Istoria medierii este lunga si bogata.

Intalnim medierea in culturi si tari diferite, in toate sectoarele de interactiune sociala: educatie, religie, relatii angajatori-angajati, sisteme juridice, drept penal, familie, mediu inconjurator, comunitati, cartiere si toate nivelurile de guvernare. Prin adoptarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, a fost deschisa calea catre solutionarea extrajudiciara a numeroase cauze civile, penale sau comerciale, punand accent nu atat pe aspectele juridice ale conflictului.

pe interesele partilor si

Alegerea medierii pentru identificarea de solutii in interesul tuturor partilor prezinta o serie de avantaje:
- prin mediere partile pot ajunge la solutii care sa raspunda nevoilor lor reale, participand nemijlocit, cu deplina putere de decizie asupra finalitatii conflictului; - solutia negociata intr-o sedinta de mediere este convenabila pentru toti cei implicati, afectati sau interesati in conflict; - apeland la mediere se reduc substantial cheltuielile de judecata (taxe de timbru, onorarii avocati si experti etc.); - alegand medierea se economiseste timp si se evita stresul generat de un litigiu derulat in sala de judecata, precum si expunerea publica a problemelor personale cu care se confrunta partile; - medierea ajuta la degrevarea instantelor judecatoresti de numeroase cauze care pot fi solutionate satisfacator chiar de parti, in interesul lor, prin interventia unui mediator; Medierea reprezinta, asadar, o modalitate alternativa si facultativa de rezolvare a conflictelor; medierea este o procedura voluntara si confidentiala; medierea implica interventia mediatorului care faciliteaza comunicarea intre parti, care este neutru si impartial si ajuta partile sa gaseasca o solutie reciproc acceptata. Prin mediere se pot rezolva conflicte generate de: relatiile de familie, raporturile comerciale, raporturile locative, de vecinatate, de coproprietate, succesiuni, executarea obligatiilor contractuale. Medierea poate fi de asemenea rezolvarea pentru conflictele izbucnite in scoli (profesori elevi - parinti), in organizatii (angajati - angajatori), in trafic si in orice alte locuri publice. Desi obiectivul medierii este rezolvarea starilor conflictuale, distinctia majora cu care opereaza aceasta metoda este ca prin mediere se cauta sa se ajunga la un acord cu implicarea partilor care vor si sustine apoi solutia. Medierea este arta prin care o persoana specializata in mediere, intitulata mediator, transforma un conflict intr-o intelegere. Pare simplu si in acelasi timp complicat. Mediatorul ajuta partile aflate in conflict sa genereze optiuni, le face sa inteleaga ca au posibilitatea sa aleaga intre aceste optiuni pornind de la ideea ca fiecare persona are un punct de vedere diferit. Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii si nu pot rezolva conflictul sau impune singuri o solutie. In schimb, eficienta lor vine din abilitatea de a se intalni n mod individual cu partile, de a asigura o intelegere a problemelor aflate in disputa, de a identifica zonele de compromis posibil pentru fiecare parte si de a incuraja partile sa faca compromisuri pentru atingerea unui acord.

CINE SUNT MEDIATORII ? Mediatorii sunt persoane autorizate s practice profesia de mediator de ctre
Consiliul de mediere. Membrii acestui Consiliu sunt alei de ctre mediatori i validai de Ministerul Justiiei. Mediatorii sunt persoane independente de pri i au obligaia s-i exercite profesia cu respectarea urmtoarelor obligaii: - S pstreze confidenialitatea informaiilor primite de la prile angajate n de mediere; - S pstreze neutralitatea fa de pri i s exercite calitatea de mediator cu imparialitate; - S asigure respectarea libertii, demnitii i vieii private a prilor. Dac mediatorul ncalc dispoziiile legii medierii, atunci va rspunde disciplinar sau, n situaia n care produce un prejudiciu n exercitarea profesiei, va rspunde civil fa de pri.

PROCEDURA MEDIERII. - Persoanele care pot apela la mediere. Orice persoan fizic i juridic se poate
adresa mediatorului. La

mediere pot participa dou sau mai multe pri, n funcie de numrul celor implicai n conflict. - Momentul

cnd poate interveni medierea. Prile interesate se pot adresa mediatorului att nainte de a

ajunge la instan, ct i n cursul judecrii cauzei. - Procedura

medierii este facultativ pentru pri. Nu exist obligaia pentru pri de a se adresa

mediatorului, fiind la latitudinea acestora s apeleze la mediere sau s procedeze la folosirea unei alte modaliti de soluionare a conflictului-instan, arbitraj, etc. - Contractul

de mediere. Procedura de mediere va avea loc numai dup ncheierea unui contract n form scris ntre

mediator i prile n conflict. Mediatorul este ndreptit s primeasc un onorariu convenit cu prile. - Tehnica

medierii. Medierea se bazeaz pe cooperarea prilor i utilizarea de ctre mediator, a unor metode i tehnici

specifice, bazate pe comunicare i negociere. - Rolul

mediatorului. Mediatorul nu poate impune

prilor o soluie cu privire la conflictul supus medierii. Acesta

are rolul s asiste prile i s le sprijine in demersul lor comun de soluionare a conflictului, in vederea obinerii unei soluii convenabile tuturor celor implicai n mediere. -

Drepturile prilor.
- Prile au dreptul s accepte participarea la procedura de mediere, iar acceptarea trebuie s fie expres i n form scris. - Prile au dreptul, n cursul medierii, s fie reprezentate de avocai sau de persoane mputernicite cu procur special.

- Prile au dreptul s denune n mod unilateral contractul de mediere, n orice faz a procedurii. - Rezultatul

medierii. Medierea se poate ncheia, dup caz, prin ncheierea unei nelegeri ntre pri, prin constatarea

de ctre mediator a eurii medierii sau prin denunarea contractului de mediere de ctre una dintre pri; - Condiiile

nelegerii ncheiate de pri.

- Prile au dreptul s ncheie o nelegere, fr ca prevederile acesteia s aduc atingere legii i ordinii publice. - nelegerea prilor poate fi supus verificrii notarului public, n vederea autentificrii ori, dup caz, ncuviinrii instanei de judecat, n condiiile prevzute de lege.

MEDIEREA IN MATERIE CIVILA. n cazul n care litigiul a fost dedus judecii, soluionarea acestuia prin
mediere poate avea loc din iniiativa prilor sau la recomandarea instanei, acceptat de pri. La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat s informeze instana asupra rezultatului medierii. n situaia n care s-a ajuns la o nelegere, instana, la cererea prilor, poate pronuna o hotrre, lund act de tranzacia prilor i poate dispune restituirea taxei de timbru.

MEDIEREA IN MATERIE PENALA. Medierea nu poate fi impus nici uneia dintre

asisten juridic sau la serviciile unui interpret.

pri, aceasta trebuind s

fie acceptat, att de partea vtmat, ct i de fptuitor. Medierea va avea loc cu garantarea dreptului fiecrei pri la

DIFERENTA DINTRE MEDIERE SI ALTE FORME DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR. - Diferena dintre mediere i arbitraj. Principala diferen dintre cele dou forme de soluionare a conflictelor
rezult din aceea c prin deducerea unui litigiu arbitrajului, arbitrii decid asupra modului de soluionare a litigiului dintre pri. n cazul medierii, mediatorul nu soluioneaz litigiul, ci asist prile n negocierea i obinerea unei soluii convenabile pentru toi cei implicai n conflict. - Diferena

dintre mediere i conciliere . n cazul concilierii

prile negociaz ntre ele modalitatea de

soluionare a conflictului. n cazul medierii, prile negociaz ntre ele, ns asistate de un mediator, persoan independent i neutr fa de pri.