a)În orice triunghi, liniile mijlocii determină un triunghi
asemenea cu cel dat. Care ar putea fi analogul în geometria în spațiu al acestei proprietă ți? b)Pentru un triunghi oarecare ABC, are loc inegalitatea: . Care ar putea fi oare analogul acestei proprietă ți în geometria în spațiu? Un tip special de ”open problems”: probleme Fermi Enrico Fermi a formulat și a încurajat rezolvarea de probleme pentru care “we will never know the exact answer to”, ca o modalitate de dezvoltare a creativită ții Importanța: - identificarea unor modalită ți de estimare/ aproximare; - selectarea informațiilor de care este nevoie în rezolvare Probleme Fermi
Creativitatea se manifestă prin:
- modul în care abordă m problema - modalită țile de estimare a ordinului de mă rime al unei mă suri - ”bogă ția” aspectelor folosite în rezolvare *
*Okamoto, H. (2022). Measuring creativity in the Fermi problem, a type of mathematical
modelling, applying information theory. Journal of Educational Technology Development and Exchange, 15(1), 9-18 Probleme Fermi – exemple (și provocare!) Dacă toți oamenii din Româ nia și-ar da mâ na și s-ar întinde în linie dreaptă , ce lungime ar avea acest lanț uman? Câ t timp ar dura să numeri pâ nă la un milion? Câ t de departe ai putea merge pe jos, în decurs de un an? Câ ți copaci sunt în București? Pe ce distanță va scrie un pix? De câ te ori se învâ rtește roata unui autobuz pe ruta București – Brașov? Probleme (cu legă turi) surprinză toare
Acceptă m ideea lui Ervinck: creativitatea este
demonstrată prin alegeri non-algoritmice Consecință : problemele atipice/ ne-uzuale/ surprinză toare au potențial de dezvoltare a creativită ții elevilor Exemplul 1 Ș ase discuri cu raza de 1 cm sunt așezate astfel ca fiecare din ele să fie tangent la cele două discuri vecine, ca în imagine. Discurile delimitează , în interior, o suprafață mă rginită de arce de cerc. Calculează perimetrul acestei suprafețe. Cu ce are legă tură această problemă ? Cum o folosim la clasă ? Ce alte întrebă ri putem adresa elevilor? Exemplul 2 Un corp de formă paralelipipedică este tă iat în 8 corpuri mai mici, prin secțiuni paralele cu fețele. În figură , sunt precizate ariile celor 7 corpuri geometrice vizibile. Ce arie are corpul geometric ce nu apare în figură ? Exemplul 3
Pe axa din figură sunt
reprezentate numerele 𝟏 𝟏 și 𝟓 𝟑 Unde se reprezintă pe această axă numă rul ? Exemplul 4 Toate vasele din imagine au aceeași înă lțime și capacitate Turnă m în ele apă cu debit constant: schițează reprezentarea grafică a înă lțimii la care se ridică apa, ca funcție de timp Exemplul 5 Acesta este un decagon regulat În interior apare un alt decagon regulat (format de diagonale) Calculează raportul perimetrelor celor două decagoane