Universitatea „Al. I.

Cuza”
Facultatea de Educație fizică și sport
Specializarea Kinetoterapie și motricitate specială

COMUNICAREA
EFICIENTĂ
„Cea mai mare problemă legată de comunicare este iluzia că a fost
realizată.”(George Bernard Shaw)

Prezentare realizată de:

Botezatu Lavinia Paula
Ciobanu Ionuț
Pușcașu Iuliana-Cătălina
CUPRINS
 Definiții,principii și teorii ale comunicării
 Bariere în comunicare

 Conflictul, rezolvarea conflictelor și tactici folosite în

conflict
 Metode de dezvoltare a comunicării
 I. DEFINIȚII,PRINCIPII ȘI TEORII ALE
COMUNICĂRII
 • "Comunicarea reprezintă interacţiunea socială prin sistemul de
simboluri şi mesaje" (George Gerbner);
 • "Comunicarea reprezintă un proces de viaţă esential, prin care
animalele şi oamenii generează sisteme, obţin, transformă şi
folosesc informaţia pentru a-şi duce la bun sfârşit activităţile sau
viaţa" (Brent D. Ruben);
 „ nu doar că actul de comunicare reprezintă un proces, dar este unul
mutual, mai precis, fiecare parte o influențează pe cealaltă in fiecare
clipă”. (Ross) .
 1.Teorii matematice
Comunicare

2.Teorii bazate pe științe

psihosociale
Reprezentații școlii Palo Alto:
Axioma 1 = Comunicarea este inevitabilă (nu putem să nu comunicăm, orice comportament uman
având valoare de mesaj).
Axioma 2 = Comunicarea se desfăşoară la două niveluri: informaţional şi relaţional (orice comunicare
se analizează în conţinut şi relaţie deoarece nu se limitează la transmiterea informaţiei, ci induce şi un
comportament adecvat).
Axioma 3 = Comunicarea este un proces continuu (partenerii interacţionează în permanenţă fiind, prin
alternantă, stimul şi răspuns).
Axioma 4 = Comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică (verbală sau nonverbală).
Axioma 5 = Orice proces de comunicare este simetric sau complementar, dacă se întemeiază pe
egalitate sau diferenţă.
Axioma 6 = Comunicarea este ireversibilă (produce un efect asupra receptorului).
Axioma 7 = Comunicarea presupune procese de ajustare şi acomodare (mesajul căpătă sens numai în
funcţie de experienţă de viaţă şi lingvistică a fiecăruia dintre noi). [3]
PROGRAMARE NEURO-LINGVISTICĂ
 NLP – ul este studiul felului în care funcționează omul, înțelegerea
mecanismelor și folosirea în mod practic a acestora în viața de zi cu
zi.
 Pe scurt, abrevierea NLP (Neuro–Linguistic Programming) este
explicată în felul următor:

 N – Neurologie – Cum funcționează mintea și cum gândim pentru a

deveni exponențiali în mediul în care trăim
 L – Lingvistică – Cum utilizăm limbajul pentru a crea încredere și a
gestiona stările noastre și a celor din jurul nostru
 P – Programare – Cum ordonăm acțiunile și gândurile noastre
pentru a genera rezultate excepționale
Presupunerile (Axiomele) NLP:
 Oamenii reacționează mai degrabă la experiențele lor decât la realitatea în sine.

 A avea cel puțin o opțiune este mai bine decât a nu avea niciuna.

 Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le pot face într-un moment și context
dat.
 Oamenii funcționează excelent.

 Toate acțiunile au un scop (conștient sau inconștient)

 Orice acțiune întreprindem are la bază o intenție pozitivă.

 Subconștientul echilibrează conștientul și întotdeauna este bine intenționat.

 Sensul comunicării nu stă doar în ceea ce intenționezi tu să comunici, ci și în

reacția pe care o primești ca răspuns la interlocutor/public.
 Avem deja toate resursele care ne sunt necesare pentru a reuși (sau le putem
crea.)
 Mintea și corpul formează un sistem. Sunt expresii diferite ale aceleiași
persoane.
 Prelucrăm toate informațiile prin simțurile noastre.

 Copierea/imitarea unei acțiuni reușite (a altcuiva) duce ea însăși la excelență.

 Dacă vrei să înțelegi, acționează.

CONFLICTUL
 Un conflict incepe atunci cand o parte percepe pe alta ca
a fost frustranta in raport cu ea; o perspectiva mai
complexa asupra conflictului inseamna observarea unei
stari de echilibru a carei rupere duce la conflict.
DE UNDE PORNESTE CONFLICTUL?

In general sunt utilizate patru perspective de

analiza:
 Conditiile anterioare; de exemplu: colegul de camera
asculta muzica cu volumul dat la maxim, incerci sa
inveti, dar a 2 a zi la examen sesizezi ca n-ai retinut
nimic si pici examenul. Aceasta situatie poate duce la un
conflict intre tine si coleg.
 Stari afective(stres, tensiune, anxietate); exemplu: cand
sunteti stresati de ceva(examen), tindeti sa reactionati
conflictual mai repede decat in alte situatii, iar daca aveti
o stare pozitiva veti fi mai putin inclinati spre conflict.
 Starile si stilurile cognitive, exemplu: relatia a 2 colegi
cu stiluri diferite, unul are un stil inovativ(are idei multe,
vede intregul, dar nu este atent la detalii), iar altul are un
stil adaptativ(fiind centrat pe detalii, el poate sa piarda
din vedere intregul).
 Existenta „comportamentului conflictual”, regasim
anumite caracteristici accentuat conflictuale la un
comportament agresiv, spre exemplu, centrat pe egoul
propriu.
TIPURI ALE CONFLICTULUI
 Multe conflicte pot functiona in directia reducerii sau
chiar eliminarii probabilitatii altor conflicte mai
puternice in viitor;
 Conflictul poate creste inovatia sprijinind gasirea unor
noi modalitati de a privi lucrurile, noi modalitati de a
gandi si noi comportamente;
 Conflictul poate dezvolta sensul „coeziunii” prin
cresterea increderii;
 Conflictul ne poate oferi o oportunitate excelenta pentru
a masura puterea si viabilitatea relationarilor noastre cu
ceilalti.
TIPOLOGIA CONFLICTULUI
In practica exista o multitudine de tipuri ale
conflictului, cele mai importante fiind:
 conflictul-scop: acesta apare atunci cand o persoana doreste
rezultate diferite fata de alta (intalnit deseori intre cadrul
didactic si cursantii sai);
 conflictul cognitiv: se bazeaza pe contrazicerea unor idei sau
opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen;
 conflictul afectiv: apare atunci cand o persoana sau un grup
are sentimente sau emotii incompatibile cu ale altora;
 conflictul comportamental: apare atunci cand o persoana sau
un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalti.
REZOLVAREA CONFLICTULUI
Suntem confruntati adesea cu multiple conflicte in
viata de zi cu zi, de cele mai multe ori este bine daca
reusim sa le prevenim. In cazul in care nu putem evita,
macar ar trebui sa le reducem intensitatea.
Dupa Burton „rezolvarea conflictelor inseamna ca
toate partile implicate ajung in mod liber la un acord, dupa
ce au redefinit si reperceput relatiile dintre ele si dupa ce
au facut evaluarea, adica au examinat si luat in calcul toate
elementele relevante ale relatiilor”. (apud Stoica
Constantin, Neculau, coord., 1998, pagina 188)
 Exista mai multe modalitati de a raspunde la o
situatie conflictuala, cum ar fi:
 abandonul;
 reprimarea: refuzul de a lua act de existenta unui conflict;
 stilul victorie/infrangere: este o confruntare de forte in care
una dintre acestea tinde sa ajunga deasupra;
 compromisul: este impacarea fiecarei parti cu ideea de a
castiga ceva, dar si de a renunta la ceva;
 strategia castig-castig: specifica tehnicii de negociere, pune
accentul pe avantajele de a gasi solutii mai bune.
METODE DE DEZVOLTARE A
COMUNICARII
Abilitatile de comunicare se dezvolta pe parcurs, nu ne
nastem cu ele. In functie de mediul in care traim si in functie de
preocuparile noastre invatam sa comunicam eficient sau mai
putin eficient.
PRINCIPALELE ABILITATI IN
COMUNICARE
 Capacitatea de a asculta
 Punerea intrebarilor

 Comunicarea verbala

 Comunicare paraverbala

 Empatia

 Comunicarea scrisa

 Comunicarea nonverbala
 1. Capacitatea de a asculta
Abilitate de a asculta eficient si de a intelege clar
mesajul emis este cheia construirii relatiilor si obtinerea
succesului in viata personala.
STRATEGII PENTRU ASCULTAREA
EFICIENTA
 Alegem tipul de ascultare(pasiva, activa,atenta,
interactiva) in acord cu situatia.
 Renuntam la dialogul interior care perturba concentrarea.

 Ne concentram toata atentia asupra vorbitorului si vom fi

cat mai empatici.
 Ne concentram asupra mesajului in ansamblu. (Ce
incearca sa-mi spuna?)
 Evitam sa intrerupem interlocutorul ( o facem doar
atunci cand este necesar).
 Incurajarea vorbitorului sa continue sa vorbeasca prin
semnale nonverbale.
 2. Punerea intrebarilor
Punerea intrebarilor ne ajuta sa aflam mai multe
informatii de la interlocutorul nostru.
INTREBARI DES FOLOSITE
 Intrebari de inceput: Ce faci? Ai gasit usor adresa?
 Intrebari deschise sau libere: incurajeaza interlocutorul
sa dezvolte subiectul. Ex: cum?, de ce?
 Intrebari inchise: Ti-ai ales filmul?

 Intrebari directe, ocolitoare: sunt o forma alternativa de a

obtine un raspuns exact. Ex: nu-ti place culoarea aleasa
de noi?
 Intrebari de dirijare: scopul este acela de a indrepta
discutia in directia dorita de noi. Ex: Nu crezi ca cel mai
bine ar fi sa...?
 3. Comunicarea verbala
Abilitatea de a vorbi se caracterizeaza prin: exprimare
clara si concisa, cuvinte si expresii bine alese, exprimare
directa, logica si lipsita de exagerari; toate acestea potrivite cu
ideile expuse.
 4. Comunicarea paraverbala
Tonul, ritmul si volumul vocii sunt elemente de paralimbaj.
Un ton inalt tradeaza nervozitate si nemultumire si de
obicei da nastere la conflicte. Un ton scazut, alintat, sugereaza
nesiguranta, lipsa de experienta si caracterizeaza o persoana fara
autoritate. Nuanta autoritara dar fara a fi agresiv, pe o voce
moderata si apasata indica o persoana sigura pe sine, calma si
echilibrata.
 Ritmul poate fi lent sau rapid, calm sau precipitat.
Un ritm prea lent caracterizeaza o persoana plictisita, fara
vlaga. Un ritm rapid subliniaza starea de urgenta. O
persoana echilibrata vorbeste pe un ritm moderat, dar
variaza putin ritmul ca sa nu plictiseasca auditoriul cand
vrea sa sublineze ceva.
 Prin volumul vocii dominam sau ne lasam
dominati. O voce dominanta induce ideea de putere si
vitalitate, pe cand o voce slaba da impresia de pasivitate si
lipsa increderii in fortele proprii. Echilibrul consta in
folosirea volumului potrivit pentru a fi auziti, ascultati, dar
fara a exagera.
 5. Empatia
Empatia este capacitatea de a ne transpune in lumea
subiectiva a partenerului de comunicare, pentru a vedea
situatia cu ochii lui.
Prin empatie avem posibilitatea sa-l intelegem mai
bine pe partenerul de dialog si trairile lui afective, sa-i
anticipam comportamentul si sa actionam corespunzator.
 6. Comunicarea scrisa
Abilitatea de a concepe un mesaj
in scris, folosind o gramatica corecta,
este o cerinta de baza in comunicarea
scrisa. Odata ce detinem controlul
gramaticii si avem vocabularul dezvoltat
putem lucra pentru a ne imbunatati stilul.
 7. Comunicarea nonverbala
Limbajul corpului comunica in locul nostru
inainte sa deschidem gura pentru a spune ceva.
Invatand limbajul trupului nostru si fiind constienti de
el putem sa sustinem si sa intarim ceea ce spunem prin
comportamentul nonverbal.
De asemenea studiind si cunoscand elemente
din limbajul nonverbal putem descifra mesajul celuilalt
dincolo de aparente si fatade. Putem sa ne dam seama
daca e sincer, daca e interesat de conversatie sau de
multe alte lucruri.
BIBLIOGRAFIE
 1. Ion Ovidiu Panisoara, „Comunicarea eficienta”,
Polirom, 2006
 2. Viorel Elefterescu, „Dezvoltarea abilitatilor de
comunicare” (e-book)