Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIAGNOSTICUL AH
• Inspecţia
– plasmei: Hb liberă, bilirubină
– Urinei:
• Galben: HEV
• Roşu: HIV
Depistarea cauzelor:
1. Anchetarea utilizării de: medicamente,
substanţe chimice, infecţii
2. La tineri: antecedente familiale (puseu
icteric), personale
3. Împrejurările ce s-au asociat cu
hemoglobinurie
4. Inspecţia frotiului de sânge periferic
DIAGNOSTICUL AH
– Pierderi cronice de Fe → hipocromie
– Eritrocite în “semn de tras la ţintă” → β-talasemii
– Sferocitoza ereditară, AHAI, AH cu corpi Heinz, hipersplenism
» Testul Coombs direct obligatoriu (Ig G), Ac la cald
» Aglutinine la rece pentru Ig M + test Coombs direct cu ser
antiC + test Cooms indirect cu ser antiM
» Autoaglutinarea la rece: răcirea suspensiei de E in ser 60min
– cuburi de gheaţă → încălzire rapidă la 37˚C→hemoliză
» Un test Coombs pozitiv cu ser anticomplement fără
demonstarea aglutinării sau hemolizei nu are semnificţie
diagnostică de AHAI
» În AH induse de medicamente testul Coombs devine pozitiv
numai în prezenţa medicamentului
ACANTOCITOZA
1. abetalipoproteinemie familială
2. acantocitoze ereditare fără a βproteinemii
STOMATOCITOZA EREDITARĂ
Modificarea lipoporteinelor integrate în membrana E →
adâncitură necolorată ce traversează E (stoma: gură)
↑ fragilităţii osmostice şi autohemoliză
XEROCITOZA EREDITARĂ
• După incubare/efort fizic se desprind formaţiuni
mielinice de pe suprafaţa E
• → pierderea conţinutului în apă
• → zbârcirea (prună uscată): pompa de Na nu
funcţionează normal, se pierde K
HEMOGLOBINURIA PAROXISTICĂ NOCTURNĂ
Definire: boală clonală dobândită ce afectează celula stem mieloidă
printr-un defect structural al membr externe
La nivelul E → proces cronic de hemoliză intravasulară cu accese
hemolitice nocturne
baza moleculară:
- molecule protectoare împotriva efectelor litice în E normale:
1. DAF (decay accelerating factor) CD55
2. deficit al sintezei glucozil fosfatidil – inozitol (GFI) → structură cu
rol în ancorarea membranară a unor proteine → deficitul lor cu
consecinţe funcţie de rolul lor
3. HRF 20 (CD59) – inhibitor al lizei reactive
- leziuni membranare
- deficit al glicoproteinei α
- scăderea de integrine
- scăderea activităţii acetilcolin esterazei
- citodistrucţia → asocierea HPN cu citopenie
EXAMENE DE LABORATOR
- Pancitopenie:
- anemie + macrocitoză+policromatofilie
- schizocite – în crize
- leucopenie+neutropenie (60%)
- FAL ↓/absent
- MO hipercelulară cu precădere eritropoeză
- Hemosiderina absentă
- Bilirubina indirectă+Hb crescută în plasmă
- Urini hipercrome
- Urolbilinogen
- Hb
- Hemosiderină
• fragilitatea osmotică şi mecanică – normală
• Test Coombs negativ (uneori pozitiv cu ser anticomplement
• Hb normală
• Scade haptoglobina
• Hiposideremie- spolierea rezervelor
- AgRh → 39 de Ag – polimorfism
- Ac antiRh → imunizare transplacentară → primul născut nu face boala
hemolitică
- Traversarea transplacentară a Ig materne se face datorită unor site-uri
de transfer de pe cele trofoblastice pentru porţiunea Fc a Ac → Ac se
detaşează de AgRh a E fetale → fagocitoză ş hemoliză extravasculară
Diagnostic
- Prenatal – urmărirea mamei
serologic
bilirubina în lichid amniotic
determinarea Rh-ului E fetale
- Cercetarea alloAc anti Rh
- titrul Ac → cea mai mare diluţie care produce test Coombs +
- creşterea rapidă a titrului → risc fetal major → amonicenteza după
28 săpt → determinarea spectrofotometrică a concentraţiei de bilirubină
Diagnosticul BHNN la naştere
- BHNN la naştere
- triada: anemie, eritroblasti în periferie, bilirubină indirectă ↑
- nepotrivirea Rh-ului mamă-făt
- demonstrarea existenţei Ac antiRh: E copil, ser mamă
- test Coombs direct copil-pozitiv
- test Coombs indirect mamă – pozitiv
Alloimunizarea de sarcină în sistemul ABO: rare, mai puţin severe
- Datorită exprimării Ag A şi B şi pe alte celule decât E → fixează Ac
materni mai ales pe endoteliul placentar → ↓ titrului de Ac imuni
- Ac imuni grupali au putere hemolitică redusă
- Diagnostic serologic – greu
- test Coombs direct pe E copil – negativ
- diagnosticul se pune pe baza a două negativităţi
- absenţa incompatibilităţii Rh
- eluarea Ac specifici de grup de pe E copil
AH AUTOIMUNE
Definire: AH care au drept factor patogen autoAc cu specificitate
pt Ag normale ale membranei E, acţionând neselectiv atât
asupra E autologe cât şi asupra E transfuzate
Patogenie:
- ruperea toleranţei imune (obţinută pe parcursul vieţii
embriofetale prin restricţia clonelor de Lf B şi T self-reactive).
Clonele ce apar tardiv cu specificitate fata de Ag cu apariţie
târzie sunt mai puţin restrictive (de ex, faţă de Ag I care se
elaborază progesiv după naştere)
- supresia celulelor autoreactive ar fi asigurată de către Lf T
CD8+ specifice ele fiind coordonate de buna funcţionare a
unor celule T auxiliare (helper) Cd4+, Cd45+ R+
Mecanisme ce operează selectiv in geneza AHAI
- Reactivitate încrucişată şi mimare moleculară (AHAI
postinfecţie cu Mycoplasma: auto Ac anti I)
- Stimularea policlonală a LfB (HIV, tumori)
- Activare nativă a Lf B (LED: proliferarea Lf B este de 10x
mai mare ca a Lf normale). Hiperreactivitate LfB→disfuncţia
reglării LfT (↓supresia)→pierderea controlului LfB
autoreactive
- Proliferarea malignă a LfB
- autoAc monoclonali
- Exprimarea pe suprafaţa (s Ig) de receptori
imunoglobulinici cu acelaşi izotip (µ)
- Specificitatea autoAc este anti I
Clasificarea serologică a AHAI
1. AHAI “la cald”: - idiopatică (50%)
- dobândită (50%): boli cu substrat autoimun,
neoplasme limfoide, infecţii (hepatite, CMV, MNI, varicela,
gripa), alte tumori (ovar, cec, renal, mamar), medicamente
(αmetil dopa, acid mefenamic)
Diagnostic de laborator
• tara : fara anemie
• homozigoti :
– anemie severa
– reticulocitoza (5-25%)
– sange periferic : anizopoikilocitoza, macrocitoza, hipocromie
moderata, hematii in tinta, hematii alungite/coluroase, punctatii
bazofile, eritroblasti
– leucocitoza, trombocitoza
– VSH scazut (incapacitatea E de a forma rulouri)
– Resistenta osmitica crescuta
– Sideremia crescuta
– Bilirubinemia variabila
– Ex de urina : suferinta renala (hematurie,
urobilinogen crescut, D = 1010)
– Test de siclizare (+) : 1-2 ore de incubare 40-
50% din E
– Electroforeza Hb
• HbS = 25-45%
• HbA2 > 3
• HbA1 = restul
• Uneori Hb F
HEMOGLOBINOPATIA C
• produce hemoliza
• in lantul β a Hb A acidul glutamic este inlocuit cu
lizina
• electroforeza HbC – migreaza lent la pH = 8,6
• solubilitatea HbC scazuta E rigide
sechestrare splenica crescuta
• clinic
– heterozigoti : nemanifesti
– homozigoti :
• AH medie/usoara
• Splenomegalie
• E in tinta
• electroforeza Hb aproape toata este HbC
Hemoglobine instabile
Hb anormale→instabilitate →disociere, precipitare →corpi
Heinz se fixează pe membrana hematiei prin legături
disulfidice → alterări membranare → splină reţinere-
distrugere (macrofage)
- redare circulaţiei după reţinerea corpi
Heinz
-modificări ale lanţurilor β
Modificările morfologice asemănătoare cu talasemia
Dg – testul de stabilitate termică (Dacie) + testul cu
izopropanol –pozitive
- Coloraţia corpi Heinz
Sindroame talasemice
Def – afecţiune ereditară în care scăderea
producerii de Hb datorată unei blocări parţiale
sau totale a sintezei unuia din lanţurile
polipeptidice ale globinei (Hbpatie cantitativă)
- Anemie microcitară hipocromă hipersideremică
- Eritropoieză ineficientă
- Hemoliză
- Splenomegalie
- Transmitere ereditară
β-Talasemia
- Blocarea parţială (β+) sau totală (β0) a sintezei
lanţurilor β
Forme
- β0 talasemie homozigotă – anemia Cooley severă
- β+ - forma severă -mediteraneană
uşoară -africană
- β-talasemia cu valori normale ale Hb A2 şi Hb
F(silent thalasemia)
- Talasemia (δβ) – absenţa totală a β şi δ – forma
0
α- Talasemia
- Blocarea parţială sau totală a sintezei lanţurilor α
- Aspect clinic şi hematologic asemănător β-talasemia
- α blocate - cresc β şi δ
Methemoglobinemiile
Def –afecţiuni ereditare sau dobândite – prezenţa unei cantităţi
crescute de methb M
Etiopatogenie
1) – methb ereditară: deficit enzimatic , anomalii structurale
ale globinei
2) - methb dobândită – cea mai frecventă; substanţe toxice,
droguri . (nitriţi, anilina, sulfonamide)
Fiziopatologie
-methb forma oxidată nu mai leagă reversibil oxigenul – hipoxie
Mecanismul de menţinere a Fe2+ dependent de methb-reductaza
care necesită buna funcţionare a NADH (diaforazaI)
Glutationul şi acidul ascorbic intervin în reducerea Methb
neenzimatic
-deficitul ereditar de diaforaza I – cantitatea formată normală dar
se acumulează din cauza deficitului enzimatic
Prezenţa de Hb M – toate heterozigote , forma homozigotă
neviabilă
Cianoza –la naştere HbM cu afectarea lanţ α
- la 2-3 luni cu afectarea lanţ β
Examen de laborator
- Gr, Hb, Ht – normale la cele ereditare; la cele dobândite – valori
scăzute, reticulocitoză, hemoliza i.v.
- Dozarea Methb – fotometric – valori peste 2%
- spectroscopic
-electroforeza Hb la ph 7 - normală la cele toxice
- fracţie lentă la ereditare
- Corpi Heinz inconstant la cele toxice
ENZIMOPATII ERITROCITARE
Definiţie – AH nesferocitare, ereditare prin lipsa parţială sau totală a activităţii unei enzime
eritrocitare, cu evoluţie acută sau cronică
Frecvente – deficit glucozo-6-fosfatdehidrogenaza
- piruvat-kinaza
Deficitul de deficit glucozo-6-fosfatdehidrogenaza
- Afectată prima parte a ciclului pentozelor scăzând potenţialul reducător (NADP) care
proteja structurile funcţionale eritrocitare, de oxidare
- Gena structurală situată pe cr X – transmitere legată de sex
Examen de laborator – în cursul hemolizei
- An hipocromă, CHeinz prezenţi,
- Uneori anizopoikilocitoză, macrocitoză
- Policromatofilie, corpi Jolly
- Reticulocitoză
- M.o.- hiperplazie eritroidă
- Test screening – reducerea MetHb în prezenţa albastrului de metilen
- Rezistenţa osmotică normală
- Dozarea G-6-PD – test cianură-ascorbat ce măsoară capacitatea eritrocitelor de a preveni
oxidarea Hb indusă de ascorbat
Deficitul de piruvat- kinaza
- Deficit piruvat- kinaza – scade capacitatea de metabolizare a glucozei – scade
concentraţia de ATP
- Testul de autohemoliză 24-48 ore –pozitiv fără/ cu corecţie parţială la glucoză