1. Când au fost luaţi ca robi mulţi din Israel, A ajuns în Babilon chiar şi Daniel... Cu mâncarea ce-a primit, nu s-a întinat; În gândire şi-n simţiri s-a păstrat curat. Daniel a fost binecuvântat, El, şi trei prieteni, zarzavaturi au mâncat; Şi, din robii toţi, ei au fost găsiţi De zece ori mai bine pregătiţi! 2. Într-o noapte-avu un vis marele- mpărat, Dar în zori, când se trezi, iată, l-a uitat! Ca să-i spună, vracii lui n-au putut defel; Domnul l-a descoperit doar lui Daniel. Aur şi argint, bronz şi fier cu lut, Chipul cel lovit de-o piatră, ţăndări s-a făcut! Piatra ce-a lovit, a crescut frumos: Era Împărăţia lui Hristos. 3. Însă Nebucadneţar a făcut şi el Chip cioplit cum a visat, dar nu chiar la fel: L-a făcut din aur tot, căci ar fi dorit Să domnească-n Babilon, fără de sfârşit! Toţi s-au închinat la porunca lui, Numai trei evrei păziră Legea Domnului! Domnu-a fost cu ei în cuptoru-ncins, De spaimă împăratu-a fost cuprins! 4. Împăratu-a mai visat un copac tăiat, Care în pădure-a stat şapte ani legat... Şi copacul cel tăiat, da, era chiar el, Împăratul îngâmfat, - zise Daniel. După şapte ani a privit în sus, Şi-a-nţeles că peste toate Domnu-i mai presus! Apoi i s-a dat tronul înapoi! Ce lecţie frumoasă pentru noi! 5. După Nebucadneţar, peste Babilon, Împăratul Belşaţar a urmat la tron... Într-o zi când s-a-mbătat, şi n-a mai gândit, Pe Iehova cel Prea’nalt L-a batjocorit; Mâna Domnului scrise desluşit: „Numărat şi cântărit şi-n două împărţit”! Ce-a spus Daniel, totul s-a-mplinit: Şi Darius Babilonu-a cucerit! 6. Apoi Darius l-a iubit mult pe Daniel, Însă ’nalţii dregători nu-l iubeau la fel... Printr-un plan răutăcios izbutiră ei De-a-l vedea pe Daniel aruncat la lei! Însă Domnu-a-nchis gura leilor, Şi l-a izbăvit pe credinciosul slujitor! Bunul Dumnezeu, pentru oameni buni, Şi astăzi poate face mari minuni!