Sunteți pe pagina 1din 29

temei..................................................................pag.

2
Capitolul I
Introducere.................................................................pag.3
1.1 Definitia indemanarii.............................................pag.4
Capitolul II
Coordonarea motrica..............................................pag.6
Capitolul III
1.1 Factorii ce conditioneaza manifestarea
coordonarii..............................................................pag.7
1.2 Formele de manifestare ale coordonarii...........pag.8
1.3 Metodele de educare ale coordonarii.............pag.11
1.4 Metode de ealoare a coordonarii..................pag.16
1.! Conceptii priind dezoltarea coordonarii in
raport cu arsta ...............................................pag.22
1.6 "#iectiele operationale.................................pag.24
Concluzia........................................................pag.2!
$i#liografie......................................................pag.26
Motivarea Temei
Am am ales aceasta tema deoarece
reprezinta un real interes pentru mine, o
consider o cheie a complexitatii necesara si
utila in obtinerea de mari performante. Ea pune
in valoare celelalte calitatii ale unui individ, prin
capacitatea de a atinge si a executa miscari
necesare corect, rapid si adaptate situatiei.
Asadar n continuare voi prezenta aceasta
ramura din pregatirea unui sportiv care este cel
putin la fel de importanta ca si toate celalalte
tipuri de pregatire
Capitolul I
Introducere
"mul nu este numai fiinta% realitate #iologica% ci este o
entitate cugetatoare% olitia% care are efecte si emotii. &senta
omului este #iologica% dar si psi'ica. Indiidul care e(ecuta un
e(ercitiu fizic nu este doar un pac'et de musc'i si neri% ci este
un su#iect acti care urmareste anumite scopuri% tinteste
realizarea unor o#iectie si se #ucura de rezultate. Interin%
dupa cum lesne se poate edea% procese psi'ice comple(e
care tin de natura umana si inestigarea acesteia din
perspectia disciplinelor stiintifice specifice ei% astfel dupa cele
spuse mai sus% o#seram ca la #aza indemanarii sta
coordonarea proces important al actiitatii organismului
indeplinit de )*C.
Dincolo de dependenta indiidului de a e(ecuta% la un
anumit niel% diferite miscari in functie de dezoltarea sa
motrica% interine posi#ilitatea diferentierii miscarii fizice de
diersi parametrii calitatii% care izeaza e(presiitatea sau
elocenta sau releanta trasaturilor psi'o+fiziologice proprii
indiidului. Cu alte cuinte% anumite manifestari fizice sunt% asa
cum este firesc% produsul si e(presia structurii de perso
1,21,n138t nalitate a indiidului% o ilustrare a sinelui acestuia in
diferite ipostaze e(istentiale. Deci% miscarile fizice e(prima
anumite trasaturi de personalitate% precum si anumite stari
afectie de moment% proprii indiidului.
-rin indemanare a.ungem a ne dezolta% si aprecia
personalitatea la nielul comple(itatii% in iziunea mea ea
reprezinta de cele mai multe ori un lim#a. al corpului% un mi.loc
de e(primare a adapta#ilitatii.
1.1 Definitia Indemanarii
In literatura de specialitate intelesul termenului de
coordonare este sinonim cu cel de indemanare% a#ilitate%
precizie % acuratete% finete% gratie% ec'ili#ru% toate acestea
reprezentand aptitudinea unui indiid de a inata si de a
com#ina rapid miscari noi% de a efectua miscari armonioase si
eficiente intr+un timp dat cu un consum mic de energie.
Definirea si tratarea ei in multiple feluri a fost determinata de
importanta acesteia in e(ecutia e(ercitilor si actelor motrice%
incepand cu cele mai simple si terminand cu cele mai
comple(e% dar si de faptul ca cei care se ocupa de aceste
aspecte apartin unor domenii de actiitate diferite/ educatie
f0zica si sport % pedagogie% psi'ologie% fiziologie% medicina%
#ioc'imie% #iomecanica etc.
In lumea stiintei sportului% in ceea ce prieste usurinta si
economicitatea de miscare% initial a fost folosit termenul de
indemanare% termen ce se considera ca nu poate cuprinde toate
aspectele comple(e ale acestei aptitudini. 1laturi de termenul
indemanare a fost promoat% mai ales in ultimii ani si termenul
de coordonare sau cel de a#ilitate.
Indemanarea ca si coordonarea este considerata ca fiind
o aptitudine psi'omotrica deose#it de comple(a ce se spri.ina
pe celelalte aptitudini psi'omotrice si are interrelatia cu
deprinderile motrice si mai ales cu priceperile. Cei mai multi
considera coordonarea ca fiind o aptitudine motrica comple(a
ce se educa in scopul im#unatatirii unor capacitati printre care/
capacitatea de a regla si diri.a miscarile singulare sau actiunile
la care participa intregul organism % capacitatea de a stapani
miscarea motrica in orice situatie% precum si capacitatea de a
trece rapid de la unele actiuni si relatii la altele% fara sa fie
intrerupta continuitatea si fluiditatea actelor si actiunilor motrice%
in concondarta cu cerintele mereu sc'im#atoare ale mediului
incon.urator. )u#liniand aspectul de uniformitate si continuitate
ale miscarii. 2. )#eng'e intelege prin coordonare 3 com#inarea
actiitatii unui numar de musc'i in cadrul unei sc'eme de
miscare continua% lina e(ecutata in conditii normale3.
4radul de coordonare al miscarii este influentat de nielul
de stapanire al deprinderilor motrice% de nielul de automatizare
al acestora% dar si de factorii pertur#atori sau de caracteristicile
intamplatoare ale mediului.

Capitolul II
Coordonarea motrica
Ca si indemanarea este considerate ca fiind o aptitudine
psi'omotrica deose#it de comple(a ce se spri.ina pe celelalte
aptitudini psi'omotrice si are inlen
+
elatii cu deprinderile motrice
si mai ales cu priceperile. Cei mai multi autori considera
coordonarea ca fiind o aptitudine motrica comple( ce se educa
in scopul im#unatatirii unor capacitati printre care/ capacitatea
de a regla si diri.a miscarile singulare sau aciiunile la care
participa intregul organism% capacitatea de a stapani miscarea
motrica in orice situatie% precum si capacitatea de a trece rapid
de la unele actiuni si relalii la altele% fara sa fie intrerupla
continuitatea si fluiditatea aclelor si acliunilor motrice% in
concordanta cu cerintele mereu sc'im#atoare ale mediului
incon.urator 5ale am#iantei unui anumit sport6. )u#liniind
aspectul de uniformitate si continuitate al miscarii% 2. )#eng'e
intelege prin coordonare 3com#inarea actiitatii unui numar de
musc'i in cadrul unei sc'eme de miscare continua% 7na
e(ecutala in conditii normale.
Capitolul III
1.1 Factorii ce conditioneaza
manifestarea coordonarii
Coordonarea% aptitudine psi'omotrica% ce are la #aza
capacitatea sistemului neros central si periferic% dar si a celui
musculo+ligametar de a realiza miscari line% armonioase% in
timp% spatiu% si directii diferite% in conditii de mediu diferite% este
determinata de corelatia dintre actiitatea sistemelor amintite in
timpul efectuarii miscarilor. 1ceasta corelatie este infuentata de
factori ereditari cu determinare genetica sta#ilita ce pot fi
modificati cu mare greutate prin antrenament sporti. Dintre
factorii care conditioneaza eolutia manifestarii
coordonarii amintim/
. starea de functionalitate si nielul de dezoltare al organelor
de simt 5izual% auditi% tactil% 8inestezic si statico+dinamic6
in sensul nielului perceptiei% finetii si preciziei acestora.
1curatetea perceperii senzatiilor si a percepfiilor
influenteaza e(actitatea comenzilor si raspunsurilor9
. capacitatea scoartei cere#rate de a selectiona
informatiile primite de la toti analizatorii% inclusi cel motric
5musc'i6 si de a programa ordonat impulsurile necesare
contractiei si rela(arii musc'ilor anga.ati in efectuarea
actiunilor motrice corespunzatoare situatiei date. )imtul
muscular 5si ceilalti analizatori6 indeplineste rolul de
percepere a pozitiei corpului si a segmentelor sale% a
itezei si a gradului de incordare. -e #aza acestor
infonnatii% se aduc anumite corectari miscarilor prin
incadrarea lor coordonata si rationala in limitele de spatiu
si timp propuse% impulsurile neroase fiind transmise
structurilor neuro+musculare interesate de miscarea
respectia9
. plasticitatea scoartei cere#rate ce poate determina
alternarea si com#inarea 3mai multor stereotipuri dinamice
elementare pentru ela#orarea unui raspuns comple(3
. memoria de scurta si lunga durata ce permite e(ecutarea
miscarilor in reluare identica a modelului% dar mai ales
com#inarea acestora9
. gandirea rapida si creatia este formata si dezoltata in
procesul instructi educati% are la #aza numarul mare de
infonnatii% cunostiinte% deprinderi% priceperi motrice
asimilate9
. alternarea rapida a proceselor neroase% prin care se
asigura trecerea de la un act motric la altul% dar si realizari
concomitente ale actelor motrice9
. experienta motrica anterioara ceea constituita in special
din multitudinea siatea deprinderilor si priceperilor
motrice stapanite 3.. .indemanarea se perfectioneaza in
primul rand% in procesul inatarii unui mare numar de
priceperi si deprinderi motrice3
1.2 Formele de manifestare ale coordonarii
Carstea% 4'.% in 2:::% prezinta urmatoarele forme de
manifestare ale indemanarii/
. indemanare generala care este 3necesara efectuarii
tuturor actelor si actiunilor motrice de catre oameni39
. indemanare specifica% prezenta si necesara celor ce
practica diferite ramuri sau pro#e sportie9
. indemanare in regim de alte calitati motrice/ rezistenta%
forta% iteza% mo#ilitate.
1nalizand si prezentand formele de manifestare ale
indemanarii dupa tipurile de deprinderi motrice% dupa
dependenta de aria de intre#uintare si dupa dependenta de
diferitete aptitudini psi'omotrice% 4'. Mitra si 1l. Mogos% in 1,77
1ceptand ideea sinonimiei dintre cei doi termeni +
indemanare si coordonare se poate spune ca acestea se
manifesta su# forma de/
. coordonare generala prin care se intelege capacitatea
de a efectua in modrational% economic si creator dierse
actiuni motrice. " data cu cresterea nielului de
pregatire fizica multilaterala creste nielul coordonarii
generale. Coordonarea generala constitute #aza pe
care se poate realiza si cladi coordonarea specifica 9
. coordonare specifica prin care se intelege capacitatea
de a efectua actiuni motrice cu multa usurinta specifica
unor ramuri sau pro#e sportie. Ca si supletea%
coordonarea specifica se manifesta diferit de la un
indiid la altul% de la o ramuri% pro#a sportia la alta% de
la un segment al corpului la altul. )portiul isi creste
nielul de coordonare specifica printr+o pregatire
lotspecifica directionata.
-'.% ;ernon% in 1,!2% analizand structura aptitudinilor
umane% distinge 3factori de grup3 ce izeaza fie indemdnarea
motrica fina + fine motor s8ill+% eidentiata in miscari ce implica
un numar mic de fi#re musculare sau musc'i%
fie indemanarea motricagenerala + gross motor sc'ill +
eidentiata in miscari ce rezulta din implicarea unui numar mare
de fi#re musculare% sau grupe de musc'i.
*icu 1le(e% in 1,,3% distinge in practica sportia calitati
motrice de coordonare generala + dezoltate ca urmare a unei
pregatiri polialente si care se manifesta in diferite situati in
iata% munca si sport + si calitati de coordonare specifice unei
anumite pro#e sau discipline sportie3% structurare prezentata si
de care se foloseste termenul de coordonare insotit de cel de
capacitate. )u#liniind importanta coordonarii in iata <.%
=ein>c8% in 1,,7% considera capacitatea de coordonare
generala ca rezultat al 3inatarii motrice polialente ce se
manifesta in dierse domenii ale ietii zilnice si ale sportiului si
menite indeplinirea intr+un mod rational si intensi a sarcinilor
motrice de toate felurile3% iar in ceea ce prieste capacitatea de
coordonare specifica se caracterizeaza prin 3posi#ilitatea de a
aria com#inatii gestuale ale te'nicilor disciplinei sportie3.
?atiorss8i% in 1,8:% citat de 2.% $ompa% in 2::1% a propus
urmatoarele criterii de clasificare ale coordonarii/
. dupa gradul de dificultate% deprinderile motrice sunt
cu grad mic de comple(itate% in care sunt cuprinse
miscarile ciclice si deprinderi cu grad mare de
comple(itate in care sunt cuprinse deprinderile
aciclice9
. dupa precizia e(ecutiei% o deprindere poate fi
e(ecutata cu greutate% lent si fara cursiitate% cand nu
este #ine insusita% sau poate fi e(ecutata cu precizie%
cu amplitudine% iteza si armonie alunci cand este
#ine insusita
. dupa durata acomodarii unei deprinderi% durata ce
depinde de comple(itatea% de nielul deprinderi lor
motrice stapanite si de predispozitiile su#iectelor. 7n
sporti ce stapaneste un mare numar de deprinderi
motrice si are o coordonare #una ce scurteaza timpul
de ac'izitionare al altor deprinderi% poseda o mare
capacitate de adaptare la situatii impreizi#ile.
M. &puran% in 2::!% citandu+1 pe Meinel% citat de @.
Manno% prezinta urmatoarea sc'ema priind formele de
manifestare ale capacitatii coordinatie si componentele
acesteia
apaciteatea oordonativa generala

Capacitatea de adaptare si transformare
Capacitatea de conducere
Capacitatea de inatare
apaciteatea oordonativa

De(teritate fina
&c'ili#ru
&lasticitate in miscare
Capacitate de com#inare
Fantezia miscarii
1lte capacitati coordonatie
@. Manno in 1,,6% citandu+I pe $lume% D.% in 1,81%
considera ca ansam#lul informatilor ela#orate de analizatori
menite dezoltarea aptitudinilor .rdinatie3 care sunt formate de
urmatoarele componente/
capacitatea de com#inare 5cuplare6 a miscarilor9
capacitatea de orientare spatio+temporala9
capacitatea de diferentiere 8inestezica9
capacitatea de ec'iii#ru9
capacitatea de reactie motrica9
capacitatea de transformare a miscarilor9
capacitatea ritmica.
1.3 !etodele de educare ale coordonarii
Coordonarea A Indemanarea poate fi antrenata% in mod
diferit% in functie de arsta% de nielul de detinere si dezoltare a
celorlalte aptitudini% tinand cont de faptul ca o parte din
aptitudinile determinate genetic% cu un grad scazut de
antrena#ilitate. &(ista o serie de aspecte ce limiteaza educarea
coordonarii% printre care amintim/ e(perienta motrica% nielul de
dezoltare al celorlalte aptitudini% iinetea si precizia simturilor si
nu in ultima instanta inteligenta motrica.
Capacitatea de coordonare este influentata in mare parte
de e(perienta motrica a fiecarui indiid% tie numarul mare de
deprinderi motrice stapanite. &a se educa paralel cu
procesul de inatare a unor noi deprinderi si de formare a
priceperilor motrice. *ielul de dezoltare al celorlalte
aptitudini 5iteza% forta% rezistenta si suplete6 influenteaza alaturi
de e(perienta motrica coordonarea miscarilor. Finetea si
precizia actiitatii organelor de simt contri#uie% impreuna cu
inteligenta motrica% la manifestarea coordonarii. Coordonarea
nu este doar un produs al actiitatii musculare% ea reprezinta o
manifestare a actunii factorilor prezentati su# tutela actiitatii
neroase si a organelor de simt ce permit manifestarea
componentelor coordonarii 5un sprinter care nu are un auz fin si
o capacitate de atentie sporila nu poate a.unge la rezultate
sportie deose#ite6.
Caile de rezolare ale actiunilor comple(e de miscare% ale
actiunilor tactice ale com#inaliilor actiunilor motrice nepreazute
necesita o gandire logica ascutita% o capacitate de analiza si
selectare a informatilor primite prin intermediul analizatorilor% o
sintetizare si o decizie de e(ecutie rapida. 2oate aceste actiuni
realizeaza% la niel muscular% coordonarea actiunii de contractie
si rela(are musculara si o ordonare a succesiunii actiunii
lanturilor musculare% ceea ce in final reprezinta aplitudinea de
coordonare.
-rocesul de educare al coordonarii este comple( si
presupune respectarea a cel putin trei cerinte/
. asigurarea unui numar corespunzator de repetari% numar
care sa asigure asimilarea continutului si formei
e(ercitiului9
. incadrarea e(ecutantului in timpul de e(ecutie al miscarii
si o#isnuirea acestuia cu ideea e(ecutiei in iteza din ce
in ce mai mare% adica o#tinerea unui ritm optim9
. o#isnuirea e(ecutantului cu o arietate mare de situati
preizi#ile si impreizi#ile ce pot aparea si care tre#uie
trecute si rezolate prin modalitati dierse.
In comparatie cu celelalte aptitudini psi'omotrice pentru
care s+au instituit o serie de metode de dezoltare% pentru
educarea coordonarii nu putem spune ca aem o metoda
specifica.
Coordonarea se educa% in principal% prin e(ersarea
repetata a deprinderilor lolrice in condipi% com#inalii si solicilari
ariaie. Cu cat eleulAsportiul stapaneste un #aga. metric mai
mare si mai ariat cu atat mai coordonate si mai eficiente sunt
miscarile acestuia. Indiferent de comple(itatea deprinderii%
coordonarea este aptitudinea ce se educa prin repetarea
e(ercitilor simple sau comple(e% mai intai lent si din ce in ce mai
rapid% pe un fond de odi'na al organismului. 1daugarea la un
e(ercitiu % la o actiune motrica a unei miscari ori a unei sarcini
suplimentare constituie o modalitate de im#unatatire a
coordonarii. )e afinna ca e(ista perioade in care coordonarea
se im#unatateste mai mult si se accepta ca intre 4 si 11 ani
cresterea nielului coordonarii este cea mai mare% insa aceasta
crestere poate fi pusa si pe seama faptului ca aceasta perioada
este perioada cu acumularile cele mai multe% comparati cu cea
anterioara. 1ceste acumulari pot fi si rezultatul unei educati
centralizate 5gradinila% alamant primar6 sau rezultatul unei
integrari intr+o actiitate sociala 5actiuni snice6 sau de
performanta 5sport6. *u se poate sustine ideea ca% in perioadele
m)toare% nielul coordonarii nu se poate marii% mai ales cand
e(ista preocupare pentru aceasta.
Coordonarea se educa prin insusirea unui mare numar de
deprinderi motrice de analizaza% utilitar aplicatie ori specifice
unor ramuri de sport% prin e(ercitii pentru insusirea te'nicinicii si
prin e(ercitii aplicatie speciale. -rocesul de insusire se
realizeaza la inceput in e(ecutia miscarilor cu mai putina
precizie% intr+o forma rigida cu un consum mare energie
neroasa 5conccnlrare si atentie sporita6 si fizica. 1ceste
aspecte sunt aplicate prin faptul ca e(citatia zonei motorii
cere#rale se e(tinde si in ariile ce nu ordoneaza miscarile
corpului si segmentelor acestuia% si e(ecutia miscarilor se
realizeaza prin control oluntar permanent. 1ctiunea de
corectare permanenta a e(ecutiilor determina localizarea din ce
in ce mai mult a zonei de e(citatie cere#rala si strangerea
acesteia in aria corticala a miscarii. @epetarea indelungata
permite marea refle(elor conditionate si odata cu acestea
manifestarea unei coordonari 6iiomice si precise a miscarilor si a
unui control constient in principal la inceputul si sfarsitul
e(ecutiei.
Intrucat coordonarea se educa in procesul de inatare al
deprinderilor motrice% M.% -radet% 2::1% afirma faptul ca c'iar
3confruntarea indiidului cu un numar cat mai mare de sc'eme
gestuale de #aza urmarind o forma care sa permita
automatizarea lor3 se poate realiza printr+o diersitate de
metode de inatare% cum ar fi/
metoda analitica3 ce presupune inatarea deprinderilor
pe secente gestuale% a#ordata in situatia unor deprinderi
comple(e sau a unui niel scazut de cunoastere si
stapanire9
metoda glo#ala3% prin care se realizeaza inatarea
deprinderilor in totalitatea lor% a#ordata in deprinderi simple
sau in deprinderi comple(e dupa ce au fost insusite
secentele gestuale9
metoda de auto+adaptareBBce consta in e(ecutia unei
actiuni motrice prin descoperire si creare% cu superizarea
profesorului.
Coordonarea poate fi educata si im#unatatita prin/
folosirea ariata a pozitiilor initiale de e(ecutie9
e(ecutia cu partea indemanatica si cea neindemanatica9
altenarea ritmurilor de e(ecutie rapide si lente9
alternarea si com#inarea elementelor te'nice% a
deprinderilor motrice9
limitarea spatiului si cresterea itezei de e(ecutie9
com#inarea deprinderilor ec'i cunoscute cu cele noi
care sunt in stadiul de inatare9
crearea unor trasee ariate si necunoscute de e(ecutie
in care sportiulAeleul sa+si 3aleaga solupile cele mai
potriite% sa+si organizeze raspunsurile de actiune% sa
structureze interentile in cadrul .ocurilor dinamice sau
sportie in cadail diferitelor intreceri% stafete% parcursuri
aplicatie% etc.% dupa situatile aparute.
Capacitatea de coordonare se educa in prima parte a etapei
de educatie fizica scolara% in eriga a III+a% cand se acponeaza
pentru prelucrarea grupelor mari musculare% in eriga a I;+a%
cand tema propusa este de educare a coordonarii% in eriga a
;+a% cand se inata% consolideaza si perfectioneaza deprinderile
motrice% si in partea fundamentala% cand este or#a de lectia de
antrenament. Din punct de edere teoretic sta miscare%
deprindere motrica utilitara% de #aza% sau procedeu te'nic si
tactic% e(ista e(ercitii concepute in ederea im#unatatirii
coordonarii fara sa contri#uie si .unatatirea nielului celorlalte
aptitudini psi'omotrice.
&ducarea coordonarii se incepe de la o arsta frageda%
cand plasticitatea sistemlui neros este ridicata in comparatie
cu cea a adultilor% cand se urmareste forma miscarilor in mod
rational% dezinolt% economic% coordonat% adecat scopului
urmarit.
-rocedeele metodice si e(emple de e(ercitii
pentru educarea coordonarii dupa *.% Matee% 1,8:% citat de
D.% Care% 1,87% modificat de 1.% Dragnea si ).% Mate+
2eodorescu% in 2::2.
*r. crt. -rocedeul metodic &(ercitii
1. Folosirea unor pozitii de plecare
neo#i.nuite pentru efectuarea
e(ercitiilor
+ saritura in lungime% stand cu spatele in directia efectuariii
acesteia9
+ start cu spatele la directia de alcrgare din poziui ariate
5g'emuit% culcat6%
2. &fectuarea e(ercitiilor cu segmetul
neindemanatic 5 #rat% picior6
+ aruncarca o#iectelor 5mingi% disc% grcutate6 cu mana opusa celei
preferate9
+ #o( cu garda inersa9
+ efectuarea e(ercitiilor de gimnastica in oglinda sau iners
comenzii.
3. )c'im#area temporala a sistemului
de e(ecutie
+ alergari in tempo ariat si cu ariante de alergare9
+ desfasurarea actiunilor de atac sau a altor structuri de .oc in
tempo ariat sau cu accelerarca treptataa pana la faza de
finalizare.
4. Dimitarea spatiului in care se
efectucaza e(ercitiul
+ structuri de .oc% .ocuri pregatitoare si dinamice pe tcrcnuri
redusc.
!. &fectuarea procedeelor te'nice si
inlatuiriilor acestora cu restrictii
+ e(ercitii si .ocuri fara dri#ling sau cu un singur
dri#ling9
+ e(ercitii pentru corectarca le'nicii.
6. )c'im#area procedeelor de
e(ecutic
+ sarituri in inaltime prin dierse procedee9
+ aruncari diferite la poarta sau cos.
7. &fectuarea e(ercitiilor prin cresterea
comple(ilalii acestora
+ efectuarca unor miscari suplimcntare la sariturile din gimnastica%
inainte de atcrizare9
+ loirea mingii cu rac'eta de tenis din diferite pozilii+
8. Folosirea unor adersari diferiti ca
aloare si niel de pregatire
+ .ocuri cu ec'ipe mai sla#e sau mai puternice9
+ utilizarea unor planuri si actiuni lattice diferite.
,. &fectuarca e(ercitiilor in conditii
ariate de mediu% cu materiale
diferite si la aparate% instalatii si
simulatoare
+ canota. pe apa cu aluri9
+ lucru la aparatc de gimnastica diferite9
+ slalom 5sc'i6 pc teren deniclat9
+ tenis pe diferite suprafcle9
+ lucru la trena.oare.
1." !etode de evaloare a coordonarii

In prezent, intrucat aptitudinea psi'omotrica coordonarea
este cea mai comple(a dintre aptitudini% inca nu s+a a.uns la
gasirea unei metode care sa poata ealua toate componentele
acesteia. 2estele si pro#ele folosite de antrenori sau profesori%
asa c remarca M. &puran% 2::!, nu sunt 3suficient de precise%
recurgand deseori la segmente analogice din comportamentele
specifice in unele sporturi.
2inand cont de faptul ca in coordonare intra componente.
in mare parte dc natura neroasa% 1. Dragnea si 1.% $ota. in
2:::. atrage atentia asupra metodologiei educare ce tre#uie sa
tina cont de faptul ca are 3un grad redus de antrena#ilitate3% nu
tre#uie negli.at si faptul ca testele au fost si sunt create pentru a
masura iitatea anumitor segmente ale corpului in functie de
solicitarile comple(e sau simple
Mitra%4'% si Mogos% 1l.% in 1,77% citandu+l pe ?tiors8i%
;.1,68% dentiaza pentru ealuarea aptitudinii psi'omotrice de
indemanare catea criterii prin care% se realizeaza aprecierea
acestei aptitudini/ 3gradul de dificultate al coordonarii miscarii%
precizia miscarii si timpul necesar pentru insusire% indicele de
precizie al incadrarii miscarii in spatiu% indicele de iteza%
indicele de forta% indicele de sronizare3.
4radul de dificultate al coordondarii miscarii este un
indicator prin care se nasc informatii priind comple(itatea
e(ercitiului perceputa de indiid in acel moment.
-recizia e(ecutiei este un indicator de urmarire si
apreciere a formarii si formarii stereotipiei miscarilor% de
apreciere a uniformitatii si continuitatii actelor
2impul necesar pentru insusire constituie alt indicator al
preciarii coordonarii% ce difera in functie de comple(itatea
e(ecutiei in cazul actiunilor stereotipe% ce se masoara de la
aparitia semnalului pana la aparitia raspunsului propriu+zis la
cele stereotipe% dar .si de particularitatile de eolutie ale
indiizilor.
2inand cont de aceste criterii% pot fi sta#ilite teste si pro#e
de apreciere ale felului de ealuare specifice fiecarei discipline
in parte% iar in functie de eolutia fiecarui indiid in parte% pro#e
si teste ce au indicatori precise de ealuare sau pro#e si e ce
scot in eidenta eolutia de la o etapa la alta% de la un stadiu de
pregatire la altul
In ceea ce prieste testul de ealuare al coordonarii testul
motric sporti Cinermann% E% in 1,87% considera ca are
urmatoarele aanta.e/
poate fi aplicat ca metoda de lucru cu un continut 3real3
relati mare si o inestitie pentru aparatura si instrumente
relati restransa3
este adecat o#iectului de cercetare% deoarece rezultatul
unei actiuni motrice ca sarcina de test a 6 interprctat
pornind de la conturarea unei calitati a personalitatii. lntr+o
si mai mica masura se folosesc in prezent% in cercetarea
antrenamentului% metode fiziologice. psi'ologice. medico+
sportie si #iomecanice% pentru clarificarea sferei
o#iectului. ;a fi necesara introducerea acestor metode
deoarece cu a.utorul lor pot fi cercetate functii relati
elementare ale procesului de coordonare 5de e(emplu%
functii psi'ofizice6 care reprezinta #azele calitatii de
coordonare3.
1celasi autor su#liniaza patru aspecte ce stau la #aza
sta#ilirii nielului de manifestare al aptitudinii psi'omotrice de
coordonare/
. calitatile de coordonare sunt caracteristici de
performanta relati comple(a. -rin e(ecutia motrica% care
sta la #aza testului de motricitate sportia% si prin
rezultatele testului se e(prima constant mai multe calitati%
57n e(emplu il reprezinta testul de reactie conceput de
C.<.% ;il8mer. &l analizeaza 3capacitatea de reactie3 si
prelucreaza intai diferite tipuri de reactie 5simpla%
comple(a% reactie de selectie6. In continuare ia in
considerate specificul semnalizarii% prin diferentierea dintre
semnale optice si acustice. -e #aza rezultatului analizei
?il8mer ela#oreaza 3 teste care corespund criteriilor
caracteristice. In detaliu% acestea sunt/ testul pentru iteza
de reactie% testul cronometrare si testul reactiei
comple(e639
. 3la ela#orarea testelor de coordonare tre#uie create
premisele unei inalte eridicitati si ale selectiitatii
conditionate de acesteia3. ?imnermann su#liniaza
importanta adaptarii testului la nielul de pregatire al
sportiului. 3sarcina motrica a testului ar tre#ui sa prczinle
o dificultate care sa poata fi depasita c'iar si de sportiul
eel mai sla#% dar sa reprezinte totusi si pentru sportiul de
performanta o oarecare dilicultate. 1ceasta duc la
concluzia ca la o crestere izi#ila a nielului de manifestare
al calitatilor de coordonare tre#uie marita si dificultatea din
punct de edere al coordonarii. *umai astfel poate
fi erificata diferenta dintre sportiii sla#i si #uni% din punct
de edere al perfomantei39
. actiunile motrice care stau la #aza testelor de coordonare
si rezultatele testelor oulindesc constant stadiul de
indemanare si precizie atins3. Interpretarearezultatelor
inregistrate in urma sustinerii testelor de moiricitate
sportie ire#uie sa scoata in eidenta gradul de
indemanare doedil in actiunile motrice realizate cu ocazia
testului.
. in timpul testarii unor actiuni cu coordonare
simpla 5e(emplu + saritura in lungime g'emuit6 3se poate
pleca de la faptul ca ele pot fi stapanite de toti sportiii la
fel de #ine si de constant. Ca urmare influenta gradului de
indemanare tre#uie considerat ca find constant si continu%
iar rezultatul de test poate fi eidentiat din diferitele grade
de precizie al e(ecutiilor39
. in timpul testarii unor actiuni motrice care necesita3 o
coordonare comple(a%3care pot atinge sau depasi gradul
de dificultate al e(ercitiilor competirionale% in timpul
diagnosticarii aspectelor specifice ale indemanarii si
coordonarii. 1ici nielul indemanarii este de regula
diferentiat intre si intra indiidual% ceea ce influenteaza
puternic si diferit rezultatul testelor de coordonare3.
. introducerea sarcinii de teste ca mi.loc de antrenament%
in care 3actiunile notrice% ce stau la #aza calitatilor de
coordonare% ar tre#ui sa fie ulilizate in mod diferit in cadrul
testului fata de antrenament3. 2estele de ealuare folosite
si in procesul de antrenament pregatesc din toate punctele
de edere 5motric% aptitudinal% psi'ic% iziologic etc.6
momentul ealuarii% dar asigura si o apreciere corecta a
posi#ilitatilor su#iectilor .
&aluarea aptitudinii de coordonare ca si a celorlalte
aptitudini are metode ce preciaza capacitatea generala si
metode ce apreciaza capacitatea specifica fiecarui sport in
parte. De cele mai multe ori testele folosite masoara si
ealueaAii anumite componente ale aptitudinii psi'omotrice de
coordonare + indemanare.
-entru masurarea simtului ec'ili#rului se foloscsc mai
multe te'nici in functie de modalitatea de c(ecutie 5statica sau
dinamica6.
-entru echilibrul static% Mi'ai &puran% 2::!% enumara
urmatoarele/
. "stilet inscriptor" montat pe casca asezata pe capul
su#icctului care a sta cu oc'ii inc'isi% acesta a oscila in
report cu a(a crestet + talpa9
. "scandurica3 lata de 2%! cm% la 6 cm de sol% pe care
su#iectul se aseaza cu un picior% celfilalt picior indoit% oc'ii
inc'isi + se inregistreaza limpul de mentinere% pana la
atingerea solului% cu piciorul li#er9
. "platforma oscilanta 3 5anlero+posterior sau lateral6% pe
care sportiul tre#uie sa+si mentina ec'ili#rul9 oscilatiile se
inscriu pe c'imograf9
. "platforma cu captutori peizeoelectrica3 care transmit
la oscilograf sau inscriu pe c'imograf oscilatiile su#iectului
in diferite directii9
. "dispozitive speciale 3 + montate pe am#arcatiuni care
preiau oscilatiile laterale ale canotorilor.
-entru echilibru dinamic sunt folosite mai multe teste
unele cucaracter empiric%altele cu caracter stiintific.
7n procedeu metodic% empiric% folosit inca in selectia initiala il
constituie deplasarea su#iectului% in mers% de+a lungul unei linii%
sau pe partea ingusta a #ancii de gimnastica% dar intrucat nu s+
au instituit cerinte stricte acest test mi poate fi alidat. )u#iectul
poate face deplasarea repede si atunci nu cade% reusind sa
stra#ata distanta fara pro#leme. intr+o pozitie ec'ili#ratit% sau
poate sa se deplaseze lent% 3calcai peste arf% si atunci pot
aparea pro#leme in mentinerea unei pozitii de ec'ili#ru.
Cel mai folosit de profesori si antrenori este 2estul
$ass. 1cest test se aseamana cu trecerea unei ape% folosind 1:
sarituri 3din piatra in piatra3% sarituri ce se fac pe spatiile
marcate cu creta% #anda adezia pe sol sau dusumea% intr+un
numar mai mare sau mai mic% la o distanta mai mare sau mai
mica in functie de arsta celor testati. In efectuarea testului cel
testat% din stand cu piciorul drept pe spatul marcat% pleaca in
saritura ai aterizeaza pe piciorul stang in celalalt spatiu marcat%
in care mentine pozitia de ec'ili#ru timp de !3% dupa care
urmeaza o succesiune de desprinderi si aterizari cand pe un
picior% cand pe celalalt si mentinerea ec'ili#rului timp de !3%
pana se termina traseul. -ingeaua piciorului tre#uie sa acopere
3piatra Fspatiile marcate3% astfel incat aceasta sa nu fie
o#serata% iar spatiul din .ur5solul% podeaua 6 sa nu fie atins cu
calcaiul sau alta parte a corpului. 1precierea se face pe #aza
punctelor acumulate% din acordarea a ! puncte pentra fiecare
aterizare si acoperire a %.pietrei3 si 1 punct pentru fiecare
secunda de ec'ili#ru mentinuta. -entru fiecare punct de
aterizare 33piatra36% cel testat poate o#tine ma(imum 1: puncte%
in total 1:: de puncte. )ecundele de meiuinere pe 3piatra3 s>
pot numara cu oce tare% testatii au oie sa se e(ecute miscari
de ec'ili#rare pe durata celor ! secunde. Ca materiale este
neoie de cronometru pentru masurarea timpului% de 1: marci
cu dimensiuni de 2%!4 cmA 2 confectionate din 'artie% carlonase%
#anda adezia% leucoplast pentru marcarea lelor de aterizare si
o ruleta + #anda metrica pentru masurarea distantelor. )e pot
da standarde% cu alori normatie prin e(aminarea unui numar
mare de su#iecti% de asi arsta si aceeasi e(perienta motrica.
-entru apreciere ec'ili#rului% testul 3Flamingo3 este un
test usor de realizat. 1 consta in mentinerea unei pozitii de
ec'ili#ru 1 minut% intr+o pozitie de stand pe locu preferat% descult
sau cu sosete% pe o sipca asezata la 1: cm% cu celalalt picior din
articulatia genunc'iului si apucat cu mana de glezna piciorului
indoit. $ratul ridicat inainte% indoit din articulatia cotului% se
spri.ina de #ratul e(aminatorului si ro1 de a mentine ec'ili#ml.
2estul incepe in momentul in care se intrerupe contactul . )e
masoara timpul cat se pastreaza ec'ili#rul% adica timpul in care
nu drumul la piciorul indoit si nici o parte a corpului nu intra in
contact cu solul. mana scapa glezna pe care o sustine% sau
daca o parte a corpului ia contact cu testul se reia si se acorda
penalizare cate 1 punct. Daca su#iectul testat a facut ! ori de
cate un minut o#tine ! puncte iar daca se intrerupe de 1! ori in
primele 3: secunde% el nu este capa#il sa efectueze testul si
tre#uie sa fie intrerupt si nu poate fi 1cest lucru se intalneste
des la su#iecu mai mici de 7+, ani de aceea nu tre#uie / copiilor
su# 7 ani.
Coordonarea mem#relor poate fi apreciata cu a.utorul unor
3pantografe+coordinografe3. Folosind testul desenului in oglinda
si testul aruncarii la tinta se apreciaza cuordonarea oc'i+mana
prin precizia si cursiitatea miscarii. 2estul de olei#alare intr+un
dreptung'i desenat pe perete% sau cel de conducere a mingii
printre .aloane aprei iaza coordonarea oc'i+picior.
2estul 3atinge placile3 5&urofit6 pentru aprecierea itezei de
e(ecutie si coordonarea mem#relor superioare este un test
#azat pe alinierea alternalia a doua zone marcate pe o placa%
cu mana indemanatica.
2estul 3atinge placile3 5&urofit6
&(aminatul este plasat in fata mesei% in pozitia stand usor
departat% cu o mana plasata in centrul placii dreptung'iulare 5C6
intre cele doua cercuri% lara a misca mana in timpul testului.
Mana neindemanatica efectueaza o miscare du+te + ino% cat
mai repede posi#il% intre cele doua discuri% trecand pe deasupra
maini situate in cele doua cercuri. Da semnalul de incepere%
e(aminatul incepe miscarea si tre#uie sa e(ecute rapid 2! de
cicluri cu mana alingand cele doua discuri 1 si $ 5in total !: de
contacte6 fiind cronometrat. 2estul se efectueaza de doua ori%
se ia in considerate rezultatul eel mai #un. &ste important ca
inaltimea mesei sa nu depaseasca nielul regiunii om#ilicale.
5este interesant de sesizal anumite manifestari ale
e(ecutantului% atunci cand e(ecuta cu mana dreapta % miscarea
a fi inceputa dinspre mana stanga6. Cand un disc nu este
atins% se adauga o miscare suplimentara.
Coordonarea generala se masoara prin pro#a Malorin ce
consta in efectuarea unei sarituri in .urul a(ei corpului cu
realizarea unei rotatii cat mai man si catre partea stanga% si
catre partea dreapta. @ezultatele se inregistreaza cu a.utorul
#usolei si spre dreapta% si spre stanga si se calculeaza suma
celor doua rotatii.
Dateralitatea si nielul am#idestriei se apreciaza atat
prin pro#e de la#orator cat prin pro#e de teren. -ro#ele de teren
sunt caracteristicele sporturilor pentru care se asoreciaza
coordonarea % pro#e ce presupun parametri masura#ili 5timp de
lucru% tactitate% numar de erori% durata erorilor6 sau sunt alalizati
in functie de media corpului sau in functie de prestatia
anterioara.

1.5 Conceptii privind dezvoltarea
coordonarii in raport cu varsta

Coordonarea% comparati cu celelalte aptitudini
psi'omotrice% se educa foarte dereme. procesul continuand
pana la maturizarea completa a omului. -rimele miscarii
ordonate se manifesta intre a 4+a si a 12+a luna de iata si
consta in apucarea% deplasarea patrupediea. in literarura de
specialitate e(ists o serie de notatii cu priirela arsta cea mai
propice de educare a coordonari% unele c'iar contrazic.
-rezentarea diferita a perioadelor de educare a coordonarii% de
catre )pecialisti poate fi .ustificata de faptul ca aceasta
aptitudine psi'omotrica este formata in mai multe componente
care se maturizeaza in timp.
Cirtz. in 1,7,. citat de &.% Ca'm. in 1,,6% urmarind
dezoltarea copiilor intre I si 1: ani% prezinta componentele
coordonarii in functie de arsta precum in ta#el

2a#elul + -erioade propice perfectionarii capacitatilor de
coordonare in formarea sportia intre anii 1 si 1: de scoala
5dupa Ilirtz% 1,7,6
-e masura ce musculature de postura se dezolta.
copilul incepe sa+si mentina ec'ili#rul% sa mearga% sa alerge.
&.% Ca'n% 1,,6% considera ca 3cel mai inalt grad de ameliorare
o#serat in coordonarile motrice apare intre 4 si 7 ani3
Componentele coordonarii
1 2 3 4 ! 6 7 8 , 1:
$1I&2I
Capacitatea de coordonare su#
constrangerii
Capacitatea de diferentiere spatio+temporara
@ ?
Capacitatea de reactie la stimuli acustici si
optici
1 :
Capacitatea ritmica
Capacitatea de orientare spatiala
Capacitate de ec'ili#ru
Capacitatea de coordonare su#
constrangeri
F&2&
Capacitatea de diferentiere spatio+
temporara
@ ?
Capacitatea de reacpe la stimuli acustici si
optici
1 :
Capacitatea ritmica
Capacitatea de orientare spatiala
Capacitatea de ec'ili#ru
perioada in care ..curiozitatea si pofta de .oaca inlesnesc
descoperirea unor noi forme motrice3% in timp cc 1.% Dragnea
si 1.% $ota% in 2::: considera ca 3arsta optima la care se
poate actiona cu sansa mare de progres este interalul 7+1:
ani3 ca interal in care 3capacitaulc cognitie si motrice se
spri.ina reciproc3.

Da arsta scolara% datorita maturizarii sistemului neros% in
special la nielul ei si al operatiilor acesteia% ca urrnare
a numarului mare de deprinderi motrice in mod organizat% diri.at%
nielul coordonarii se im#unatateste. 7surinta inatarii
miscarilor% la arsta scolara mica% este aanta.ata de un anumit
de dezoltare cognitia si senzoriala inregistrat in perioada de
prescolaritale in capacitatea de perceptie si de o#seratie. Cea
mai propice perioada de initiare a coordonarii este cea la
inceputul pu#ertatii adica pana la 11+12 ani% dupa la arsta%
inatarea motorie de tip spontan% prin imitatie dispare treptat%
aanta.and gandirea rationala prin analiza% decizie% creatie% idee
neacceptata de 2udor% ;.% in 2::1% care considera arsta de 31!
ani pentru #aieti si 13+14 ani pentru fete3% ca la care
coordonarea motrica poate fi cel mai #ine dezoltata. Da arsta
scolara% datorita maturizarii sistemului neros% in special la
nielul ei si al operatiilor acesteia si datorita numarului mare de
deprinderi motrice ce In mod organizat si diri.at% nielul
coordonarii se im#unatateste.
1.6 "#iectiele operationale
1. )a cunoasca intelesul termenilor de/ aptitudinea psi'omotrica
de indemanare%ordonare.
2. )a cunoasca factorii ce intluenteaza formele de
manifestare a indemanarii.
3.)a cunoasca metodele de educare ale coordonarii.
4.)a cunoasca metodele de ealuare ale coordonarii.
!.)a cunoasca strategia de dezoltare a coordonarii.

Concluzia

In concluzie putem afirma cu certitudine ca
indemanarea este calitatea motrica cu o larga
aplicativitate atat in activitatea zilnica cat si in
cea sportiva. eea ce inseamna ca este o
calitate nativa, si este perfectabila daca se
actioneaza asupra ei selectiv, continuu si cat
mai timpuriu posibil. Indemanarea reprezinta
un cumul de calitati, ea este o calitate motrica
complexa, care se interfereaza cu toate
celelalte calitati.

$I"4@1FI&/

1. 1@D&D&1*% 2.% Fundamentarea teoretica si metodica generala a
dczoltarii calitatilor motrice in atletism. $ucuresti% @eista. &d. Fizica
si )port% nr. 12A1,8: si nr. 1%2.3% 1,81.
2. 1@D&D&1*% 2.% -articularita.ile dezolt)rii calitalilor motrice in
atletism% $ucuresti% &dit. I. &. F. ). %1,82.
3. $"M-1% 2.% uezoltarea calildfilor #iomotrice +
periodizarea.C. *. F. -. 1.%$iicureGti% &H -"*2"% 2::1.
4. CI@)2&1% 4'.% "Teoria si Metodica Educatei fizice si sportului3%
$ucuresti. &dit. 1*+D1% 2:::.
!. D@14*&1% 1.% M12&+2&"D"@&)C7% ).% 2enia
antrenamentului. $ucuresti% &dit. F&)2% 6:, pag.% 2::2.
6. D@14*&1% 1., 1ntrenamentnl sporti% $ucuresti% &dit. Didactic
a si -edagogics% 363 pag. 1,,6.
7. D@141*% I.% )elecfia si orienlarea medico+sport id. $ucuresti% &dit.
D.-. 1,,6.
8. &-7@1*% MD, Metodoloia cercetarii activitatilor corporale +
&(ercitii fizice +)port + Fitness % $ucuresti% &d. 2% &dit. F&)2% 2::!.
,. F1@C1)% ;.% Didactica &ducapei Fizice si )portului. 2argu+Mures%
&dit. 7nicrsitatii -etru Maior% 2::3.
1:. FI@&1% &.% Metodica &ducapei fizice )colare. $ucuresti% &dit.
Didactica si -edagogics% 1,84.
11. C1C*% &., !ntrenamentul sportiv la copii. traducere% C.C.-.).%
$ucuresti% 188. pp. 1,,6.
12. CI@2?.-.% Eoordinati+motorisc'e ;eroll8ommnung der
Einder und <ugendlic'en. In/ 2'eorie u. -ra(is d. Eurpcr8u'ur 28
$ei'.l% 11+1% $erlin%