FACULTATEA: CONSTRUCTII DE MASINI

CATEDRA: MECANISME
DISCIPLINA: MECANISME
PROIECT DE SEMESTRU



MEMORIUL TEHNIC
1. GENERALITATI
Orice sistem mecanic este compus din unul sau mai multe mecanisme. In
constructia unui mecanism si prin extensiune a unei masini intra mai multe organe de
masini. Unele sunt legate rigid intre ele, altele se pot misca relativ. Organul de masina
sau organele de masini care formeaza un rigid mobil se numeste element cinematic. In
afara elementelor cinematice rigide mai exista elemente cinematice elastice si elemente
cinematice fluide.
Avind in vedere variatele forme constructive ale diferitelor organe de masini
si cu atit mai mult a elementelor cinematice in vederea simplificarii reprezentarii lor, se
face o schematizare, conforma careia elementul cinematic se reprezinta printr-un segment
de dreapta sau o figura geometrica poligonala nedeformabila. Zona sau zonele de contact
dintre doua elemente cinematice care determina posibilitatile de miscare ale celor doua
elemente se numeste cupla cinematica. Cupla cinematica blocheaza anumite miscari
relative dintre elementele cinematice ce o formeaza, permitind, in schimb, alte miscari
relative.
In analiza cinematica a mecanismelor functiile de transmitere reprezinta acele
functii care stabilesc o legatura intre starea cinematica a unui element condus si starea
cinematica a elementului conducator.
Mecanismele cu came se compun in principal, dintr-o cama si un culegator.
In vederea micsorarii pierderilor prin frecare si a uzurii, intre cama si culegator se
interpune o rola. Cama este un element profilat si poate sa aiba o forma plana sau
spatiala. In funvtie de aceasta vom distinge mecanisme cu cama plana si mecanisme cu
cama spatiala.
In cazul mecanismelor cu cama plana, cama poate executa o miscare de
rotatie, o miscare de translatie si uneori o miscare plan-paralela. La fel elementul condus
culegatorul- poate sa execute o miscare de rotatie, o miscare de translatie sau chiar
plan-paralela.
Mecanismele cu came, prin profilarea corespunzatoare a camelor, ofera
posibilitatea obtinerii la culegator a celor mai variate legi de miscare solicitate de
procesele de mecanizare si automatizare in constructia de masini.
Cercul de baza al camei este cercul pe care se afla profilul camei in faza de
repaus inferior. Pentru o cursa h a mecanismului cu cama, marimea cercului de baza
alaturi de excentricitate se definesc dimensiunile de gabarit ale mecanismului. Deci
determinarea razei cercului de baza in conditiile unei bune functionari a mecanismului cu
cama constituie o problema importanta de proiectare. Dar buna functionare a
mecanismului cu cama este conditionata de unghiul de transmitere.
2. DESCRIEREA MASINII DE MORTEZAT
Masinile de mortezat numite pe scurt si morteze, sunt asemanatoare
sepingului, se deosebesc de acesta numai prin formele constructive si in special prin
asezarea verticala a berbecului port scula.
Ele comporta in general urmatoarele parti principale:
- un batiu din fonta prevazut cu ghidaje verticale pentru culisarea
berbecului port-cutit si ghidaje orizontale pentru deplasarea masei port-
piesa;
- o masa pe care se fixeaza piesele si care se poate deplasa longitudinal,
transversal sau circular;
- un berbec cu suportul sculei, la unele morteze berbecul se poate inclina;
- mecanismul de antrenare si mecanismul de avans.
Miscarea principala de aschiere se realizeaza prin miscarea alternativa
verticala a berbecului port-scula cu ajutorul mecanismului principal, care poate fi cu
culisa cu excentric, hidraulic, etc. La unele masini berbecul este echilibrat cu
contragreutate. Cursa berbecului este reglabila. Antrenarea se poate face mecanic (cu con
in trepte sau cutie de viteze), prin motor individual sau hidraulic. Avansul piesei port
scula se obtine cu ajutorul unei roti cu clichet si a unui angrenaj cu roti dintate.
Caracteristicile tehnice ale masinii de mortezat:
- lungimea cursei berbecului;
- numarul de curse duble pe minut (maxim si minim) ale berbecului;
- distanta de la masa pina la capatul inferior al berbecului;
- distanta de la suprafata de sprijin a sculei la marginea suportului vertical
superior si dimensiunile mesei.
Masinile de mortezat au o cursa activa urmata de o cursa in gol care se face cu
viteza marita si corespunde ridicarii berbecului port-cutit. Aschierea se produce prin
atacul continuu al cutitului in timpul cursei active. Cursa cutitului trebuie sa fie mai lunga
decit lungimea de prelucrat a piesei. Depasirile cutitului fata de lungimile de prelucrat ale
pieselor sunt aceleasi ca si pentru rabotarea la seping.
Operatia de mortezat se aplica in general la prelucrarea suprafetelor plane,
inguste si lungi, a pieselor cu contur complicat si cu generatoare drepte, a pieselor cu
caneluri strimte care nu pot fi prelucrate prin frezare si in special a suprafetelor interioare
si a gaurilor mari.
Mai exista si alte morteze cu forme constructive diferite, dupa forma,
marimea sau felul pieselor pe care le prelucreaza. Astfel exista morteze cu berbec cu
avans transversal, morteze prevazute cu doi montanti legati printr-o traversa orizontala pe
care berbecul se poate deplasa si transversal, morteze pentru taiatul danturii la rotile
dintate cilindrice, masini de mortezat prin copiere etc.
MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL
Se consider o main universal de mortezat a crei lan cinematic este prezentat
n figura 1.
Micarea principal de achiere este rectilinie alternativ pe direcie vertical.
Micarea alternativ a capului port-scul 5 se obine de la electromotorul EM prin
intermediul lanului cinematic principal format din transmisia prin curele avnd aibele
de diametre D
1
, D
2
, reductorul planetar R, roile dinate z
4
, z
5
i mecanismul cu bare
O
1
AO
2
CB .
Micarea de avans a semifabricatului este realizat intermitent la sfritul cursei pasive
printr-un mecanism patrulater O
1
MNO
3
care prin balansierul O
3
N, cu ajutorul unui
clichet, pune n micare de rotaie roata de clichet z6 fixat pe urubul conductor E al
saniei trasversale .
Fora rezistent de achiere se consider c acioneaz pe direcie vertical i este
constant de-a lungul cursei active de achiere.
n vederea acionrii unui dispozitiv de fixare a semifabricatului se folosete un
mecanism cu cam cu culegtor de translaie.
I. DATE INIIALE
Datele iniiale pentru cele ase variante sunt cuprinse n tabelul 1 la care se mai adaug
urmtoarele elemente generale :
2.0. Turaia electromagnetului de antrenare, n
m
=1440 rot/min.
2.1. Raportul de reducere al transmisiei prin curele , I
c
= D
2
/D
1
=3.
2.2. Poziia centrului de greutate G
4
al bielei BC dat de raportul
G
4
=l
CG4
/l
CB
=0,33.
2.3. Reaciunile din cuple se vor determina pentru poziia manivelei O
2
C dat de
unghiul =300 .
II. SE CERE
1. S se fac sinteza mecanismului cu bare articulate.
2. S se determine spaiile, vitezele i acceleraiile capului port-scul 5 pentru cel
puin 18 poziii ale manivelei din care cel puin 8 poziii s fie situate n intervalul de
achiere. Se vor reprezenta grafic aceste mrimi n funcie de unghiul de rotaie al
elementului 1.
3. S se determine raportul de transmitere al reductorului planetar R .
4. S se calculeze elementele geometrice inclusiv gradul de acoperire al
angrenajului format din roile dinate cilindrice z
4
i z
5
. Deplasrile de profil se vor alege
astfel nct s se asigure egalizarea alunecrilor relative .
5. S se proiecteze mecanismul cu cam cu culegtor de translaie considernd
urmtoarele legi de micare
la naintare ( urcare ) : SINUS,
la napoiere (coborre) : COSINUS,
i excentricitatea aceea care d raza cercului de baz minim.
Nr.
Crt.
Denumirea parametrului Simbolul U. M. Valori
1 Lungimea semifabricatului l
S
m 0,15
2 Lungimea de trecere l
tr
m 0,028
3 Turaia elementului 1 N rot/min 55
4
Raportul dintre
manivel i biel
- 0,28
5 Lungimea manivelei O
2
A m 0,10
6 Excentricitatea relativ

k
=O
2
A/O
1
O
2
- 2.5
7 Masa saniei port-scul 5 m
5
kg 60
8 Masa bielei 4 m
4
kg 15
9 Masa culisei rotative 3 m
3
kg 32
10 Momentul de inerie al bielei 4 I
G4
daNms
2
0,018
11
Momentul de inerie al culisei
rotative n raport cu O
2
I
O2
daNms
2
0,08
12
Momentul de inerie redus al
pieselor situate ntre motor
i manivela 1
I
r
O1
daNms
2
0,9
13 Gradul de neregularitate
- 0,045
14 Fora rezistent de achiere F
a
daN 1600
15 Numrul de dini al roilor dinate
z
4
- 21
z
5
- 44
16 Modulul roilor dinate z
4
i z
5
m mm 4
17 Cursa maxim a culegtorului camei h m 0,075
18 Unghiul de transmitere admisibil

a
grade 52
19
Unghiurile de
rotaie ale
camei
-de naintare (urcare)

u
grade 105
-de repaus superior

r
grade 120
-de revenire(coborre)

c
grade 85
1. Sinteza mecanismului cu bare articulate
Se dau:
1. Raportul biel manivel: =0,28
2. Lungimea manivelei: O
2
A=0,10 [m]
3. Lungimea semifabricatului: ls= 0,15 [m]
4. Lungimea de trecere la intrare i ieire: l
tr
=0,028 [m]
5. Excentricitatea relativ:
k
=O
2
A/O
1
O
2
=2.5
Lungimea elementului 1 este:
AO
1
= O
2
A - O
1
O
2
Din datele iniiale avem excentricitatea relativ:
[m] 015 . 0
5 . 2
10 . 0
5 . 4
2
2 1
2 1
2

k
k
A O
O O
O O
A O

O
1
O
2
= 0.04 m
Din relaiile anterioare putem calcula lungimea A O
1
:
055 . 0
2 1 2 1
O O A O AO
AO
1
= 0.06 m
Cursa sculei achietoare este lungimea semifabricatului la care se adaug de dou ori
lungimea de trecere. Pentru a calcula lungimea elementului 3 trebuie aflat lungimea O
2
C
care reprezint jumtate din curs.
Lungimea elementului 3 este:
2
2
2
tr s
l l
C O
+

Din datele iniiale:

] m [ 028 . 0
] m [ 15 . 0

tr
s
l
l
m] [ 103 . 0
2
C O
O
2
C = 0.103 m
m] [ 113 . 0
2 2
+ A O C O AC
AC= 0.113 m
Lungimea elementului 4 :
Cunoscnd raportul dintre manivel i biel:
28 . 0
2

CB
C O

Lungimea bielei:
m] [ 367 . 0
2

C O
CB BC = 0.367 m
Mecanismul are:
numarul de elemente: n=5;
numarul de cuple cinematice: C
k
=7 (2 de translatie si 5 de totatie)

V
x
V
y
V
z

z
1 - - - - - +
2 + + - - - +
3 + + - - - +
4 + + - - - +
5 - + - - - -
Mecanismul este de familia 3 => m=3
M=3n-2C
5
-C
4
=1 => M=1
2. Sa se determine spatiile, vitezele si acceleratiile capului port scula 5 pentru
cel putin 18 pozitii ale manivelei din care cel putin 8 pozitii sa fie situate in
intervalul de aschiere. Se vor reprezenta grafic aceste marimi in functie de
unghiul de rotatie al elementului 1.
2 5 7
5
1

n C
k
k
=> 2 cicluri independente
Ciclul independent
1 2 1
AO O O :
0
3 1 0
+ + l l l

'

+ +
+ +
0 sin sin sin
0 cos cos cos
3 3 1 1 0 0
3 3 1 1 0 0


l l l
l l l
unde

90
0

'

1 sin
0 cos
0
0

'

+ +
+
1 0 3 3 1 1
1 3 3 1 1
cos / 0 sin sin
) sin ( / 0 cos cos


l l l
l l
0 cos sin cos sin cos
1 3 3 3 1 3 1 0
+ l l l

functia de transmitere de ordin 0 sub forma implicita:

0 cos ) sin( ) , (
1 0 1 3 3 3 1 3
+ l l R
Calculul derivatelor partiale:

1 0 1 3 3
1
3
sin ) cos(

l l
R


) cos(
1 3 3
3
3

l
R

1 0 1 3 3
2
1
3
2
cos ) sin(

l l
R


) sin(
1 3 3
3 1
3
2

l
R

) sin(
1 3 3
2
3
3
2

l
R
Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 3:

) cos(
sin ) cos(
1 3 3
1 0 1 3 3
3
3
1
3
'
3

+

l
l l
R
R
R

) cos(
) sin( ) 1 ( cos
) ( ) ( 2
1 3 3
1 3
2 '
3 3 1 0
3
3
2
3
3
2
2 '
3
3 1
3
2
'
3
2
1
3
2
' '
3

+ +

l
R l l
R
R
R
R
R
R
R
unde:

se obtine din ecuatia:

cos 1
cos
2
1
3
0
1
3
0
1 3

,
_

,
_

+
l
l
l
l
arctg

'

' '
3
2
1 3
'
3 1 3
R
R


Ciclul independent
2 2
CBO O :
l l l
3 4 5
0 + +

'

+ +
+ +
0 sin sin sin
0 cos cos cos
5 5 4 4 3 3
5 5 4 4 3 3


l l l
l l l

'

+
+
2
4 4 5 5 3 3
2
4 4 5 5 3 3
/() sin sin sin
/() cos cos cos


l l l
l l l

'

+ +
+ +
4
2 2
4 5
2 2
5 5 3 5 3 3
2 2
3
4
2 2
4 5
2 2
5 5 3 5 3 3
2 2
3
sin sin sin sin 2 sin ) (
cos cos cos cos 2 cos ) (


l l l l l
l l l l l

0 ) sin sin cos (cos 2 ) (
2
4
2
5 5 3 5 3 5 3
2
3
+ + + l l l l l

0 cos 2 ) ( ) , (
3 5 3
2
5
2
4
2
3 5 3 5
+ l l l l l l R
Calculul derivatelor partiale:
3 5 3
3
5
sin 2

l l
R

3 3 5
5
5
cos 2 2

l l
l
R

3 5 3
2
3
5
2
cos 2

l l
R

3 3
5 3
5
2
sin 2

l
l
R

2
2
5
5
2

l
R
Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 5:
3 3 5
3 5 3
5
5
3
5
'
5
cos
sin

l l
l l
l
R
R
R

3 3 5
3 3 5
2
5 3 5 3
5
5
2
5
5
2
2 '
5
5 3
5
2
'
5
2
3
5
2
' '
5
cos
sin 2 ) ( cos
) ( ) ( 2

l l
l R R l l
l
R
l
R
R
l
R
R
R
R

+ +

+ +

Viteza
5
v
, avansul
s
, respectiv acceleratia
5
a
ale saniei port-scula 5 se determina cu
expresiile:
3
2 2
3
2
4 3 3 5
sin ) ( cos l l l l s +

'

+

'
5 3
' '
5
2
3 5
'
5 3 5
R R a
R v

[rot/min] 55
30 60
2
1
1 1
1
n
n n

30
55
1

= 756 . 5 [rad/sec]
1 i ( )
0
0.349
0.698
1.047
1.396
1.745
2.094
2.443
2.793
3.142
3.491
3.84
4.189
4.538
4.887
5.236
5.585
v5 i ( )
0
0.777
1.806
2.883
4.027
5.351
6.933
8.61
9.555
7.817
0.919
-11.465
-24.966
-32.502
-30.404
-21.247
-9.777
l5 i ( )
0.271
0.285
0.303
0.322
0.343
0.364
0.387
0.412
0.438
0.46
0.471
0.461
0.428
0.379
0.329
0.291
0.27
a5 i ( )
0
8.801
15.455
19.417
39.802
91.197
154.848
101.752
-448.465
3
-2.08810
3
-4.81610
3
-6.87610
3
-5.50210
-165.321
3
5.78410
3
8.95110
3
9.23710

3. Determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar R

Se dau :
1. Turaia electromotorului de antrenare: n
m
=1440 rot/min.
2. Raportul de reducere al transmisiei prin curele :i
C
= D
2
/ D
1
=3.
3. Turaia elementului 1: n
1
=55 rot/min.
4. Numrul de dini ai roilor dinate: z
4
=21, z
5
=44.
i
TOT=
a
m
a
i
n
n
n
n

i
TOT=
181818 . 26
55
1440
1

n
n
m
i
TOT
=i
c*
i
R*
i
4,5
i
4,5
=
095 . 2
4
5
5
4

z
z

n
m
=n
i
i
c*
i
R*
i
4,5
=
a
m
n
n
i
R
= 16547 . 4
095 . 2 * 3
18 . 26

4.Calculul elementelor geometrice ale angrenajului format din rotile dintate
clindrice drepte
5 4
, z z
Deplasrile de profil se vor alege astfel nct s se egalizeze alunecrile relative.
z
4
=21, z
5
=44, modulul roilor : 4[mm]
Deci, vom avea:
X
4
=1.18
X
5
=0.38 la incovoiere
Unghiul de angrenare:
44 20 01667 . 0 2
0
5 4
5 4
0


+
+
+ tg
z z
x x
inv inv
0

- unghiul normal al profilului de referinta

0

20
Z
5 Z
2
Z
1
Z
3

ieire
Z
4
D
1

irtrare
E.M.
R
1. Distanta axiala:
] [ 837 . 130
cos
cos
2
0 5 4
mm
z z
m a
+

2. Coeficientul de variatie a distantei axiale:

09204 . 0 1
cos
cos
2
0 5 4

,
_

z z
y
3. Scurtarea specifica a inaltimii dintelui:
4676 . 1
5 4
+ y x x
4. Inaltimea dintelui:
] [ 1296 . 3 ) 25 , 2 ( mm m h
5. Diametrul cercurilor de divizare:
] [ 81 2
4 4 4
mm z m r d
] [ 176 2
5 5 5
mm z m r d
6. Diametrul cercurilor de baza:
] [ 899 . 75 cos 2
0 4 4 4
mm z m r d
b b

] [ 918 . 164 cos 2
0 5 5 5
mm z m r d
b b

7. Diametrul cercurilor de rostogolire:
] [ 229 . 81
cos
cos
2
0
4 4 4
mm z m r d
w w

] [ 498 . 176
cos
cos
2
0
5 5 5
mm z m r d
w w

8. Diametrul cercurilor de cap:

] [ 6992 . 89 ) 2 2 2 ( 2
4 4 4 4
mm x z m r d
a a
+ +
] [ 2992 . 175 ) 2 2 2 ( 2
5 5 5 5
mm x z m r d
a a
+ +
9. Diametrul cercurilor de picior:
] [ 04 . 85 ) 5 , 0 2 2 ( 2
4 4 4 4
mm x z m r d
f f
+
] [ 04 . 169 ) 5 , 0 2 2 ( 2
5 5 5 5
mm x z m r d
f f
+
10. Arcele dintilor pe cercurile de divizare:
] [ 28 . 10 2
2
0 4 4
mm tg x m
m
S +

] [ 383 . 7 2
2
0 5 5
mm tg x m
m
S +

11. Corzi constanta:

] [ 093 . 9 2 sin cos
2
0 4 0
2
4
mm x m S
c

,
_

] [ 5208 . 6 2 sin cos

2
0 5 0
2
5
mm x m S
c

,
_

12. Inaltimile la coarda constanta:

] [ 9996 . 1 2 sin
8
1 cos
0
2
4 4
mm x m h
c

,
_

] [ 53 . 1 2 sin
8
1 cos
0
2
5 5
mm x m h
c

,
_

13. Gradul de acoperire:
] [ 67 . 0
cos
sin
0
2
5
2
5
2
4
2
4
mm
m
a r r r r
b a b a

1,2
14. Lungimile peste dinti:
5 44 ... 36
3 26 ... 18
4
4


N z
N z
( ) [ ]
0 0 5 , 4 0 5 , 4 5 , 4
cos 2 5 , 0
5 , 4
inv z tg x N m W
N
+ +
( ) [ ] ] [ 4229 . 34 cos 2 5 , 0
0 0 4 0 4 4 4
mm inv z tg x N m W
N
+ +
( ) [ ] ] [ 9838 . 32 cos 2 5 , 0
0 0 5 0 5 5 5
mm inv z tg x N m W
N
+ +