Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ziua 1
Robi trataţi regeşte
Idee principală
Chiar dacă trecem prin situaţii neplăcute, nu trebuie să uităm că tot ceea ce facem trebuie să-I
aducă slavă lui Dumnezeu.
Referinţă biblică
Daniel capitolul 1
Text de memorat
„Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui
Dumnezeu.” 1Corinteni 10:31
Povestire biblică
(Va fi spusă pe fondul imaginilor din PPT-1 de pe CD. Cuvintele îngroşate trebuie neapărat să se
regăsească în povestire, pentru a-i ajuta mai târziu pe copii în completarea foilor de lucru.)
Totul s-a petrecut parcă prea repede. Nimeni nu a crezut că Nebucadneţar, împăratul
Babilonului, va cuceri cetatea. Însă, o făcuse. Ioiachim, care împărăţea peste Iuda de trei ani, a căzut în
mâinile lui. La fel şi Templul lui Dumnezeu, cu toate vasele sfinte. Vasele de aur luate din Templu au
fost puse în casa unui dumnezeu babilonian, în ţara Şinear.
Între israeliţii care au fost duşi robi în Babilon erau copii, femei şi bărbaţi credincioşi care nu au
fost corupţi de egoism, ci au onorat pe Dumnezeu cu riscul de a pierde totul.
Printre cei care au păstrat ascultarea faţă de Dumnezeu era şi Daniel, împreună cu cei trei
tovarăşi ai săi – exemple strălucite de credinţă în Dumnezeul înţelepciunii şi al puterii. Din căminul lor
iudaic, aceşti tineri au fost aduşi în cea mai strălucitoare dintre cetăţi, la curtea celui mai mare monarh al
lumii – Nebucadneţar.
Aşpenaz, căpetenia famenilor dregătorilor, a primit poruncă de la împărat să ia cu el, dintre noii
robi aduşi, pe cei mai frumoşi copii de neam împărătesc şi de viţă boierească, fără cusur trupesc,
înzestraţi cu înţelepciune şi cu minte ageră.
- Cei care vor fi aleşi, în urma testării, vor sluji în casa împăratului. Dar, înainte de aceasta, vor
merge trei ani la şcoală, unde vor învăţa scrierea şi limba haldeilor! – a spus Aşpenaz. Le vor fi acordate
avantajele unei educaţii deosebite, asemenea celor primite de prinţii împărăţiei.
Daniel a trecut testul, împreună cu prietenii săi.
- Cum vă cheamă? – a întrebat Aşpenaz.
- Daniel, Hanania, Mişael, Azaria! – au răspuns cei patru, cu respect.
- Din porunca împăratului, de acum veţi purta alte nume! – spuse Aşpenaz. Tu, Daniel, vei fi
Beltşaţar. Tu, Hanania, te vei numi Şadrac. Mişael, tu vei purta numele de Meşac. Iar Azaria, va fi
Abed-Nego.
Împăratul n-a constrâns pe tinerii evrei să renunţe la credinţa lor în favoarea idolatriei, ci
nădăjduia să facă acest lucru treptat. Dându-le nume ale unor zeităţi păgâne importante, aducându-i în
6
fiecare zi în strânsă legătură cu obiceiurile idolatre şi sub influenţa ritualurilor amăgitoare ale închinării
păgâne, spera să-i facă să renunţe la religia poporului lor şi să participe la închinarea babilonienilor.
Prima zi la palatul împăratului veni cu o mare provocare pentru caracterul celor patru. Împăratul,
în mărinimia lui şi ca un gest de mare bunăvoinţă, hotărî ca absolut toţi copiii care au fost aleşi dintre
robii din Iuda să mănânce aceeaşi mâncare ca şi el.
- Mâncărurile de la masa împăratului sunt mâncăruri grele pentru stomac. Mai grav, au fost
închinate idolilor. Cei ce le folosesc sunt priviţi ca unii care dau cinste zeilor Babilonului. Iar vinul…
cum să ne atingem de aşa ceva? Nu! Eu nu voi face asta! Voi rămâne statornic învăţăturilor primite din
Cuvântul lui Dumnezeu! Indiferent de urmări! Voi ce veţi face? – îşi întrebă Daniel prietenii.
- Nici noi nu vrem să ne spurcăm cu bucatele de la masa împăratului. El consumă, printre
altele, carne de animale numite de Dumnezeu „necurate”. Iar vinul întunecă mintea. Cum să călcăm
poruncile Domnului? Suntem alături de tine! Chiar de vom fi alungaţi de la palat… sau mai rău.
- Atunci, mă duc la căpetenia famenilor dregătorilor să-l rog să nu ne silească.
Daniel şi tovarăşii lui fuseseră educaţi de părinţii lor în obiceiurile cumpătării stricte. Ei fuseseră
învăţaţi că Dumnezeu îi socotea răspunzători pentru capacităţile lor. Ispitele care-i înconjurau la curtea
aceea coruptă şi risipitoare erau puternice, dar au rămas neclintiţi. Dacă ei ar fi dorit să se îndepărteze de
principii, ar fi găsit scuze plauzibile. Ar fi putut argumenta că, dependenţi fiind de favoarea împăratului
şi supuşi puterii lui, trebuiau să mănânce hrana acestuia. Dacă ar fi nesocotit porunca Domnului, ar fi
păstrat favoarea împăratului şi ar fi obţinut o mulţime de avantaje.
Dar Daniel n-a ezitat. Aprobarea lui Dumnezeu îi era mai scumpă decât favoarea celui mai
puternic împărat de pe pământ, mai scumpă decât viaţa însăşi. În hotărârea luată, a fost susţinut de cei
trei tovarăşi ai lui.
În luarea acestei hotărâri, tinerii evrei n-au lucrat cu încumetare, ci cu deplină încredere în
Dumnezeul cerurilor. Dacă acum ar fi păcătuit, cedând presiunii împrejurărilor, L-ar fi dezonorat pe
Dumnezeu. Primul pas păcătos avea să fie urmat de alţii, până când legătura cu Cerul s-ar fi întrerupt şi
ispita i-ar fi învins definitiv.
Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor
dregătorilor. Mişcat de devotamentul şi statornicia faţă de Dumnezeul lor, acesta a spus:
- Mă tem numai de domnul meu împăratul, căci el a hotărât ce să mâncaţi şi dacă va vedea
feţele voastre mai triste decât ale celorlalţi tineri de vârsta voastră, capul meu va fi în primejdie.
Atunci, Daniel a zis îngrijitorului căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea lor:
- Încearcă pe robii tăi zece zile. În tot acest timp, să ni se dea de mâncat zarzavaturi, fructe,
legume, iar de băut: apă. Să te uiţi apoi la feţele noastre şi la ale celorlalţi tineri care mănâncă din
bucatele împăratului şi să faci cu noi ce vei crede.
Îngrijitorul i-a ascultat în privinţa aceasta şi i-a încercat zece zile. După cele zece zile, i-a
comparat cu ceilalţi tineri. Cei patru arătau mai bine la faţă şi erau mai graşi decât toţi ceilalţi. Ca
urmare, lui Daniel şi prietenilor lui li s-a îngăduit să continue cu această dietă simplă în tot timpul
educaţiei lor. Astfel, de atunci încolo, îngrijitorul lua pentru el bucatele rânduite de împărat şi le dădea
în loc zarzavaturi.
În timpul studiilor, cei patru au rămas credincioşi faţă de Dumnezeu. Au fost harnici şi s-au
străduit să înveţe cât mai bine. Despărţiţi de influenţa căminului şi de legăturile sfinte, au căutat să se
dovedească oameni de încredere, pentru onoarea poporului lor asuprit şi pentru slava lui Dumnezeu, ai
cărui slujitori erau.
Ca răspuns la rugăciunile lor, Dumnezeu a dat acestor patru tineri foarte multă înţelepciune şi i-a
ajutat să înveţe tot felul de scrieri. Iar lui Daniel i-a dat şi priceperea de a tâlcui vedeniile şi visele.
Când cei trei ani de şcoală au trecut, împăratul Nebucadneţar a poruncit ca toţi tinerii să fie aduşi
înaintea lui.
A stat de vorbă cu fiecare în parte. Dintre toţi, nu s-a găsit niciunul care să se ridice la înălţimea
lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea, ei au fost primiţi în slujba împăratului. Înţelepciunea şi
priceperea lor îl uimeau pe împărat, care îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii
în stele care erau în împărăţia lui.
Acum responsabilitatea lor era foarte mare. Iar ei ştiau că din această cauză, trebuiau să fie mai
aproape de Dumnezeu ca oricând căci, la curtea babiloniană, unde erau adunaţi reprezentanţi din toate
ţările, ei Îl reprezentau pe Dumnezeu. Iar prin ceea ce făceau, Îi puteau aduce slavă sau dezonoare.
7
Lucru manual
Grădiniţă: pag. 10.
Primară: pag. 11.
Juniori: pag. 12-13.
Temă
Grădiniţă: pag. 14.
Primară:
- Pentru copii: pag. 15.
- Soluţia jocului poate fi găsită de instructori la pag. 18.
Juniori:
- Pentru copii: pag. 16-17.
- Răspunsurile la jocuri pot fi găsite de instructori la pag. 18.
Ştiaţi că…?
- după spusele specialiştilor, căpşunele trebuiesc consumate în 2-3 zile de la culegere, iar când
le punem la frigider n-ar trebui să fie spălate pentru că se înmoaie şi se strică mai repede;
- căpşunele sunt singurele fructe care îşi poartă seminţele (în medie 200) în exterior;
- în epoca medievală, la marile festivaluri şi dineuri de stat se serveau căpşune, în semn de pace
şi prosperitate;
- când primii colonişti au acostat pe ţărmul Americii, au fost surprinşi să descopere căpşunele
sălbatice, pe care indienii le consumau cu mare plăcere, fie ca atare, fie zdrobite şi amestecate cu făină
de porumb, apoi coapte sub forma unei pâini;
- aroma căpşunelor este influenţată de soi, climă şi gradul de coacere când sunt culese;
- în localitatea Wepion din Belgia există un muzeu dedicat exclusiv căpşunelor;
- termenii: un căpşun, doi căpşuni – se referă la plantă;
- termenii: o căpşună, două căpşuni – se referă la fruct;
- în China şi Japonia, pepenele roşu este un cadou potrivit pentru vizite;
- recordul mondial la pepene roşu (122 kg) este deţinut de Lloyd Bright din Arkansas, SUA;
- există peste 1200 de varietăţi de pepene roşu şi 7000 varietăţi de măr;
- mărul face parte din aceeaşi familie cu murul, zmeurul, dar şi cu trandafirul (Rosaceae);
- singurul pom care îşi poartă fructele pe scoarţă, nu pe crengi, este jabuticaba; este numit şi
pomul-strugure; fructele lui sunt negre, rotunde (4 cm diametru) şi rezistă doar 3 zile după culegere;
- de apariţia viermilor în fructe sunt vinovate nişte insecte, care primăvara înţeapă fructele încă
verzi şi depun acolo ouă foarte mici, din care vor ieşi viermişorii ce se vor dezvolta în interiorul
fructelor până la coacerea acestora.
8
Povestire – Să faci totul cât mai bine
- Eşti bună să speli vasele, Suzana? – a întrebat mama. Am atâtea de făcut în bucătărie, încât
nici nu-mi închipui ca nu mă vei ajuta puţin. Aş vrea ca totul să fie gata când vor sosi invitaţii. Oh, uite
cât este ora!
- Imediat, mamă! – a răspuns Suzana.
Abia aştept s-o văd pe tanti Paula, pe Elena şi
pe Jean, aşa că mă grăbesc să fiu şi eu gata la
sosirea lor.
- Da, dar să nu faci treaba în pripă sau
în bătaie de joc. Să faci bine lucrul tău. Vesela
trebuie să fie perfect curată şi strălucitoare, fără
nici o pată. Nici o grijă, chiar dacă ajung între
timp, verişorii tăi nu vor începe să se joace
până ce nu vei fi şi tu gata.
Suzana şi-a început lucrul din toată
inima. Cu buretele ea freca farfuriile pe
deasupra şi pe dedesubt, clătindu-le apoi în apă
curgătoare.
Dar, treaba parcă nu mergea prea
repede. Privind la ce mai rămăsese de spălat, a
cuprins-o un fel de panică… Inima începu să-i
bată mai repede.
- N-am să termin până când vor sosi! –
şi-a spus ea. Mai este atât de puţin timp până ajung. Şi nici nu stau prea mult. Aş vrea să profit de
fiecare clipă a prezenţei lor.
Atunci, iute-iute, a cufundat toate farfuriile rămase în apă, le-a scos şi le-a şters repede, căci mai
avea de spălat platourile, tacâmurile şi cratiţele. Parcă începuse să se simtă puţin vinovată că nu a făcut o
lucrare bună, însă împrejurările erau speciale, îşi tot spunea ea… Cine ştie când vor mai veni altă dată?!
- Mă duc în grădină să-i aştept! – i-a spus mamei atunci când a fost gata.
- Cum? Ai terminat deja? – a întrebat mama, mirată. Sper că toate sunt perfect curate, căci altfel
m-aş simţi foarte prost!
- O! Iată-i! Au ajuns! – a spus Suzana, îndreptându-se către cei care tocmai soseau.
Până la ora mesei, copiii s-au întreţinut discutând şi povestind o grămadă de lucruri, ceea ce a
fost o mare plăcere pentru toţi, după care au început să joace jocuri. Parcă nici nu începuseră bine, când,
mama i-a chemat spunându-le:
- Veniţi, copii, este ora să ne aşezăm la masă!
- Simt că am o foame de lup! – a strigat Jean, alergând spre casă în timp ce fetele îl urmau
şoptindu-şi mici secrete.
După câteva minute, toţi se aflau în jurul mesei, nerăbdători să guste bucatele apetisante.
Deodată, expresia veselă şi însufleţită de pe faţa Suzanei s-a şters. A roşit până în vârfurile urechilor.
Bine că, în zarva generală, nimeni nu a observat.
Ce se întâmplase? Uitându-se pe fundul unei farfurii, a descoperit câteva resturi din brânza pe
care o consumaseră la masa de dimineaţă. Oare tanti Elena, care aşezase masa, nu observase? Nu, căci
altfel ar fi dus-o la bucătărie. Numai să nu observe mama şi s-o certe în public. Toată bucuria a fugit din
inima Suzanei.
Ca să nu atragă atenţia, s-a hotărât să mănânce din farfuria murdară, Se aşeză în dreptul farfuriei
cu pricina, apoi se uită de jur împrejur. Constată fericită că toate celelalte farfurii erau perfect
strălucitoare.
Ce bucurie a fost la desert, când fiecare a primit câte o farfurie înflorată pe care mama pusese
budincă de ciocolată…
- De data aceasta m-am hotărât! – şi-a spus în gând Suzana, recăpătându-şi veselia. De acum
încolo, atunci când voi face un lucru, îl voi face cât mai bine! Promit!
9
ŞCOALA BIBLICĂ DE VACANŢĂ „DANIEL ŞI PRIETENII SĂI” 1. ROBI TRATAŢI REGEŞTE
SECŢIUNEA GRĂDINIŢĂ
LUCRU MANUAL
Amprente de măr
Materiale necesare:
- mere;
- cuţit;
- prosoape de bucătărie din hârtie;
- coli A4 de carton alb (o coală pentru 2-4 copii);
- culori tempera (verde şi roşu);
- farfurie de unică folosinţă sau alt recipient pentru culori;
- pensule (pentru fiecare culoare);
- şerveţele umede;
- sac de gunoi.
Materiale necesare:
- coli A4 de carton, culori: roşu, verde, alb (pentru xerox);
- foarfece;
- lipici, eventual şi scotch;
- beţe de bambus pentru frigărui (de 15 cm).
11
ŞCOALA BIBLICĂ DE VACANŢĂ „DANIEL ŞI PRIETENII SĂI” 1. ROBI TRATAŢI REGEŞTE
SECŢIUNEA JUNIORI
LUCRU MANUAL
Materiale necesare:
- coli A4 de hârtie, culori: roşu şi verde (pentru xerox);
- foarfece;
- perforator sau alt dispozitiv de făcut găuri de 2,5 mm;
- lipici;
- şnur textil sau de hârtie, cu grosimea de 1-1,5 mm (calculaţi câte 30 cm de fiecare copil).
Frunze
Anexa 1G - Temă
TTemăT
TTemăTemă
emă
12
Căpşune
2. Text de memorat: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru
slava lui Dumnezeu.” (1Corinteni 10:31)
14
ŞCOALA BIBLICĂ DE VACANŢĂ „DANIEL ŞI PRIETENII SĂI” 1. ROBI TRATAŢI REGEŞTE
SECŢIUNEA PRIMARĂ
TEMĂ
2. Între cele două imagini de mai jos sunt 10 diferenţe. Găseşte-le şi încercuieşte-le pe imaginea de jos:
3. Text de memorat: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru
slava lui Dumnezeu.” (1Corinteni 10:31)
15
ŞCOALA BIBLICĂ DE VACANŢĂ „DANIEL ŞI PRIETENII SĂI” 1. ROBI TRATAŢI REGEŞTE
SECŢIUNEA JUNIORI
TEMĂ
1. Descoperă textul biblic de astăzi, transcrie-l corect pe liniile de mai jos, apoi
memorează-l:
„Ddecci, ffie ccă mmânnccaţţi, ffie ccă bbeţţi, ffie ccă ffacceţţi allttccevva: ssă
ffacceţţi ttottull ppennttrru ssllavva llui Ddummnnezzeu.” (1Corinteni 10:,31)
„_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________” (1Corinteni 10:31)
2. Daniel şi prietenii lui au refuzat mâncarea de la masa împăratului pentru că (bifează variantele
corecte):
o bucatele erau necurate şi închinate idolilor;
o nu se considerau vrednici să mănânce din hrana împăratului;
o mâncarea nu era pregătită după reţete evreieşti;
o că erau prizonierii împăratului;
o au vrut să-l jignească pe împărat;
o vinul care era servit conţinea alcool.
6. Niciodată nu ştii prea multe despre un om. Unele lucruri trebuie să le afli, pentru că ele pot să-ţi
folosească şi ţie. Cei patru prieteni robi în Babilon aveau câteva calităţi pe care le-au recunoscut toţi cei
care i-au întâlnit. Care sunt acelea?
Descifrează codul şi vei afla. Scrie deasupra fiecărui simbol litera care lipseşte din numele scris al
acestuia şi vei şti mai multe despre cei patru prieteni. Ei au fost caracterizaţi prin:
17
ŞCOALA BIBLICĂ DE VACANŢĂ „DANIEL ŞI PRIETENII SĂI” 1. ROBI TRATAŢI REGEŞTE
SOLUŢII JOCURI
SECŢIUNEA PRIMARĂ
SECŢIUNEA JUNIORI
1. „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.”
3. Vertical: DUMNEZEU.
Orizontal: DANIEL, NEBUCADNEŢAR, MIŞAEL, HANANIA, AŞPENAZ, AZARIA, ŞINEAR,
IUDA.
18