Subiectul 12 Dezvoltarea motricitii la sugar.

Tipuri de miscari o Trece de la micri globale, haotice, spasmodice, necoordonate, ce pot fi activate sau ntrerupte la apariia unui stimul, spre combinare i difereniere. o Evoluia mobilitii se face treptat, fiind mai pronunat la nivelul anumitor regiuni ale corpului i cuprinde 4 etape, fiecare de cte 3 luni. n prima etap, micrile se perfecioneaz n special n jurul gurii i al ochilor: 3-6 luni, regiunea capului, gtului i a umerilor (ex. la vrsta de aproximativ 4 sptmni, minile nu au nici o funcie, ele sunt n general strnse, nu caut s apuce. Intr n aciune doar dac sunt atinse1. Abia pe la 5 luni copilul prinde obiectul ntre degete i podul palmei i la 6 luni i cu degetul cel mare); 6-9 luni, regiunea trunchiului, braelor i minilor; 9-12 luni, limba, degetele, gambele, extremitile picioarelor. Principalele achiziii ale vrstei sunt: prehensiunea apucarea, manevrarea, palparea obiectelor, trecerea lor dintr-o mn n alta; posibilitatea de a sta n ezut i apoi n picioare, ceea ce va extinde cmpul vizual i sfera cunoaterii (permite s vad ce este pe mas, pe fereastr etc.); mersul sprijin coordonarea micrilor antrenate n echilibru; i va permite s-i dezvolte autonomia i iniiativa personal, posibiliti de aciune. Pn la 6 luni motricitatea se caracterizeaz prin reflexe necondiionate pentru ca pe la 12 luni s apar primele micri nvate care se bazeaz pe reflexe condiionate. Mai nti ntoarce capul spre sursa de hran, apoi se condiioneaz manipularea obiectelor, iar spre sfritul anului micrile sunt integrate n conduite ce pun n eviden inteligena senzoriomotorie. Funcii ale achiziiilor: Specific pentru sugar este s duc la gur tot ceea ce apuc, ceea ce prinde cu mna. Acesta este felul su de a cunoate obiectele. Prehensiunea permite astfel o dominare a mediului nconjurtor i contribuie la descoperirea obiectelor.

P.Osterrieth

Datorit mersului, nva s vin atunci cnd este strigat, poate s-i ia o jucrie s se joace etc. Datorit achiziiilor amintite are loc o trecere de la micri dezordonate la micri adaptate fie particularitii obiectelor, fie particularitilor suprafeelor atunci cnd ncepe s mearg. Evoluia motricitii pune n eviden i un nceput de reglare a micrilor, iniial prin sensibilitate kinestezic, asociat mai trziu cu sensibilitate vizual, auditiv, olfactiv, pentru ca n final acest reglaj s ajung la unul de tip perceptiv. Dezvoltarea treptat a grupelor musculare va susine kinestezia manual i cea de automicare.