Abordarea complexa a dificultatilor de nvatare 2.1.

Definitiile dificultatilor de nvatare (learning disabilities- LD)

Cruickshauk (1981) sugera ca termenul "learning disabilities" este unul din cele mai interesante "accidente" din vremurile noastre, nefiind utilizat nainte de anul 1963. Prima definitie recunoscuta a LD a fost propusa de S. Kirk n 1962 si era urmatoarea: "O tulburare de nvatare se refera la retard, boala sau ntrziere n dezvoltarea unuia sau mai multor procese precum: limbaj, vorbire, citire sau calcul aritmetic; acestea pot sa apara datorita unei disfunctii cerebrale si/sau tulburari emotionale si comportamentale, dar nu se datoreaza retardului mental, deprivarii senzoriale sau factorilor culturali sau instructionali." Aceasta definitie a fost prima care a relationat LD cu notiunea de "tulburari ale proceselor psihologice" si s-a focalizat pe problemele de procesare si pe modul n care acestea interfereaza cu performantele academice. Critici primite: Referitor la etiologia LD, n aceasta definitie se afirma ca LD reprezinta o disfunctie a SNC, dar confuzia apare atunci cnd se sugereaza ca LD poate fi cauzata de tulburari emotionale si comportamentale. Pe masura ce s-au constituit foruri, asociatii care se ocupa de problema LD s-au dezvoltat definitii mai vaste. Iata definitia data de "National Joint Committe of LD" din S.U.A. n 1981: "LD este un termen generic care se refera la un grup eterogen de tulburari manifestate prin dificultati semnificative n ascultare, vorbit, citit, scris, rationament si abilitati matematice. Aceste tulburari sunt intrinseci individului si se presupune ca se datoreaza unei disfunctii la nivelul SNC. Chiar daca LD poate coexista cu alte deficiente (ex: inabilitate senzoriala, retard mental, tulburari sociale si emotionale) sau cu influente de mediu (ex: diferente culturale, instructie insuficienta sau inadecvata), nu este rezultatul direct al acestor conditii si influente." Critici primite: Aici LD este "un termen generic", acelasi pentru o multitudine de simptome ("eterogene"); nu se specifica nivelul de severitate al deficientelor (doar "semnificativa"). Se discuta aici de o etiologie primara: disfunctii ale SNC; notiunea de "intrinsec" minimizeaza posibilitatea ca LD sa fie relationat cu influente sociale si educationale. n 1987 "National Joint Committe of LD" aduce cteva modificari definitiei din 1991 si anume: (1) LD poate sa apara la orice vrsta; (2) se elimina notiunea confuza de "procese psihologice primare"; (3) se elimina "ortografia" ca tulburare specifica si o subsumeaza "scrisului"; (4) se modifica clauzele "exclusive" si se arata ca LD poate coexista cu alte deficiente; Ultima revizuire a definitiei LD a fost facuta n 1990 de "National Joint Committe of LD": "LD este un termen general care se refera la un grup eterogen de tulburari ce se manifesta prin dificultati semnificative n ascultare, vorbire, citit, scris, rationament si abilitati matematice. Aceste disfunctionalitati sunt intrinseci individului, se datoreaza disfunctiilor SNC si pot sa apara pe tot parcursul vietii. Problemele legate de autoreglarea comportamentului, perceptia sociala si i 10210j98k nteractiunile sociale pot coexista cu LD, dar ele n sine nu constituie LD. Desi LD poate sa apara concomitent cu alte conditii (ex: inabilitate senzoriala, retard mental, tulburari emotionale) sau cu alte influente extrinseci (ex: diferente culturale, instructie insuficienta sau inadecvata), nu este rezultatul acestor conditii." Aceasta ultima definitie este cel mai des utilizata n prezent, att de catre asociatii si organizatii LD, ct si de cercetatori ca punct de plecare pentru diferite studii. n majoritatea definitiilor enumerate ntlnim elemente comune: a) disfunctiile neurologice; b) paternul inegal de dezvoltare; c) dificultati in sarcinile academice; d) discrepanta dintre performanta si potential; e) excluderea altor clauze. a) Disfunctiile neurologice - n multe definitii este exprimata ideea ca LD sunt relationate cu o functionare cerebrala atipica. Pentru ca nvatarea si are originea n creier, prezumtia este ca o tulburare de nvatare e determinata de o disfunctie a SNC. Deseori, disfunctia SNC este presupusa si determinata prin observarea comportamentului. b) Paternul inegal de dezvoltare - se refera la dezvoltarea inegala a diferitelor componente ale abilitatilor mentale. Unele componente se maturizeaza rapid, altele mai trziu aparnd astfel probleme de nvatare. Acest patern inegal este numit "developmental imbalances", "diferente intraindividuale" sau "dificultati de procesare" (Lerner, 1989). Conceptul mentionat sta la baza multor programe de diagnosticare si remediere a LD. c) Dificultati n sarcinile academice- indivizii cu LD au dificultati n achizitia si/sau exersarea limbajului oral sau scris, a citirii, a calcului matematic, a scrierii, a rationamentului. d) Discrepanta dintre potential si realizare (performanta) - reprezinta partea operationala a definitiei: copilul prezinta o discrepanta severa ntre performanta la unul sau mai multe domenii si abilitatile lui intelectuale. e) Excluderea altor cauze - LD nu nseamna retard mental, tulburari emotionale, deficienta vizuala, auditiva sau motorie, dezavantaj cultural, social sau economic. Problema dificil de elucidat apare atunci cnd exista doua tulburari comorbide: care este primara si care este secundara?

Definitiile LD trebuie restructurate tinnd cont de aceste limite si respectndu-se cele sase principii (Kavale & Forness, 2000): (1) LD este un fenomen veritabil; (2) este nevoie de o noua clasificare n educatia speciala; (3) LD este o forma de "underachievement" academic; (4) LD nu este echivalenta cu performanta slaba; (5) LD e un tip special de probleme de nvatare; (6) LD se asociaza cu deficite particulare. 2.3. Caracteristici ale persoanelor cu LD

Descrierea caracteristicilor comportamentale ale indivizilor cu LD se bazeaza pe observatii clinice si descoperiri empirice. Studiul acestor caracteristici este influentat de constructele teoretice utilizate (Ariel, 1992; Lerner, 1992) Pentru a facilita ntelegerea caracteristicilor indivizilor cu LD, n literatura de specialitate apare o dihotomizare a acestora: caracteristici primare si secundare. Caracteristicile primare sunt asociate cu factorii neuropsihologici implicati n LD. Acesti factori influenteaza capacitatea individului de a interactiona cu mediul si sunt urmatorii: Dificultati de procesare fonologica; Dificultati de discriminare vizuala si auditiva; Dificultati la nivelul proceselor mnezice (MSD, ML, MLD); Probleme pervazive globale n functionarea limbajului; Deficite cognitive si metacognitive; Dificultati perceptual motorii; Procesare ineficienta de informatii; Dificultati n procesele atentionale, inclusiv distractibilitate, incapacitate de concentrare, impulsivitate.

Caracteristicile secundare pot fi atribuite interactiunii dintre elementele LD si mediul n care traieste individul si apar ca rezultat al esecurilor repetate. Problemele socio-emotionale apar concomitent cu esecul repetat si duc la o stima de sine scazuta si la o imaturitate sociala. Aceasta clasa de caracteristici secundare poate fi divizata n urmatoarele subcategorii: a) b) reactii de adaptare (socializare dificila, rationament social slab, fluctuatii de comportament, autocontrol slab dezvoltat, etc.) caracteristici asociate cu interactiunea dintre individ si mediul scolar (orientare proasta n sarcina, utilizare ineficienta a strategiilor de procesare a informatiei, dificultati n automatizarea rutinelor, anxietate crescuta, etc.) caracteristici asociate cu interactiunea dintre individ si mediul de viata (stima de sine scazuta, toleranta scazuta la frustrare, pasivitate, autoreglare deficitara a comportamentului, etc.)

c)

caracteristici primare sau cauzale ale persoanelor cu LD: Discrepanta dintre aptitudini si performanta

Factorul discrepanta ramne o caracteristica proeminenta n definirea LD si este utilizat pentru identificarea elevilor cu LD. Exista o discrepanta daca performanta elevului la testele pentru diferite arii academice difera semnificativ de nivelul sau de inteligenta (Wong, 1996). Dificultati academice

Problemele academice sunt o caracteristica majora a LD. Se remarca probleme n citire, limbaj oral, limbaj scris si calcul matematic. Problemele de citire par sa predomine. Dintre problemele academice semnalate n literatura de specialitate amintim: (a) la citire: dificultati de decodare, de recunoastere a cuvintelor, de comprehensiune, de fluenta; (b) n limbajul oral: probleme de discurs, sintaxa, semantica, morfologie, fonologie, articulare, vocabular, ascultare; (c) n limbajul scris: probleme de ortografie, scris, punctuatie, compozitie, lipsa de coerenta; (d) la matematica: lentoare n operatii, probleme de calcul, dificultati de generalizare, etc.

Memorie

Copiilor cu LD le lipsesc strategiile eficiente (ex: repetarea sau organizarea) care "sa-i asiste" n memorarea informatiilor (Byrne, 1979), precum si abilitatile metacognitive care sa faciliteze reactualizarea. De asemenea acesti copii prezinta capacitati limitate ale memoriei semantice, au dificultati de encodare, au probleme la nivelul memoriei de lucru, adica obtin performante slabe n sarcini ce necesita simultan procesare si stocare de informatii, au deficiente n procesarea executiva ce sta la baza coordonarii metacognitive si a monitorizarii si ca urmare vor aparea probleme de comprehensiune (Swanson, 1993). Aspecte sociale

Copiii cu LD se considera mai putin capabili n domeniile academice, totusi aceasta idee nu se regaseste si n arii non-academice (ex: nfatisare, sport, Wong, 1982). De asemenea ei prezinta un patern atributional maladaptativ, adica fac atribuiri interne pentru esec (ex. "sunt incapabil") si atribuiri externe pentru succes (ex. "am avut noroc"), au probleme de interpretare a indicilor non-verbali n interactiunea sociala, au probleme de comunicare la nivel calitativ si si asuma foarte greu diferite roluri Abilitati perceptuale si motorii

Copiii cu LD prezinta probleme n discriminarea stimulilor vizuali/auditivi, au greutati n includerea/secventierea auditiva si vizuala, prezinta dificultati n coordonarea activitatii motorii fine (apare nendemnarea) si au probleme de orientare n spatiu. Abilitati cognitive si metacognitive Literatura de specialitate caracterizeaza copiii cu LD ca fiind "passive learners"; adica ei nu se angajeaza activ n nvatare deoarece le lipseste motivatia, au o autoeficacitate scazuta si expectante crescute de esec (Wong, 1996). De asemenea acesti copii nu sunt capabili sa realizeze predictia, automonitorizarea si controlul performantei si nu pot coordona cerintele sarcinii cu strategia adecvata (Lerner, 1989). Se constata la acesti copii un esec n dezvoltarea si utilizarea strategiilor cognitive pentru nvatare si o lipsa de organizare a nvatarii; o functionare metacognitiva slab dezvoltata, utilizarea unor strategii inflexibile si ineficiente de rezolvare de probleme. De asemenea ei nu constientizeaza care sunt cunostintele necesare pentru a aborda eficient o problema, nu pot corela un tip de strategie cu un anumit tip de sarcina, nu constientizeaza utilitatea strategiilor de planificare, autoverificare si autoreglare, au dificultati n accesarea, organizarea si coordonarea activitatilor mentale multiple si exista un slab transfer al nvatarii de la un domeniu la altul (Ariel, 1992; Wong, 1996).

Atentia si hiperactivitatea

Copiii cu LD au probleme cu atentia selectiva (ex: n selectarea aspectelor relevante ale sarcinii); cu mentinerea atentiei (ex: focalizarea pe sarcina, mentinerea comportamentului). De asemenea la acesti copii apare hiperactivitatea si distractibilitatea, dar trebuie sa avem n vedere diagnosticul diferential al LD cu ADHD.