FIZIOLOGIA GLANDEI MAMARE Rolul biologic al glandei mamare este ndeplinit prin produsele sale de secretie, colostru si laptele,

produse indispensabile pentru hranirea nou-nascutului, cel putin n prima perioada a vietii acestuia (perioada de sugar). Datorita capacitatii sale de a sintetiza cantitati mari de lipide, glucide si proteine cu valoare biologica ridicata, glanda mamara a animalelor (rumegatoare) domestice a dobndit si o importanta economico-sociala speciala ntruct omenirea (n primul rnd, copii) continua sa ramna dependenta de hranirea cu lapte n ciuda dezvoltarii industriei alimentare la performante nemaintlnite pna n prezent. De aceea, fiziologia lactatiei reprezinta un domeniu n care acumularea de date stiintifice (mai ales n ultimii 50 de ani) are o dinamica impresionanta. Organizarea functionala a glandei mamare Numarul, topografia si organizarea structurala a mamelelor la femelele domestice Mamela, organ specific femelelor de mamifere, este o glanda specializata n secretia, stocarea si eliberarea laptelui. La femelele domestice exista diferente de specie n ceea ce priveste numarul, forma, localizarea si organizarea structurala a mamelelor. Localizarea mamelelor este, n perechi simetrice, bilateral fata de linia alba, situate n regiunea ingvinala la rumegatoare si cabaline si n regiunile toracica, abdominala si ingvinala la carnivore, suine si leporide. Numarul mamelelor difera de la o singura pereche la oaie, capra si la iapa, doua perechi la vaca si bivolita sau 5-8 perechi la catea, pisica, scroafa si iepuroaica. Forma mamelelor este globuloasa, ele prezentnd pe suprafata externa convexa un mamelon mai mult sau mai putin proeminent. Organizarea structurala a memelelor este n perechi distincte la carnivorele domestice, suine si iepuroaica, spre deosebire de rumegatoare si cabaline la care mamelele sunt grupate ntr-un singur organ globulos numit uger. Ugerul prezinta doua jumatati identice la oaie, capra si iapa, iar la vaca si bivolita prezinta patru sferturi: doua anterioare, mai mici, si doua posterioare, de regula mai mari. Structura functionala a glandei mamare Acinii mamari Formatiunea secretoare a glandei mamre este acinul mamar, numit si alveola mamara. Peretele acinului mamar este constituit din: membrana bazala, epiteliu glandular (format din celule secretoare sau lactocite), dun numeroase celule mioepiteliale. Acinul mamar forma globuloasa, cu diametre de 100-300 mm, fiind format dintr-un perete sferic constituit din circa 50-90 de celule asezate n monostrat pe membrana bazala. naltimea celulelor secretoare (circa 600) este

invers proportionala cu gradul de plenitudine a acinului cu secretie lactica*. La exteriorul acinului mamar, pe toata suprafata acestuia, se afla o retea ____________________ * 150-200 de alvelole mamare formeaza un lobul mamar cu dimensiuni de aproximativ 1,51,00,5 mm (0,7-0,8 mm 3 ). Mai multi lobuli (15-20) formeaza un lob mamar.

de celule mioepitelilale, cu rol n realizarea ejectiei laptelui. La exteriorul stratului de celule mioepiteliale exista o retea fina de capilare sanguine.

Sistemul canalicular De la fiecare acin mamar porneste un canalicul acinar, prevazut cu un epiteliu glandular monostratificat. De regula, 5-6 astfel de canalicule conflueaza, formnd un canal galactofor comun. Mai multe canale galactofore comune se unesc formnd un canal galactofor mediu care colecteaza laptele de la un lobul mamar. Canalele galactofore comune si medii au epiteliu bistratificat, fara activitate secretorie. Canalele galactofore medii, care deservesc cte un lob mamar, conflueaza n numar variabil si formeaza un canal galactofor principal, care se varsa n cisterna glandulara. Cisterna mamara are un volum variabil n functie de specie. Ea comunica la exterior prin cabalul mamelonar. n peretele cisternei si n cel al cabalului mamelonar exista fibre musculare netede si fibre elastice care asigura (prin dispozitia lor radiara si chiar circulara ct si prin tonusul lor) mpedicarea curgerii laptelui din glanda mamara ntre mulsori. Numarul canalelor papilare pentru fiecare (mamelon) variaza cu specia; 1 la vaca si bivolita, oaie si capra, 2 la scroafa, 2-3 la iapa si magarita, 4-7 la pisica si 8-20 la catea. Canalele galactofore nu poseda sfinctere, dar la confluenta lor exista zone de ngustare a lumenului. Numai canalul mamelonar prezinta sfincter mamelonar bine dezvoltat. Irigarea sanguina si drenajul limfatic Vascularizarea sanguina arteriala a glandei mamare la rumegatoare si cabaline deriva din artera pudenda externa (ramificatie a arterei prepubiene) care strabate canalul ingvinal si se ramifica la baza ugerului (la bovine) n ramuri anterioare si posterioare care se distribuie apoi fiecarui lobul si n jurul fiecarui acin unde formeaza retele capilare dense. O mica parte din sngele arterial provine din artera perineala (ramura a pudendei interne) care paraseste cavitatea pelvina pe la nivelul arcadei ischiatice si abordeaza ugerul pe la fata lui posterioara. Aceasta artera realizeaza anastomoze cu ramurile arterei pudende externe la baza ugerului.

Vascularizatia sanguina venoasa poate prelua un volum impresionant de snge. Ea este formata din venulele si venele ugerului care conflueaza ntr-un plex venos situat la baza ugerului, de unde sngele este drenat pe doua cai: vena pudenta externa, care strabate canalul ingvinal pentru a patrunde n cavitatea abdominala si vena subcutanata abdominala care la sfrsitul traseului sau subcutanat intra n cavitatea toracica. n statiune, sngele venos este drenat ndeosebi prin vena subcutanata abdominala, iar n decubit prin vena pudenda externa. n plina lactatie, venele ugerului pot capata aspect varicos 1 . Debitul sanguin al glandei mamare este deosebit de intens (22 ml snge/100 g glanda/min n repaus mamar, pna la 101 ml/100 g glanda/min n cursul lactatiei) 2 . Debitul ___________________________ 1 - semnificatia functionala a acestui efect nu este pe deplin elucidata (adaptare functionala sau depasire patologica a limitelor functionale); 2 - n 24 de ore, prin ugerul unei vaci cu o productie de 20 l lapte se nregistreaza un debit sanguin de circa 10.000 l snge ceea ce nseamna ca pentru producerea unui litru de lapte glanda mamara are nevoie de circa 500 l snge (datele din literatura indica variatii ntre 200 si 1000 l snge, cu media de 670 l snge, pentru un litru de snge). sanguin mamar scade semnificativ prin vasoconstructia provocata de catecolamine (motiv pentru care femela lactanta nu trebuie stresata). Vascularizatia limfatica si are originea n spatiul interstitial al glandei mamare. Ea este reprezentaa de vase limfatice care conduc limfa catre ganglionii limfatici situati la baza ugerului. De aici, limfa este drenata prin 2-3 canale limfatice, care traverseaza canalul ingvinal si apoi patrunde n trunchiul limfatic lombar. Prin limfa sunt drenate cantitatile excedentare ale lichidului interstitial formate prin infiltratie capilara. nainte de fatare, capacitatea de drenaj a sistemului limfatic (de circa 0,1 ml limfa/g de glanda mamara) este depasita ceea ce explica aparitia edemului fiziologic al ugerului n zilele premergatoare parturitiei.

Inervatia Inervatia ugerului este asigurata de ramuri nervoase somatice si vegetative (simpatice). Inervatia somatica este reprezentata de fibre senzitive provenind din trei perechi de nervi lombari si o pereche de nervi sacrali. Filetele nervoase lombare (componente ale nervului ilio-ingvinal) stabat canalul ingvinal si apoi se distribuie la nivelul epiteliului cutanat din zonele anterioare si laterale ale ugerului precum si la nivelul mamelonului. Filetele nervoase sacrale (componente ale nervului perineal) inerveaza pielea fetei posterioare a ugerului. Inervatia vegetativa este reprezentata de filete simpatice (provenite din simpaticul lombar), care nsotesc nervul ilio-ingvinal si se repatizeaza vaselor sanguine mamare, musculaturii netede a canalelor galactofore si tesutului conjunctiv mamar.

Pna n prezent nu a fost nca descrisa inervatia vegetativa parasimpatica a glandei mamare. Acinii (celulele secretoare si celulele mioepiteliale) nu sunt inervati, ei fiind controlati prin influente hormonale.

Sistemul de sustinere a ugerului Greutatea ugerului n plenitudinea sa poate ajunge la vaca 50-60 kg, fapt care a determinat formarea la aceasta specie a unui sistem eficient de sustinere a glandei mamare. Acest sistem este compus din ligamentul suspensor medeian si ligamentele suspensoare laterale. Ligamentul suspensor median este format din doua foite fibroelastice (atasate de simfiza ischiopubiana), care separa ugerul n doua jumatati simetrice. Ligamentele suspensoare laterale sustin partile laterale ale ugerului si ele sunt formate din benzi de tesut conjunctiv lipsit de elasticitate. Ligamentele suspensoare median si laterale emit bandele transversale care separa sferturile anterioare de cele posterioare. Unele bandelete cu origine n limitele mentionate, se insera n structura lombara a glandei mamare si concura la formarea stromei acestuia. Pe lnga rolul sau functional esential de sustinere a ugerului, acest sistem de ligamente asigura si mentinerea normala a debitului sanguin si a drenajului limfatic prin preluarea greutatii structurilor glandei mamare, prevenind astfel comprimarea vaselor sanguine si limfatice ale ugerului.