w.w.w.adsd.

ro

Ruperea barierelor intre victima si agresor

utilizind

Medierea disputelor
ca metod de asistare n cadrul sistemului de Justiie Restaurativ

Domeniu de aplicare: -conflicte identificate ca avind nivel de pericol social si care angajeaza relatii intre entitati avind diferente majore de nivel de putere relativa

Metoda de asistare este cunoscuta sub diferite denumiri: -mediere victima-faptuitor/agresor (engl. Victim Offender Mediation) identifica doar conflictele cu nivel de pericol social si care angajeaza numai victima unei fapte incriminate de norme (eventual comisa cu violenta) si persoana care a comis respectiva fapta; -mediere in cauze de tip penal identifica doar conflictele cu nivel ridicat de pericol social si care angajeaza numai persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de normele penale si persoana aflata sub incidenta procedurilor penale; -mediere persoana prejudiciata-fptuitor identifica doar conflictele care angajeaza persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de norme imperative si persoana care a savirsit fapta; -mediere de tip persoana prejudiciat-persoana care a produs prejudicii identifica toate tipurile de conflicte percepute/confirmate a avea nivel de pericol social si care angajeaza persoane care au suferit orice tip de prejudiciu si persoane care au produs respectivul prejudiciu;
2

Caracteristici ale metodei

-proces realizat in vederea cresterii eficientei raspunsului social fata de comportamentul delicvent, avind nivel ridicat de pericol social, incriminat sau nu de norma penala, identificat sau nu de organele de urmarire penala; -procesul are in vedere administrarea i soluionarea problemelor i conflictelor care au generat sau au fost generate de comiterea unei fapte cu risc social si are ca obiectiv acoperirea cit mai eficienta a nevoilor tuturor prilor implicate, afectate i interesate care au suferit prejudicii directe i indirecte; -Statul prin reprezentantii sai, poate avea in cadrul procesului un statut de parte interesat de fapta, de disputa creat de comiterea faptei ce a creat conflictul, precum i de rezultatele acestuia; -comportamentele deviante cu rezultate percepute ca fiind negative si incalcind norme precum si delicventa sunt abordate ca fiind deficiene n rspunsul social al indivizilor ce au comis fapta incriminata, datorate unor fenomene si rezultate psiho-sociale complexe si care pot fi remediate prin participarea directa a tuturor celor implicati, afectati si interesati;
-n general, cel puin una dintre partile participante la proces a comis o fapt incriminat sau

incriminabila legal i - eventual - a recunoscut acest fapt, n timp ce celelalte au suferit n mod clar prejudicii; -procesul poate avea loc doar in conditiile in care participantii isi asuma responsabilitati fata de conflict si efectele sale precum si de rezultatele procesului de mediere;
3

-proces ce poate fi realizat doar prin integrarea/colaborarea intre sistemele de justitie restaurativ * si clasic/retributiv, ce este guvernat de valori i principii preponderant restaurative ce sunt negociate, asumate, implementate, administrate, monitorizate de participantii la proces, in calitate de membri i reprezentani activi i responsabili ai comunitii afectate si/sau interesate de comportamentele incriminate si de efectele acestuia; -este un proces de asistare -bazat pe strategii: -integrativ-participative (in procesele de decizie si aplicare participa toti cei interesati); -colaborative (utilizarea mijloacelor de presiune este exceptionala, nuantata, individualizata, n situaii limit i preponderent n sensul recuperrii i reintegrrii sociale a prilor implicate i afectate de disput, a restabilirii echilibrului social i a recuperrii prejudiciilor; -de identificare, asumare si acoperire cit mai eficient posibil - de nevoi si interese; -cistig-cistig (in sensul acoperirii nevoilor identificate de partile participante la proces); -are in vedere managementul, solutionarea si transformarea de conflict, precum si reechilibrarea micro-sistemelor sociale si a indivizilor afectati de acesta (la nivel de relatii in sisteme micro-sociale, respectiv valori, competente, paradigme, atitudini, comportamante); -este centrat pe individ si comunitati restrinse si isi coordoneaza demersul procedural si obiectivele de rezultat in functie de: -nevoile si interesele partilor participante la proces (parti prejudiciate, parti care au produs prejudicii, parti afectate/interesate -care pot fi constituite si din reprezentanti ai administratiei locale, de stat si/sau judiciare); -normele (juridice sau nu) aplicabile in cazul respectiv;
Justiia restaurativ ofer un cadru diferit pentru nelegerea i administrarea rspunsului social fa de fapte cu pericol social, n care ...fapta este neleas mai 4 curnd ca prejudiciu adus indivizilor i comunitilor dect ca o nclcare a normelor abstracte ale statului, situaie pentru care ...cei afectai victime, membri ai comunitii i fptuitori sunt ncurajai s joace un rol activ n procesul de justiie Umbreit, Mark, S.,

-procesul are caracter voluntar: -partile prejudiciate participa la proces numai in conditiile exprimarii acordului in cunostinta de cauza, obtinut in conditiile prevenirii aparitiei oricarui risc de re-victimizare; -partile care au produs prejudicii participa la proces numai in conditiile in care indeplinesc o serie de conditii prealabile si isi exprima acordul de participare in cunostinta de cauza; cu titlu de exceptie se pot aplica forme de motivare vizind doar participarea la sesiuni de informare/ pregatire pentru desfasurarea procesului de asistare; -partile interesate de fapta si/sau de consecintele acesteia (reprezentanti ai administratiei) pot participa la proces in mod voluntar sau in mod conditionat de normele legale in vigoare aplicabile situatiei respective; -procesul este condus de un mediator neutru, impartial si echidistant care trebuie sa aiba competente interdisciplinare si experienta relevanta datorita complexitatii demersului, a nivelului ridicat al afectelor angajate precum si al importantei rezultatelor de proces; obiectivele de proces pot fi atinse frecvent- doar prin aplicarea de metode, mijloace si prin colaborarea profesionistilor din diferite domenii sociale; -datorita caracterului integrat, demersul poate avea diferite nivele de impact restaurativ, respectiv: -scazut in cazurile in care procesele sunt centrate pe Stat, sunt reglementate de norme imperative prestabilite, sunt dispuse, administrate, monitorizare de sistemul judiciar prin reprezentanii si, stilul de conducere a proceselor este directiv/evaluativ, cu nivel scazut de implicare a partilor in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor de conflict si a masurilor de raspuns social; -ridicat in cazurile in care procesele sunt centrate pe individ (oricare ar fi rolul acestuia in cadrul procesului) si pe comunitatea restrinsa, in care partile au un nivel ridicat de implicare in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor, 5 care constituie baza inclusiv in administrarea masurilor de raspuns social;

Elemente ce difereniaz modele cu impact restaurativ sczut i ridicat

Impact restaurativ sczut 1. Demers orientat ctre Stat, fptuitor i realizarea unui acord 2. ntregul demers este orientat ctre aplicarea masurii sociale ce are caracter preponderent punitiv, fie aceasta masura de pedeapsa clasica sau alternativa sau/si a valorii despgubirii financiare de pltit Impact restaurativ ridicat 1. Demers orientat ctre persoanele care au suferit prejudicii i reechilibrarea sistemelor intra si interpersonale; 2. Interes special este acordat facilitrii de oportuniti pentru comunicare constructiva, direct, eficienta si securizata, ntre persoanele participante la proces, asigurarea unui cadru care s permit celor prejudiciai s exprime impactul pe care l-a avut fapta asupra lor, s primeasc rspunsuri la ntrebrile eseniale legate de conflict, si care s permit fptuitorilor s neleag natura si impactul real al comportamentelor proprii i s i asume responsabiliti nemijlocite pentru restaurarea echilibrului pe care l-au afectat 3. Participantilor la proces li se ofer posibilitatea de a participa direct, continuu, in cunostinta de cauza la toate procesele de decizie si implementare ce ii privesc si care sunt realizate in cadrul procesului de mediere (procesul are caracter de asistare)

3. Participantilor la proces nu li se ofer posibilitatea sau au posibilitati limitate de a participa la procesele de decizie si implementare premergatoare sau ce fac parte din proces ; ex. daca si cind participa, mediul in care urmeaza sa se desfasoare procesul, persoanele pe care lear dori prezente la proces, etc.(procesul are caracter de interventie) 4. Decizia de incepere a procesului precum si caracteristicile acestuia sunt decise de autoritatile judiciare sau/si de managerul de proces (mediator)

4. Decizia de inceperea a procesului este luata de parti (anterioritate in decizie avind persoanele prejudiciate), la propunerea acestora si/sau a mediatorului; procesul nu incepe decit dupa ce mediatorul se asigura ca angajarea partilor in mediere nu comporta riscuri de revictimizare sau de producere de repercursiuni negative; 6

5. Nu sunt realizate ntlniri separate de evaluare si pregtire cu prile participante (prejudiciate, fptuitori, reprezentanti ai autoritatilor, specialisti in alte domenii relevante pentru economia cazului) nainte de realizarea de sesiuni comune

5. Se realizeaz sesiuni de pregtire separate, individual, cu toate persoanele ce urmeaza sa participe la proces, ce sunt anterioare realizarii de sesiuni comune; Desfasurarea procesului in sesiuni comune reprezinta situatia de normalitate in medire, dar (in situatiile in care una sau mai multe parti participante identifica potentiale riscuri) acesta poate fi desfasurat si in sesiuni separate/mediere indirecta (pina la indepartarea starii de risc); practic, forma cea mai frecventa de realizare a procesului este cea mixta. In situatii speciale pot fi realizate si sesiuni de mediere cu parti surogat 6. Obiectivele de proces sunt indreptate catre: -identificarea/definirea, intelegerea, acceptarea si asumarea de catre partile participante la proces a noii realitatii creata de conflict (respectiv fapta incriminata); -identificarea, evaluarea si acoperirea cit mai eficient posibil a nevoilor participantilor la proces, ce sunt generate sau se aflate in legatura cu conflictul generat de fapta incriminata; acestea sunt preponderent identificate de partile participante la proces si pot fi sau nu identificate/indicate sau aflate in sfera de interes a organelor de administrare a cauzei (eventual penale); -reechilibrarea, resocializarea, reculturalizarea participantilor la proces in cazul carora se identifica astfel de obiective; -restaurarea prejudiciilor produse de comiterea faptei; -realizarea unui acord asupra problemelor identificate de parti care poate acoperi integral, partial sau deloc obiectivele de interes ale organelor de administrare judiciara; 7

6.Obiectivele de proces sunt indreptate preponderent sau integral catre solutionarea problemelor legate direct de comiterea faptei incriminate; acestea pot fi identificate sau/si indicate de organele de administrare (participante sau nu la procesul de mediere), procesul fiind orientat catre realizarea unui acord care sa fie prezentat organelor de administrare judiciara;

7. Procesul este condus in stil directiv, evaluativ si mediatorul exercita un management autoritar/autocrat asupra acestuia, stabilind locatii, limite de timp, liste de participanti, agende, probleme, propunind solutii sau limite pentru realizarea acestora; frecvent astfel de stiluri sunt identificate si prin frecventa mare a interventiilor si alocuiunilor mediatorului, adresarea de ntrebri prilor, permind rar sau deloc comunicarea direct ntre prile participante la proces, precum si punerea in discutie a subiectelor legate de prejudicii non-tangibile;

7. Procesul este condus in stil non-directiv facilitativ, transformativ, umanist de mediere, n care in conditii securizate - este ncurajat comunicarea preponderent si directa a prilor, subiectele de importanta pentru acestea avind prioritate asupra celor de tip judiciar;

8. La proces participa reprezentani ai administraiei sau si specialisti in anumite domenii relevante, a caror prezenta este impusa de norme, ce pot avea drept de interventie sau chiar de decizie asupra problemelor puse in discutie si a solutionarii acestora

8. Prezenta reprezentantilor entitatilor de administrare si/sau a specialistilor in domenii relevante este permisa doar cu acceptul tuturor participantilor la proces, iar conditiile acceptate de acestia;

9. Participarea la proces este voluntar pentru prile prejudiciate dar are un nivel de condiionare pentru fptuitori, indiferent dac acetia i-au asumat sau nu responsabiliti fa de fapta comis i efectele acesteia 10. Procesul este orientat ctre obinerea de rezultate imediate, chiar daca aceste sunt partiale si au durat scurt de stabilitate; frecvent acestea pot fi implementate si mentinute doar prin utilizarea formelor de putere administrativa sau prin amenintarea cu utilizarea aceasteia;

9. Participarea la proces este voluntar, att pentru prile prejudiciate ct i pentru fptuitori

10. Procesul este orientat ctre obtinerea de rezultate implementabile, stabile pe perioade medii si lungi de timp, care sa creeze efecte pozitive la nivelul tuturor participantilor la proces, prin acoperirea cit mai eficienta a nevoilor si intereselor acestora;

COMUNICARE E EFICIENTA/STRUCTURATA/ FACILITATA

NIVEL MAXIM

NEGOCIERE
-DIRECT INTRE PRILE IMPLICATE, AFECTATE I INTERESATE -DIRECT INTRE PRILE IMPLICATE, AFECTATE I INTERESATE CERCURI DE SUPORT PENTRU PRILE IMPLUCATE I/SAU AFECTATE DE CONFLICT

CERCURI DE RESPONSABILIZARE CERCURI I CONFERINE RESTAURATIVE DE FAMILIE I DE GRUP DE INTERESE

NIVELUL DE PUTERE AL PRILOR IMPLICATE N CONFLICT

TOATE PRILE CTIG MAXIM IMPACT RESTAURATIV

METODE INTEGRATIVE BAZATE PE NEVOI I INTERESE

IMPACT RESTAURATIV

MEDIERE
MEDIERE DE TIP UMANIST

MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV RIDICAT

0
MEDIERE DE TIP TRANSFORMATIV MEDIERE VICTIMA-FPTUITOR CERCURI DE SENTENIERE

CONCILIERE
JUDECAREA CAUZEI N PROCEDURA EXTRAJUDICIARA

ARBITRAJ

SISTEM INTEGRAT PRIN COLABORAE INTRE SISTEME CLASIC I CELE RESTAURTIVE I/SAU INCLUDEREA N SISTEMUL CLASIC DE METODE, PROCEDURI I MSURI DE MANAGEMENT CE CAZ I RESTAURATIVE SISTEM CLASIC N CARE NORMELE DE DREPT I PROCEDURILE CONIN ELEMENTE RESTAURATIVE

UNELE PRI CTIG, ALTELE PIERD MINIM IMPACT RESTAURATIV

METODE DISTRIBUTIVE EFICIENTIZATE, BAZATE PE DREPT

MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV SCZUT

METODE DISTRIBUTIVE BAZATE PE NORME I PUTERE

JUDECAREA DE LITIGII I FAPTE DE CTRE INSTANE DE JUDECATA

NIVELUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PRI

IMPACT RETRIBUTIV

ACTIVITI DE IMPUNERE A ORDINII I DE PUNERE N APLICARE A HOTRRILOR DE INSTAN

METODE DISTRIBUTIVE DE IMPUNERE I PASTRARE A ORDINII SOCIALE BAZATE PE NORME I PUTERE

NIVEL MAXIM

MAXIM IMPACT RETRIBUTIV

TOATE PRILE PIERD

0

METODE DISTRIBUTIVE BAZATE PE PUTERE - FORME AGRESIVE I DE VIOLENA

Continuum al modelelor alternative de soluionare a disputelor

10

-obiectivele generale ale procesului pot fi: - orientate catre oferirea de alternative de raspuns social cu nivel restaurativ ridicat sau unde este posibil- de diversiune fata de sistemul clasic/retributiv; soluiile dezvoltate n cadrul proceselor alternative (integrate sau funcionnd n afara sistemului clasic) constituie elemente integrate sau luate in considerare n procesele de pre si post-senteniere; activitatile se realizeaza prin colaborarea dintre profesionitii din alternativ/restaurativ si cei din domeniul clasic/retributiv; -de tip terapeutic, transformativ, de vindecare/reechilibrare, reintegrare, reculturalizare care au n vedere restaurarea echilibrului intra i interindividual, la nivel micro si macrosocial, construirea de rspunsuri eficiente fa de nevoile i interesele prilor participante la proces; procesele au nivel restaurativ ridicat i se desfoar n mod integrat cu cel clasic sau n afara sa; procesele de pre si post-senteniere peiau sau/si considera rezultatele si soluiile construite prin metode restaurativ-alternative; -de tip tranzitiv, ce sunt dedicate aproape n ntregime fptuitorilor i sunt desfurate n perioada antrenarii raspunderii penale sau post-sentenial - n timpul/la finalul executrii pedepsei i/sau dup ncheierea acesteia) i care au n vedere reeducarea, recuperarea, reintegrarea, resocializarea, reculturalizarea indivizilor;
11

-obiective specifice: -soluionarea conflictului n condiiile ameliorrii/conservrii/redefinirii calitii relaiei dintre prile implicate in conflict si relevente pentru economia acestuia; -echilibrarea situaiei individuale i relaionale a prilor - n relaie cu alte pri relevante pentru acestea si mediul lor social; -dezvoltarea unui minim de competene personale n domeniul identificrii i managementului disputelor i creterea eficienei demersului personal de raspuns social insoluionarea viitoare situaii conflictuale cu care individul va fi confruntat;

unor

12

Activitati desfasurate in cadrul procesului de asistare -(auto) referirea/ recomandarea cazului spre asistare; -preluarea cazului de la entitatea de referire/beneficiar; -obinerea informaiilor preliminare i analiza acestora; -acceptarea/respingerea cererii de asistarecomunicare i motivare a deciziei (partilor si entitatii de referire -ncheierea contractului de asistare; -pregtirea mediatorului si a sistemului de furnizare de servicii pentru medierea conflictului; -contact iniial cu prile (este recomandat ca acesta s se realizeze n mod separat, cu fiecare dintre acestea); -evaluarea datelor iniiale cuprinse n materialele de referire; -obinerea i analiza informaiilor suplimentare obtinute de la parti si necesare desfurrii procesului; -informarea prilor privind procesul de mediere, condiii etc. -elaborarea inventarului de instrumente (strategii, planuri de asistare etc.) i obinerea acordului beneficiarilor asupra coninutului acestora i a participrii lor la proces; -efectuarea de eventuale modificri, n funcie de vointa partilor si de informaii relevante; -desfasurarea activitatilor de pregatire si de asistare complementare celei de solutionare de conflicte (daca sunt necesare); -desfurarea procedurilor de mediere -declaraia de deschidere a mediatorilor-introducere; -organizarea ntlnirilor (reguli, program, inventar de instrumente etc.); -prezentarea cazului fcut de fiecare dintre pri; -identificarea problemelor, intereselor, nevoilor; limitrilor; -elaborarea opiunilor pentru soluionarea problemelor; -evaluarea i prioritizarea alternativelor/opiunilor (funcie de criterii obiective); -construirea i redactarea acordului final; 13 -declaraia de nchidere a mediatorilor;

-realizarea activitilor de nchidere a cazului (raportri, arhivri sau distrugere de documente etc.); -monitorizarea aplicrii acordului final (realizat n condiiile ncheierii unui acord i la cererea expres a prilor participante la proces; -definirea termenilor i condiiilor de monitorizare; -monitorizarea modului de aplicare a termenilor acordului; -organizarea de ntlniri de soluionare a eventualelor probleme aprute n implementarea termenilor i condiiilor acordului mediat dintre pri (dac este necesar i prile o solicit); referiri ctre sau realizarea de activiti n colaborare cu ali furnizori de servicii (dac este necesar i prile o solicit).

14

PARCHET

INSTAN

POLIIE

CONFLICTUL CONTINU

SESIZARE DIN OFICIU

PRILE NU SUNT SATISFCUTE DE REZULTATUL OBINUT

PARCHET

PARCHET

POLIIE

INSTAN

PARCHET

POLIIE

INSTAN

Pn

PROBAIUNE

INSTAN

NCHIDERE CONFLICT

SISTEM JUDICIAR

SESIZARE DIN OFICIU

INSTAN

P1

ENTITI DE ASISTARE SPECIALIZATE ONG/ONP-uri SPECIALIZATE

AUTOREFERIRE

AUTOREFERIRE

SISTEM SERVICII SOCIALE

REFERIRE/ RECOMNDARE

FURNIZORI ASISTEN SOLUIONARE DISPUTE DE TIP RESTAURATIVALTERNATIV (MEDIERE)

REFRIRE/RECOMANDARE

P2
PARCHET POLIIE PLNGERE PARCHET INSTAN

PRILE SUNT SATISFCUTE DE REZULTATUL OBINUT

15
Sistem de referire a cazurilor in vederea asistarii

Stiluri de mediere -dezvoltate datorit i n vederea adaptrii asistrii fa de caracteristicile: -prilor (individualizare) - realizat preponderent fa de nevoile i interesele prilor; -conflictului (particularizare) - realizata preponderent fata de obiectivele definite de parti, dar avind in vedere si prevederile normelor juridice/judiciare aplicabile; -pot fi identificate plecind de la: a. tipul abordarii, acesta putind fi orientat preponderent catre: -nevoi si interese (nivel ridicat de putere acordat partilor in definirea sistemului de norme aplicabil in proces si impact restaurativ ridicat); -drepturi (nivel ridicat de atentie acordat prevederilor normelor -mai ales juridice- aplicabile cazului respectiv si impact restaurativ scazut); b.nivelul de putere pe care il exercita mediatorul in cadrul procesului de asistare: -facilitativ -participarea mediatorului se limiteaz preponderent la punerea n legtur a prilor aflate n disput; -mediatorul exercita un nivel sczut de putere asupra procesului, are intervenii rare, numai n scopul creerii i meninerii unui cadru securizat si eficient de desfasurare a procesului si deblocarii acestuia; -medierea se realizeaz (preponderent) n sesiuni comune cu participarea tuturor prilor, iar procesul are un nivel relativ sczut de structurare; -directiv mediatorul exercita un nivel relativ mare de control asupra procesului (fara a avea putere de decizie asupra rezultatelor acestuia); -mediatorul este mai activ in conducerea procesului, poate oferi informatii, propune si argumenta aplicarea unor proceduri, tehnici si instrumente, poate prezenta exemple de bune practici; 16 -procesul are impact restaurativ scazut (rezultat din nivelul ridicat de conditionare a participantilor);

-evaluativ - ntregul proces este dimensionat, structurat i desfurat prin raportare la norme care guverneaz domeniul n care se ncadreaz tematica disputei; -in cadrul sesiunilor ntlnirile separate ntre mediator i fiecare dintre prile n disput sunt mai frecvente; -la sesiunile de mediere pot asista furnizori de servicii, cu expertiz i/sau practic n domenii relevante (avocai, consilieri, reprezentani ai terilor interesai, etc.), precum si reprezentanti ai administratiei, etc.); -caracteristica acestui proces este identificarea i raportarea la normele sau bunele practici cu aplicare n respectiva cauza (slbiciuni sau elementele de for pe care situaia fiecrei pri le pot avea prin raportare la acestea); -mediatorul poate face chiar recomandri formale sau informate ctre pri, viznd rezultate ale problemelor aflate n discuie, ajut prile i pe cei ce le asist n cadrul procesului s i evalueze poziia n raport cu normele aplicabile i s aprecieze din perspectiva avantajelor/dezavantajelor pe le pot oferi diferitele decizii ale prilor; -mediatorul exercita un nivel ridicat de putere asupra procesului, si desi poate influena ntr-o anumit msur rezultatele procesului pe care l asist, acesta nu poate lua decizii asupra solutiilor conflictului; -procesul are nivel scazut de imparct restaurativ, datorita nivelului ridicat al conditionarilor exercitate asupra partilor participante la proces; -narativ conflictul este inteles in principal ca produs al contextualitatii culturale, al perceptiilor diferite pe care diferiti indivizi o au asupra aceluiasi eveniment si mai putin un rezultat al nevoilor si intereselor acestora; -se bazeaza pe construirea unui context relational cuprins si exprimat in 17 scenarii si utilizeaza tehnici de interogare deconstructiva, de externalizare si depersonalizare prin comunicare si de creareare a unui scenariu relational nou prin cadrare/restructurare situationala si conceptuala;

care

-transformativ - preponderent orientat ctre creterea nivelului de eficienta in oferirea de raspunsuri social acceptate de sistemul social, realizata prin transformarea conflictului, modificarea competentelor ale partilor, prin cunoasterea si recunoaterea reciproc a nevoilor, intereselor i a perspectivelor, precum i prin cresterea nivelului de putere realtiva a prilor asupra administrrii i soluionrii conflictelor; -mediatorul are un rol mult mai activ n conducerea procesului, n oferirea de informaii de natur a eficientiza desfurarea procesului, poate propune i argumenteaz aplicarea de proceduri, tehnici i instrumente, poate prezenta exemple de bune practici, poate propune prilor s recurg la sprijinul experilor; acesta are i atribuii de evaluare si/sau diagnosticare a competenelor pe care le au prile n domenii relevante pentru atingerea obiectivelor precum i a strilor (cognitive, afective, ale abilitatilor, si a valorilor etc.); -mediatorul poate recomanda, determina sau/i realiza modificari de competente, de stri si relatii ale prilor, realizate n vederea optimizrii desfurrii procesului precum i a atingerii obiectivelor de proces propuse; -mediatorul realizeaz sau recomand desfurarea de activiti de schimbare de paradigme si de dezvoltare de competene (cunotine, abiliti, atitudini), cretere a nivelului de putere, contientizare, restructurare, reabilitare, restaurare, reconstrucie, (re)culturalizare etc.; in situaii extreme poate recomanda realizarea de activiti constnd n evaluri i intervenii de tip specializat (ex. competente, psihologic, psihiatric, social, legal, etc.); -stilul este recomandat n asistarea cazurilor de dispute complexe cu grad ridicat de risc social si personal, n situaii n care exist nivel important de 18 dezechilibru de putere relativ intre parti si/sau intre acesta si entitati relevante din mediul social de referinta;

-datorit faptului c acest tip de asistare poate determina schimbri la nivel cognitiv, afectiv i comportamental, cu efecte temporare sau permanente, datorit faptului c beneficiarul serviciilor poate avea un grad sczut de nelegere asupra naturii i nivelului schimbrilor, a faptului c, n cadrul procesului se pot realiza modificri asupra sistemului de competene al prilor n sensul hotrt de mediator i/sau specialistul cu care acesta colaboreaz, stilul presupune un grad ridicat de eficienta dar i potential risc (tipul si nivelul competentelor interdisciplinare, valorile etice i morale ale mediatorului i colaboratorilor si sunt elementele care fac diferena ntre asistare i intervenie , ntre asistare i manipulare, intre succesul sau esecul asistarii); -umanist - stil de tip terapeutic, non-directiv ce are obiective de tip transformativ, de reechilibrare individuala si sociala, de reculturalizare; -este bazat pe valori i credine legate de natura existenei umane, de nevoia de echilibru intra personal si social i se refer la interconectivitate, la elemente comune care definesc omul, echilibrul, capacitatea majoritii oamenilor de a evolua, de a ajuta pe alii, de a depi adversarialitatea, de a se autoguverna i de a fi demni; acest model de mediere are componente spirituale semnificative, este o expresie a puterii de transformare i re-echilibrare pe care o poate avea medierea i dialogul i poate conduce ctre o soluionare mai profund i stabil a conflictului; - accentul este pus pe latura relationala si emotionala (non-materiala) elementele tangibile fiind abordate in subsidiar; -este obligatorie realizarea de intilniri separate, cu fiecare parte, in etapa de pregatire a procesului de asistare, in care se realizeaza creterea nivelului i 19 diversificarea de competenelor, a nivelului i calitatii surselor de putere personal, de empatie pentru celelalte pri, a starii de echilibru i siguran;

STIL UMANIST

STIL TRANSFORMATIV STIL DIRECTIV STIL EVALUATIV

MAXIM

STIL NARATIV STIL FACILITATIV

NIVEL DE RISC ASUMAT DE MEDIATOR

MINIM

MAXIM

NIVEL DE PUTERE AL MEDIATORILOR MAXIM NIVEL DE PUTERE AL PRILOR

NIVEL AL POTENIALULUI DE RISC PROCESULUI DE MEDIERE

MINIM NIVEL DE PUTERE ASUPRA PROCESULUI DE MEDIERE MINIM

20

-in practica de asistare a cazurilor prin metoda medierii, exist situaii n care, pentru atingerea obiectivelor de proces i eficientizare a acestuia, mediatorul trebuie s utilizeze diferite stiluri de mediere, n cadrul aceluiai caz sau chiar sesiuni; -este de evideniat c utilizarea unui stil neadaptat prilor, disputei, problemelor i mediului poate genera prejudicii semnificative att n privina calitii procesului, a prilor participante, terilor, uneori inclusiv mediatorului; Politica de onorarii Datorita specificului cazurilor pe care le asista (conflicte cu nivel ridicat de risc social, cu implicatii majore asupra nivelelor intrapersonal si micro/macro-social si asupra tuturor sferelor constituente ale cimpului social) costurile de asistare prin metode restaurativ-altrnative (medierea fiind metoda inclusa) pot creste exponential in functie de dificultatea cazului asistat. Frecvent, costurile implicate de cazurile complexe, avind un nivel de risc social deosebit de mare (ce pot avea si costuri semnificative) nu pot fi sustinute de partile implicate (faptuitori) sau/si de partile prejudiciate (victime). In aceste cazuri, in sistemele de organizare sociala cu nivel de eficienta (ca urmare a valorii sociale produse), recurg la integrarea sistemelor de justitie restaurativa si a celor clasice, iar Statul si de celelalte forme de organizare sociala (de tip comunitar) preiau total sau partial consturi ale activitatilor de asistare. In lipsa acestor politici de confirmare a rolului social si de sustinere, costurile implicate de desfasurarea acestor activitati pot fi sustinute de partile implicate (faptuitori) si/sau de partile prejudiciate (victime), de entitati de initiativa si finantare privata (firme) si/sau comunitara (ONG-uri) sau/si de catre furnizorii de servicii de asistare (care -daca pot si doresc- pot sa-si asume partial sau total costurile asistare pro21 bono);

Relatii cu sistemul judiciar -in Romania exista un nivel de integrare intre sistemele de justitie restaurativ si cel clasic, retributiv, care se materializeaza si in cazul metodei Medierii disputelor (prin includerea metodei in sistemul de norme juridice, obligatorii); -relatiile dintre furnizorii de servicii de mediere si sistemul judiciar sunt definite de: -prevederile normelor legale vizind diferite tipuri de comportamente incriminate/fapte; -caracteristicile cazului asistat; -cultura institutionala a entitatii judiciare care are in administrare cazul respectiv; -caracteristicile profesionistilor care au in administrare cazul respectiv; -caracteristicile furnizorului de servicii care asista cazul respectiv; -caracteristicile si vointa faptuitorului; -caracteristicile si vointa partii prejudiciate; -experienta personala in lucrul cu cazuri de conflicte ce au produs sau au fost produse de fapte cu nivel ridicat de pericol social, incriminate de norme penale, este: -inceputa in anul 2003 (in cadrul unui proiect realizat in parteneriat cu Victim Offender Mediation Association, USA); -concretizata in asistarea si/sau managementul unui numar de peste 250 cazuri de conflicte de tip penal (faptele prezentau pericol social, erau incriminate de normele penale si constituiau sau puteau constitui obiect al actelor de procedura penala; -in asistarea cazurilor s-a utilizat o abordare restaurativa, frecvent transformativa, interdisciplinara (s-au utilizat competente specifice mai multor domenii relevante pentru economia cazului) si pluridisciplinara (s-au realizat programe de asistare in care specialisti din domenii relevante pentru cazul respectiv au oferit servicii specializate, particularizate si individualizate, realizate sub managementul de caz al expertului in solutionarea de dispute prin metode alternative); -solutiile realizate in cadrul proceselor de asistare au fost utilizate de parteneri din 22 sistemul de administrare penal ca baza in circumstantiere, neinceperea urmaririi si scoatere de sub urmarire penala;

Furnizor servicii asistare Nr. nregistrare intrare: Numr unic caz:

Calitate:

Entitate de referire/recomandare: Persoana de contact: Date de contact:

Fia de (auto) referire/ a cazului Partea 1 1. Informaii personale:

Nume i prenume: Data i locul naterii Adresa domiciliu, reedin, alte locuine Telefon fix/mobil: Studii:; Persoana de contact (info contact, calitate, motiv Sex: M / F

Ocupaie:

2. Calitatea:
solicitant de asistare, inculpat pentru comiterea asistat Descrierea prejudiciului suferit/produs: victima a condamnat pentru , fptuitor a , , alt calitate: ,

3. Descriere caz (fapta svrit, nr. i tip dosar, stadiul dosarului, istoric relaional, antecedente, etc.) 4. Alte pri :
Rol n disputa: implicate Date identificare: Alte informatii: , afectate , interesate , altul

5. Istoric al conflictual si al relaiei dintre pri/ antecedente 6. Obiective de asistare identificate de pri: 7. Tipul serviciilor solicitate de entitatea de referire
evaluare/consiliere/asisten psihologic evaluare/consiliere/asisten juridic evaluare/consiliere/asisten n soluionarea de dispute / mediere Obiective de asistare solicitate de entitatea de referire: evaluare/consiliere/asisten social evaluare/informare/consiliere/asisten progr. comunitare

8. Condiii speciale (termene, nivel pericol social, altele) : 9. Observaii: 10. Persoana care a realizat evaluarea iniial/calitate : Semntura/Data: Data alocrii cazului:

11. Mediator responsabil de caz: Semntura/Data:

23

ACORD MEDIAT
n urma participrii la procesul de mediere, Prile de comun acord au convenit s ncheie prezentul document, cuprinznd modul n care neleg s soluioneze conflictul n care au fost angajate. nelegerea prilor are valoarea unui nscris sub semntur privat i nu trebuie s conin prevederi care aduc atingere legii, ordinii publice i bunelor moravuri. Prezentul document i coninutul sau, precum i informaiile obinute n cursul procesului de mediere se afla sub regim de confidenialitate n limitele legislaiei n vigoare i a deciziei Prilor.

1.Prile participante la procesul de mediere

Partea 1 - nume, prenume: - adresa, telefon: Partea 2 - nume, prenume: - adresa, domiciliul, telefon (fix, mobil) (personal, persoana de contact): Alte persoane participante la procesul de mediere: (reprezentani, asisteni, tutori, experi):

2. Identificarea obiectul conflictului: 3. Modul n care Prileau decis s soluioneze conflictul: 4. Obligaii si termene asumate de fiecare parte pentru punerea n practica a deciziilor 1. Problema 1: ; Soluia 1: Obligatii/termene/conditii: -P1: -P2: 2. Problema 2 : Obligatii/termene/conditii: ; Solutia 2: -P1: -P2: 3. Activiti de realizat n situaia n care prevederile prezentului Acord nu sunt realizate: 4. Semnturi: Partea 1: ; Partea 2: Mediator/i: Forma de exercitare a profesiei: 5. Nr de exemplare cte 6. Data pentru: ;

24