Sunteți pe pagina 1din 13

Rrealizat de:Trebes Olga

Rosca Silvia
Teleuca Ludmila

La vrsta precolar i colar mic, limbajul capt noi


valene ce i permite copilului s realizeze relaii complexe cu
adulii i cu ceilali copii, s-i organizeze activitatea psihic, s
acumuleze informaii, s nsueasc experiena social. Cu
ajutorul limbajului se formeaz i se organizeaz sisteme n care
sunt integrate cunotinele, ceea ce contribuie i la formarea
personalitii copilului. Copii cu tulburri de limbaj au aceeai
necesitate de baz n cretere i dezvoltare, dar totodat au i
anumite necesiti particulare specifice, individualizate.
Actualitatea cercetrii principalelor tulburri de limbaj este
fundamentat i de faptul c de la 9 % pn la 30 % din copii de
vrsta precolar i colar mic sunt marcai de nedezvoltarea
vorbirii.[8]2 Cercetrile tulburrilor de limbaj sunt necesare nu
numai pentru prevenirea acestor tulburri, dar i pentru
adoptarea unei metodologii tiinifice n stabilirea diagnosticului
difereniat i modaliti de corectare.
O deosebit importan n acest scop o are studierea i
elaborarea unei clasificri a tulburrilor de limbaj care s
oglindeasc toate varietile, aspectele semnificative ale
acestora.

Aceast categorie are n componen o serie


de tulburri relativ asemntoare prin forma
de manifestare i prin efectele negative n
exprimarea coninutului ideativ:
Dislogii
Ecolalia
Jargonafazii
Bradifazii

Dislogie = tulburari de vorbire si limbaj atat sub


aspectul formei cat si al continutului, consecutive
tulburarilor de gandire, de logica, fara un
substrat neurologic evident. Se manifesta prin
alterarea caracteristicilor esentiale ale
comunicarii verbale ( caracterul adresativ,
situativ, stereotip, saracie lexicala, absenta
controlului real asupra emiterii de raspunsuri,
dezorganizarea limbajului, dificultati de
intelehere siale aparatului verbo-motor). Sub
diferite aspece se intalneste in nevroze, dementa
presenila, psihoze si psihopatii.

Ecolalia reprezinta repetarea automata a vorbirii


unei alte persoane.Termenul deriva din echo care
inseamna a repeta si lalia care inseamna a
vorbi.Ecolalia
nu
este
o
boala
ci este un simptom intalnit in 75% dincazurile
copiilor cu autism, dar poate aparea si in sindromul
Asperger,sindromul
Tourette,
in
afazii,
in
schizofrenie, boala Alzhaimer, in vorbireacopiilor
orbi din nastere.

ecolalia imediata- in care copilul repeta ceea ce tocmai a


auzit;Studiile au demonstrat ca ecolalia imediata este mai
frecventa la copiii cu un limbaj expresiv redus, dar nu este
influentata de varsta cronologica. De asemenea s-a constatat ca
este influentata si de caracterul familiar sau nu
al interlocutorului. Astfel, daca stimuli nefamiliari sunt prezentati
de persoane nefamiliare ecolalia imediata este mai frecventa,
decat in situatia in care stimulii nefamiliari sunt prezentati de
persoane familiare.
ecolalia intarziata-in care copilul repeta ceva auzit cu mai
multtimp in urma. Ex. Copilul repeta reclame TV, replici din
filme, diverse conversatii, cantece, poezii. Cand repeta astfel de
enunturi, de cele mai multe ori, copilul pastreaza ritmul
si intonatia mesajului original.Pana la varsta de 2 ani si jumatate
ecolalia este considerata normala, asigurand insusirea limbajului
de catre copil. Prin repetarea cuvintelor auzite este posibila
insusirea, dezvoltarea si consolidarea limbajului.

Jargonofazie = tulburare de limbaj care consta


intr-o exprimare neinteligibila, formata din sunete,
silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj. Sunt
substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea
lor, discursul rezultat este incomprehensibil. Este
frecvent intalnita in afazia motorie, in demente, in
afazii de receptie cu leziuni localizate in lobul
temporal stang.

Bradifazie = greutate, taraganeala, incetineala


in vorbire, cuvintele silabisite

Caracteristic pentru toate sunt,dereglrile


generale n formulare, expresie verbal
deficitar i reducerea cantitativ a
nelegerii comunicrii. Fenomenele de
logoree i de exprimare incorect sunt
foarte active la aceast categorie de
handicapai, avnd n vedere c dereglrile
verbale pot fi considerate ca efecte
secundare ale disfunciilor psihice generale.

S-ar putea să vă placă și