygot CD 8 (-AA)/N

.0/A

FETUS

Homozygot IVS I-110 (G-A) / IVS II-745 (C-G)

.+/ 0

MOTHER

Heterozygot IVS II-745 (C-G) / N

.+/ A

FATHER

Heterozygot IVS I-110 (G-A) / N

.0/ A