Sunteți pe pagina 1din 50

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultatea de Stiinte Sociale si Administrative

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Asist. univ. drd. Lamya - Diana Al Kawadri

DREPT CONTRAVENTIONAL

2011

2012

CUPRINS Introducere 4 Unitatea de nvatare nr. 1 7 LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIA 7 1. Scopul legii contraventionale 7 2. Definitia contraventiei 10 3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale 10 4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor 11 5. Intrarea n vigoare a legii contraventionale 12 6. Test 13 Bibliografie. 14 Unitatea de nvatare nr. 2 15 SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE 15 1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative) 15

2. Avertismentul 16 3. Amenda 17 4. Prestarea unei activitati n folosul societatii 17 5. Test 19 Bibliografie. 19 Unitatea de nvatare nr. 3 20 UNITATEA CONTRAVENTIONALA 20 1. Unitatea contraventionala 20 4. Test 23 5. Bibliografie specifica 24 Unitatea de nvatare nr. 4 25 PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 25 1. Concursul de contraventii 25 1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 25 1.2. Analiza concursului de contraventii 26 2. Recidiva contraventionala 28 2.1. Notiunea recidivei 28 2.2. Analiza recidivei 29 4. Test 32 5. Bibliografie specifica 33 Unitatea de nvatare nr. 5 34 CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI 34 1. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei 34 3. Test 36 4. Bibliografie specifica 37 Unitatea de nvatare nr. 6 38 CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACEST ORA 38 1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 38 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 38 1.2. Lipsa plngerii prealabile 41 1.3. Retragerea plngerii prealabile 42 1.4. mpacarea partilor 42 1.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice 43 1.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa discipl inara 43 1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 43 3. Test 45 4. Bibliografie specifica 46 Unitatea de nvatare nr. 7 47 CONSTATAREA CONTRAVENTIEI 47 1. Agentul constatator 47 2. Actul constatator 48 3. Conditiile si continutul actului constatator 50 4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 55 5. Test 56 Bibliografie specifica. 57 Unitatea de nvatare nr. 8 58 PARTICULARITATI PRIVIND CONSTATAREA SI SANCTIONAREA ANUMITOR CATEGORII DE CONTRA VENTII 58 1. Contraventiile rutiere 58 2. Contraventiile la regimul constructiilor 59 3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 61 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e O.U.G. nr. 21/1992 61 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e Legea nr. 193/2000 64 4. Alte contraventii 66

4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor silvice 66 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor din domeniu l ordinii si linistii publice 67 5. Test 68 Bibliografie specifica. 69 Unitatea de nvatare nr. 9 70 PROCEDURA CONTRAVENTIONALA SI EXECUTAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE 70 1. Caile de atac 70 1.1. Plngerea contraventionala 70 1.2. Recursul 72 2. Executarea sanctiunilor contraventionale 73 3. Test 74 Bibliografie specifica. 75

Introducere Suportul de curs prezentat n rndurile ce urmeaza se adreseaza studentilor speciali zarii Administratie publica din nvatamntul universitar la distanta avnd ca finalitate prezentarea si explicarea principalelor institutii ale Dreptului contraventiona l. Lucrarea este conceputa pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului cont raventional, astfel nct studenti sa-si nsuseasca notiunile si termenii de specialit ate. Suportul de curs este structurat ntr-un singur modul, iar modulul este structurat , la rndul lui, pe unitati de nvatare. Modulul reprezinta o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care formeaza un tot unitar din punct de vede re al specificului cunostintelor, al nsusirii unui anumit aspect al fenomenologie i disciplinei precum si din perspectiva timpului necesar parcurgerii si nsusirii fondului informational respectiv. n acest sens, un modul contine una sau mai mult e unitati de nvatare. Unitatea de nvatare reprezinta o parte omogena din component a modulului, caracterizata de un volum strict limitat de cunostinte, care pot sa fie parcurse si nsusite printr-un efort continuu de concentrare intelectuala, ca re se refera la continutul de idei al unitatii de nvatare. Fiecare unitate de nvat are are o structura proiectata din perspectiva exigentelor autoinstruirii, astfe l ca folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire . Recomandam astfel, cteva regului de baza n procedura de realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de curs: 1. Unitatile de nvatare se parcurg n ordinea n care sunt prezentate, chiar n ca zul n care studentul apreciaza ca ar putea sari direct la o alta unitate de nvatare (de exemplu n cazul n care studentul se afla la a doua facultate sau n alte situati i echivalente). Criteriile si modalitatea de nlantuire a unitatilor de nvatare sunt prezentate la fiecare unitate de nvatare si ele trebuie respectate ntocmai, cu efe ctul nerealizarii la parametri maximali a programului de autoinstruire; 2. Fiecare unitate de nvatare contine teste destinate autoevaluarii gradulu i si corectitudinii nsusirii cunostintelor specifice unitatii de nvatare, ntelegeri i fenomenelor si proceselor descrise sau prezentate n unitatea de nvatare; 3. Ordinea logica a parcurgerii unitatii de nvatare este urmatoarea: a) se citesc obiectivele unitatii de nvatare; b) se parcurge continutul unitatii de nvatare; c) se parcurge bibliografia recomandata; d) se parcurg exemplele ?i se efectueaza testele de evaluare. Obiectivele cursului (modulului)

Cursul de fata si propune: 1. Sa analizeze institutiile fundamentale ale dreptului contraventional si conexiunile existente ntre ele; 2. Sa transmita studentilor informatiile necesare pentru interpreta rea si aplicarea corecte a legii contraventionale; 3. Sa transmita studentilor cunostintele necesare unor buni specialisti n domeniul administratiei publice; 4. Abordarea institutiilor dreptului contraventional n strnsa legatura cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii Constitutionale, a n altei Curti de Casatie si Justitie, precum si a altor instante. nsusirea temeinica Dreptului contraventional presupune, pe lnga activitati le didactice programate, un efort consistent din partea studentilor n ceea ce pri veste studiul individual pe baza bibliografiei minime obligatorii recomandate n p rezenta lucrare. Suportul de curs redat n rndurile urmatoare trebuie completat prin studierea bibliografiei obligatorii.

Competente conferite Dupa parcurgerea acestui curs (modul), studentul va fi capabil sa : cunoasca din punct de vedere stiintific continutul normelor contraventionale, pr ecum si practica judiciara referitoare la aplicarea acestora; nteleaga institutiile Dreptului contraventional; ?i nsuseasca un mod de gndire logico-juridic corect; nteleaga corelatiil existente ntre legislatia generala si cea specifica din domeni ; explice institutiile Dreptului contraventional; explice si sa interpreteze normele contraventionale; explice si sa nteleaga solutiile pentru problemele aparute n practica; ?i formeze o atitudine pozitiva fata de stiinta dreptului contraventional; ?i dezvolte abilitatile de gndire juridica; incite pentru o abordare multidisciplinara a institutiilor Dreptului contraventi onal; obisnuiasca a interpreta corect normele contraventionale si aplicarea sistematic a a acestora. Resurse si mijloace de lucru Pot contine: metode pedagogice indicate pentru parcurgerea cursului; mijloace informatice necesare parcurgerii materialului si rezolvarii tes telor (anumite softuri utile); instrumente utilizate n vederea ntelegerii aspectelor teoretice si a rezol varii elementelor de test Metoda pedagogica folosita este prelegerea nso?ita ?i de discu?ii interactive ba zate pe materialul predat. Ca instrumente ce pot fi utilizate, recomandam legisla?ia n vigoare cu privire la Regimul juridic al contraven?iilor, precum ?i o bibliografie generala obligator ie ?i facultativa, dupa cum urmeaza: BIBLIOGRAFIE GENERALA OBLIGATORIE: M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2010. BIBLIOGRAFIE GENERALA FACULTATIVA: M. URSUTA, Procedura contraventionala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010.

Structura cursului Cursul este structurat pe unita?i de nva?are, ce pot fi parcurse n 2 3 ore de stud iu individual. Fiecarei unita?i de nva?are i corespunde o tema de control. Cerinte preliminare Pentru parcurgerea ?i n?elegerea acestei discipline sunt necesare cuno?tin?ele do bndite la disciplinele Drept administrativ ?i Drept penal. Durata medie de studiu individual Fiecare UI poate fi parcursa n aproximativ 2 Evaluarea - ponderea evaluarii finale (examen/colocviu) 60% - ponderea evaluarilor pe parcurs (teme de control, verificari pe parcurs - 40%) 3 ore de studiu individual.

Unitatea de nvatare nr. 1 LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIA Cuprins: 1. Scopul legii contraventionale 7 2. Definitia contraventiei 9 3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale 4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor 5. Intrarea n vigoare a legii contraventionale 12 6. Test 13 Bibliografie. 13

10 11

Introducere Aceasta Unitate de nva?are va prezenta cadrul legal de aplicare a Legii contraven ?ionale, respectiv aspecte legate de scopul acesteia, de sanc?ionare, precum ?i aspecte legate de activitatea n timp a legii contraven?ionale. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? definiti contraventia; ? ntelegeti scopul legii contraventionale; ? prezentati domeniul reglementarii actelor normative contraventionale; ? prezentati principalele principiul legalitatii sanctionarii si stabiliri i contraventiilor.

stabiliti data intrarii n vigoare a legii contraventionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2

3 ore.

Continutul unitatii de nvatare 1. Scopul legii contraventionale Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven tiilor, scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublini eze corelatiile existente ntre cele doua categorii de legi penale si contraventio nale n sensul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infractiune, ct s i contraventie. Dispozitia legala mentionata mai sus trebuie interpretata n sensul ca leg ea contraventionala apara anumite relatii de aparare sociala, care nu pot forma n acelasi timp si obiect al ocrotirii dreptului penal. Daca, totusi, aceeasi fapta ar ntruni att elementele unei norme contravent ionale, ct si pe cele ale unei norme penale, fapta va fi considerata numai infrac tiune, iar faptuitorul va fi sanctionat exclusiv penal, deoarece infractiunea si contraventia sunt specii de ilicit care sunt guvernate de reguli comune (legali tatea incriminarii si a sanctiunilor, umanismul etc.). Mai exact, dreptul penal m prumuta dreptului contraventional principiile si unele institutii ale sale, lucr u explicabil daca avem n vedere natura comuna a celor doua forme de ilicit (contr aventia si infractiunea). Din perspectiva gradului de pericol social diferit pe care, teoretic, l p rezinta cele doua forme de ilicit infractiunea si contraventia , deosebirile dint re acestea nu pot fi dect de ordin cantitativ. Contraventiile sunt fapte antisoci ale care prezinta un grad de pericol social mai redus dect infractiunile. De acee a, aceste doua forme de ilicit au aceeasi structura generica, att din punct de ve dere obiectiv, ct si din perspectiva subiectiva. Nu exista, spre exemplu, nicio d eosebire substantiala n ceea ce priveste vinovatia faptuitorului. Chiar daca se p oate spune ca infractiunea si contraventia apara valorile sociale mpotriva celor mai periculoase comportamente care le aduc atingere, nu se poate afirma totusi c a dreptul contraventional ocroteste valorile sociale care nu sunt protejate de l egea penala, deoarece una si aceeasi valoare sociala se poate bucura, dar sub as pecte diferite, de o dubla (sau chiar multipla, de pilda si civila) ocrotire, pe nala si contraventionala. Daca una si aceeasi fapta ilicita nu poate att contraventie, ct si infract iune, ea poate fi, n acelasi timp, infractiune sau contraventie si orice alta spe cie de fapta ilicita. De pilda, fapta unui conducator auto profesionist constnd n depasirea limitei de viteze admise, constituie att contraventie, ct si abatere dis ciplinara. Din cele ce preced se desprinde ideea ca dreptul contraventional are car acter subsidiar fata de dreptul penal, deoarece incriminarile de natura contrave ntionala intervin numai n masura n care aceeasi fapta nu este incriminata de legea penala . De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului considera ca cele mai multe contraventii au natura penala . Consecintele juridice rezultate ca urmare a corelatiei dintre infractiun e si contraventie: inadmisibilitatea coexistentei, n privinta uneia si aceleiasi fapte, a raspunderii penale si a raspunderii contraventionale; inadmisibilitatea stabilirii unor sanctiuni contraventionale mai severe dect cele penale . n jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului fapta contraventiona la este considerata, de regula, o fapta de natura penala, indiferent de califica rea existenta n dreptul intern . Aceasta conceptie europeana ar trebui sa fie avu ta n vedere si de catre legiuitorul romn, fie n sensul adoptarii unui Cod de proced ura contraventionala , n care sa se prevada principiile dreptului procesual penal , fie sa se prevada, cu unele adaptari determinate de specificul materiei, ca fi ind aplicabil domeniului dreptului contraventional Codul de procedura penala . Curtea Europeana a Drepturilor Omului raporteaza notiunea de materie pena la la trei criterii: calificarea interna; natura faptei incriminate; scopul si se veritatea sanctiunii .

Criteriul calificarii interne nseamna ca instanta europeana va califica l a fel ca legislatia interna o fapta considerata ca are natura penala potrivit ac esteia . n caz contrar, Curtea poate trece peste primul criteriu. Celelalte crite rii sunt folosite de Curte numai daca dreptul intern penal nu cuprinde n domeniul sau comportamentul examinat. Criteriul naturii faptei sanctionate presupune o verificare a destinatie i normei care incrimineaza fapta n discutie. n ipoteza n care norma incriminatoare analizata are destinatari necalificati, aceasta trebuie considerata ca apartine dreptului penal . Cel de-al treilea criteriu cel al scopului si gravitatii sanctiunii apli cate presupune un dublu examen. Primul se refera la finalitatea sanctiunii aplic ate, ceea ce nseamna ca fapta este considerata ca apartine domeniului dreptului p enal, daca sanctiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. Iar n cazul n care sanctiunea aplicata are un caracter prevalent reparator fapta trebuie excl usa din materia dreptului penal. Alt examen ce urmeaza a fi efectuat pentru dete rminarea naturii faptei se refera la gravitatea (severitatea) sanctiunii aplicat e faptuitorului . Indiferent de calificarea existenta n dreptul intern - contraventie sau i nfractiune, daca prin scopul si gravitatea sanctiunii aplicate faptuitorului fap ta ilicita este apreciata ca are natura penala, cel acuzat trebuie sa beneficiez e de toate drepturile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (acc es la justitie, impartialitate etc.). 2. Definitia contraventiei Definitia generala legala a contraventiei se gaseste n art. 1 alin. (2) d in O.G. nr. 2/2001, conform caruia: Constituie contraventie fapta savrsita cu vino vatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guver nului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului local al comunei, orasului, munic ipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a C onsiliului General al Municipiului Bucuresti . n limbajul curent , uneori, prin termenul ,,contraventie se ntelege orice f apta ilicita, adica orice actiune sau inactiune prin care se ncalca o regula juri dica sau de alta natura (de exemplu, referitoare la desfasurarea unui joc sporti v). Aceasta semnificatie nu poate fi acceptata n domeniul dreptului, deoarece con traventia este numai una dintre speciile de fapte ilicite. De asemenea, contrave ntia este o fapta care ncalca o norma juridica, n timp ce regulile extrajuridice c are reglementeaza anumite activitati sportive, culturale sau de alta natura, exc ed nu numai sferei contraventiilor, ci chiar si oricarei categorii juridice . 3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale n acceptiunea art. 1 din O.G. nr. 2/2001 legea contraventionala este oric e norma juridica cu caracter contraventional cuprinsa n actele normative acolo in dicate. Sensul specific al notiunii de lege contraventionala stabilit n art. 1 se justifica n temeiul faptului ca materia dreptului contraventional, alaturi de ma teria dreptului penal, este o materie care trebuie reglementata strict, astfel nct sa fie evitat orice arbitrariu cu ocazia adoptarii, interpretarii si aplicarii ei. Enumerarea actelor normative, cuprinsa n art. 1 al O.G. nr. 2/2001, este una exhaustiva. Sigur, nu excludem posibilitatea ca printr-o lege speciala sa fi e recunoscute, ca izvoare de drept contraventional, si alte acte normative, ment ionate n cuprinsul legii speciale. Ierarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta as tfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate n domeniul legil or organice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarril e Guvernului; 5. hotarrile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General a l Municipiului Bucuresti; 6. hotarrile consiliilor locale . Un act normativ cu forta juridica inferioara nu poate deroga de la preve derile unui act normativ cu forta juridica superioara. De exemplu, o hotarre a Co nsiliului General al Municipiului Bucuresti nu poate contine prevederi care se a

bat de la cele din cuprinsul O.G. nr. 2/2001. Potrivit art. 2 din O.G. nr. 2/2001, prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii n toate domeniile de activit ate. Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile r espective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale Guv ernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii n urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; ntretinerea baz elor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor; ntretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor, mprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoa ielor si a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domeni i de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Hotarrile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea prin cipiilor prevazute la mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de inst anta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane intere sate. Prin hotarre a Consiliului General, nu se pot stabili si sanctiona contra ventii n domeniile expres prevazute n competenta consiliilor sectoarelor, deoarece posibilitatea extinderii competentei nu implica si restrngerea acesteia. Fiind v orba de competenta materiala speciala, posibilitatea restrngerii domeniului trebu ia prevazuta expres, n principal pentru considerentul ca exista riscul unor regle mentari paralele. Pe de alta parte, n cazul delegarii de competenta din partea Co nsiliului General al Municipiului catre sectoare, autoritatea deleganta poate or icnd sa revina asupra transferului de putere. 4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor Conform art. 3 din O.G. nr. 2/2001, actele normative prin care se stabil esc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; n cazul sanctiu nii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, c ote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a de spagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savrsirea contraventiilor. Legalitatea n materia dreptului contraventional are un caracter special, asemanator materiei dreptului penal, n doctrina vorbindu-se despre legalitatea co ntraventionalizarii. Aceasta asemanare este data de doua elemente: legalitatea p revederii faptei ce constituie ilicit si legalitatea sanctiunilor. Nesocotirea principiului legalitatii nseamna fie retroactivitatea legii, fie extinderea aplicarii sale prin analogie, care nu pot fi admise ntr-un stat de drept. 5. Intrarea n vigoare a legii contraventionale Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctione aza contraventiile intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii, i ar n cazul hotarrilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face s i cu respectarea conditiilor prevazute n Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. n cazuri urgente se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scu rt, dar nu mai putin de 10 zile. Hotarrile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene, prin

care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta pu blica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate n conditiile Legii nr . 215/2001. Exemple De exemplu, Codul penal portughez foloseste termenul infractiune cu ntelesul de f apta ilicita. Alte sisteme de drept, cum este cel francez, dau un sens mai larg notiunii de infractiune, ntruct includ n domeniul acesteia si contraventiile. Aceas ta conceptie a fost reglementata si n Romnia sub incidenta codurilor penale anteri oare, care mparteau infractiunile n trei categorii: crime, delicte si contraventii . Preciza?i pe scurt scopul legii contraven?ionale. Enumera?i cel pu?in 4 izvoare formale ale dreptului contraven?ional. Sa ne reamintim... Scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublinieze core latiile existente ntre cele doua categorii de legi penale si contraventionale n se nsul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infractiune, ct si contra ventie. Rezumat Scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infr actiune, ct si contraventie. Contraven?ia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarr e a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Munic ipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiu lui Bucuresti Ierarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta astfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate n domeniul legilor organ ice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarrile Guvern ului; 5. hotarrile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General al Munici piului Bucuresti; 6. hotarrile consiliilor locale Legea contraven?ionala intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicari i n cazuri urgente se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt, da r nu mai putin de 10 zile. 6. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale; 2. Definitia generala a contraventiei. Exemplu de test tip grila 1. Contraventiile pot fi stabilite si sanctionate: a) prin hotarri ale guvernului; b) prin ordine ale primarilor; c) prin decrete prezidentiale. Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008 paginile 3 92.

Unitatea de nvatare nr. 2 SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE Cuprins: 1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative) 15 2. Avertismentul 16 3. Amenda 17 4. Prestarea unei activitati n folosul societatii 17 5. Test 19 Bibliografie. 19 Introducere Aceasta Unitate de nva?are va prezenta principalele sanc?iuni contraven?ionale, a cestea fiind analizate pe rnd.

Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? prezentati sanctiunile contraventionale; ? analizati sanctiunile contraventionale generale; ? delimitati sanctiunile contraventionale principale fata de alte sanctiun i contraventionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de nvatare 1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative) Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt: avertismentul; amenda contraventionala; prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Sanctiunile contraventionale complementare sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii

? ? ?

? ; ? suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autoriza tiei de exercitare a unei activitati; ? nchiderea unitatii; ? blocarea contului bancar; ? suspendarea activitatii agentului economic; ? retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; ? desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala. Prin legi speciale pot fi stabilite si alte sanctiuni principale sau com plementare. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol s ocial al faptei savrsite. Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numa i o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complem entare. n unele acte normative, alaturi de sanctiunile contraventionale, sunt pre vazute anumite masuri tehnico-administrative. Astfel, conform art. 97 din O.U.G. nr. 195/2002, pe lnga sanctiunile contraventionale, politistul rutier dispune si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative: o retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de nmatriculare ori de nregistrare sau, dupa caz, a dovezii nlocuitoare a acestora; o retragerea permisului de conducere, a certificatului de nmatriculare sau n registrare ori a placutelor cu numarul de nmatriculare sau de nregistrare; o anularea permisului de conducere; o ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar 2. Avertismentul Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savrsi te, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. Avertismentul se a plica n cazul n care fapta este de gravitate redusa. Avertismentul se poate aplica si n cazul n care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu p revede aceasta sanctiune. n practica, agentii constatatori abuzeaza, deoarece aplica amenzi contraventiona le chiar si celor mai nensemnate contraventii. Sanctiunea contraventionala nu rep rezinta un scop n sine, ci un mijloc de ocrotire a relatiilor sociale si de forma re a unui spirit de responsabilitate. n cazul unor plngeri contraventionale prin c are se invoca netemeinicia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, instan ta poate dispune nlocuirea acesteia cu avertismentul. Avertismentul este o varianta moderna a sanctiunii mustrarii, sanctiune

morala aplicata n dreptul roman (severa interlocutio), n dreptul canonic (monitio si censura) si n dreptul medieval (blame) . Avertismentul se adreseaza oral, atunci cnd contravenientul este prezent la constatarea contraventiei, si este aplicat de agentul constatator. n celelalte cazuri, avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare. 3. Amenda Amenda contraventionala are caracter administrativ. Amenda contravention ala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contravenientul prin diminuarea patr imoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala. Ame nda contra-ventionala consta n luarea silita din patrimoniul contravenientului a unei sume de bani si trecerea acesteia n patrimoniul statului sau al unitatilor a dministrativ-teritoriale. Limita minima a amenzii contraventionale este de 25 lei, iar limita maxi ma nu poate depasi: ? 100.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; ? 50.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale Guvernului; ? 5.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; ? 2.500 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Buc uresti. Sumele provenite din amenzile aplicate n conformitate cu legislatia n vigo are se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potriv it legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind cir culatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice n conformitate cu legislatia n vigoare se fac venit integral la bugetele locale. n prezent, conform Constitutiei, amenda contraventionala nu mai poate fi transformata n nchisoare contraventionala, dar poate fi nlocuita cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Potrivit art. 23 alin. (13) din legea fundament ala, sanctiunea privativa de libertate nu poate fi dect de natura penala, ceea ce nseamna ca, atta timp ct contraventiile ramn n afara dreptului penal, nchisoarea nu p oate fi aplicata pentru contraventii. 4. Prestarea unei activitati n folosul societatii Prestarea unei activitati n folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabileste numai alternativ cu amenda. n toate cazurile, aplicarea sanctiunii se face de catre instanta de judecata n ipoteza n care contravenientul nu a achitat amenda n termen de 30 de zile de la ramnerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii sil ite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judec ata pe a carei raza teritoriala s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenz ii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folos ul comunitatii, tinndu-se seama de partea din amenda care a fost achitata . La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, po ate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, n vederea achitarii inte grale a amenzii . n cazul n care contravenientul nu achita amenda n termenul prevazut mai sus , instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea u nei activitati n folosul comunitatii. Regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati n folosul comunit atii este stabilit prin O.G. nr. 55/2002. Conform art. 2 din aceasta lege, activ itatea n folosul comunitatii se presteaza n domeniul serviciilor publice, pentru nt retinerea locurilor de agrement, a parcurilor si a drumurilor, pastrarea curaten iei si igienizarea localitatilor, desfasurarea de activitati n folosul caminelor pentru copii si batrni, al orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spita lelor si al altor asezaminte social-culturale.

Iar potrivit art. 3 din O.G. nr. 55/2002, sanctiunea prestarii unei acti vitati n folosul comunitatii se executa dupa programul de munca ori, dupa caz, pr ogramul scolar al contravenientului, pe o durata cuprinsa ntre 50 de ore si 300 d e ore, de maximum 3 ore pe zi, iar n zilele nelucratoare de 6-8 ore pe zi. n cazul n care contravenientul are posibilitatea sa execute sanctiunea n fi ecare zi din cursul saptamnii, iar autoritatile publice locale, prin persoanele mp uternicite, pot asigura supravegherea activitatii contravenientului, durata maxi ma de lucru nu poate depasi 8 ore pe zi. Exemple n practica instantelor de judecata nu a existat un punct de vedere unitar n legatu ra cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonant a Guvernului nr. 2/2001 referitor la posibilitatea de a se dispune nlocuirea sanc tiunii amenzii contraventionale,cu sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii, atunci cnd aceasta din urma sanctiune nu este prevazuta, prin lege, alternativ cu amenda. Astfel, unele instante au respins cererile de nlocuire a sanctiunii amenzii cu sa nctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comun itatii, fie atunci cnd contraventiile savrsite nu erau prevazute si sanctionate pr in legi sau ordonante ale Guvernului, fie atunci cnd, desi contraventiile erau pr evazute prin acte normative elaborate de Parlament ori Guvern, prin delegare leg islativa, totusi acestea nu erau sanctionate n modalitatea prevazuta la art. 9 al in. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Alte instante, dimpotriva, au dispus nlocuirea sanctiunii amenzii contraventional e cu sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii, fie n conditiile n care contraventia pentru care a fost aplicata aceasta din urma sanctiune nu era prevazuta de lege, ci prin hotarri ale Guvernului sau hotarri ale autoritatilor a dministratiei publice locale ori judetene, fie n situatiile n care legile speciale sau ordonantele Guvernului prin care se stabileau contraventiile pentru care sa aplicat amenda nu prevedeau, alternativ, si sanctiunea prestarii unei activita ti n folosul comunitatii. Prin Decizia nr. 7/2010, Sectiile Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie, au statuat ca dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002, se interp reteaza n sensul admisibilitatii cererilor de nlocuire a sanctiunii amenzii cu san ctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comuni tatii indiferent daca contraventiile savrsite sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ si chiar daca actul care stabileste si sanctioneaza contraventiile nu prevede, alternativ cu s anctiunea amenzii, sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii n?ii Sa ne reamintim... Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savrsite. Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gr avitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanc tiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare. Rezumat Sanctiunile contraventionale principale sunt: avertismentul; amenda contraventionala; prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Enumera?i sanc?iunile principale aplicabile n cazul unei contrave

? ? ?

Avertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientulu i asupra pericolului social al faptei savrsite, nsotita de recomandarea de a respe cta dispozitiile legale

Amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contraven ientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala Prestarea unei activitati n folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin leg e sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabile ste numai alternativ cu amenda 5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati sanctiunea amenzii; 2. Analizati prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Exemplu de test tip grila 1. Amenda n cazul contraventiilor sanctionate prin hotarri ale Guvernului nu poate depasi: a) 100.000 lei; b) 50.000 lei; c) 1000.000 lei. Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck pagini : 92 136 , Bucuresti, 2008.

Unitatea de nvatare nr. 3 UNITATEA CONTRAVENTIONALA Cuprins: 1. Unitatea contraventionala Introducere 21

Aceasta Unitate de nva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de c ontraven?ii ?i va analiza recidiva n cazul contraven?iilor. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? prezentati formele unitatii contraventionale; ? delimitati diferitele forme ale unita?ii contraven?ionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 Continutul unitatii de nvatare 1. Unitatea contraventionala

3 ore.

A. Forme. Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Formele u nitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee, contrav entia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contraventionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia (fapta) re petata (de obicei). B. Contraventia simpla instantanee. Contraventia simpla este acea forma a unitatii naturale de contraventie care consta n efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instantanee ce produce un singur rezultat n baza unei decizii delict uale unice. C. Contraventia continua. Contraventia continua poate fi definita ca fiind acea forma a unitatii naturale contraventionale care consta n prelungirea n timp a elem entului material (actiunii sau inactiunii) si a procesului de producere a rezult atului, pna la un moment viitor consumarii, cnd activitatea contraventionala este oprita datorita unei energii contrare celei care a declansat activitatea. Contra ventia continua este una dintre formele unitatii contraventionale care cunoaste o evolutie temporala, datorata extensiei n timp a actiunii sau inactiunii ce cons tituie elementul material al laturii obiective a contraventiei. O.G. nr. 2/2001 defineste contraventia continua n art. 13 alin. (2) n termenii urmatori: ( ) Contrave ntia este continua n situatia n care ncalcarea obligatiei legale dureaza n timp (s.n. ). Identificarea contraventiilor continue se face diferit, n functie de mprejurare a daca elementul material mbraca forma actiunii sau a inactiunii. n ceea ce ne pri veste, consideram ca, n cazul contraventiilor continue - indiferent de forma elem entului material - criteriul ce trebuie utilizat, n mod principal, este criteriul definitiei legale. De asemenea, nu are caracter continuu contraventia constnd n nedepunerea declarati ei de venit de catre persoana care are aceasta obligatie . Spre deosebire de contraventia simpla instantanee, contraventia continua nu se a utonomizeaza n momentul consumativ, deoarece activitatea contraventionala se prel ungeste n timp dupa momentul consumarii pna la o alta data, denumita epuizarea con traventiei. Momentul consumativ al contraventiei continue are loc la data la car e este realizata latura obiectiva a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc l a o alta data, respectiv cnd dinamica contraventionala s-a sfrsit. Orice contraventie continua trebuie analizata atent sub aspectul datei savrsirii, care coincide cu momentul ncetarii activitatii ilicite. De exemplu, daca un pres edinte al asociatiei de locatari nu a ndeplinit formalitatile pentru constituirea asociatiei de proprietari pna la data demisiei din functie, el raspunde contrave ntional pentru fapta continua, care se considera comisa la data demisiei sale . n practica judiciara, pe buna dreptate, s-a decis ca epuizarea contraventiei cont inue are loc la data constatarii, moment la care aceasta se autonomizeaza prin i ntermediul actului constatator, daca epuizarea nu avusese loc anterior . Daca ac tivitatea contraventionala ncetase anterior, data savrsirii coincide cu momentul cn d activitatea ilicita a fost oprita, indiferent de cauze . n cazul unui contract de intermediere n asigurari, ncheiat de catre o persoana juridica care nu are auto rizatie de functionare, contraventia este continua, aceasta epuizndu-se la data e xpirarii contractului de intermediere, iar nu la momentul ncheierii contractului. D. Contraventia deviata. Pot fi cazuri n care elementul material al unei contrave ntii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau r ezultatul sa se produca n alt mod dect cel conceput, ceea ce nseamna ca se poate re

aliza continutul unei alte contraventii dect cea vizata de faptuitor (aberratio i ctus; aberratio causae; error in personam sau error in rem). ntr-un asemenea caz avem o contraventie deviata. E. Contraventia complexa. Contraventia complexa este acea forma a unitatii legal e contraventionale care reuneste n continutul sau mai multe contraventii sau n car e este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia complexa este mai rar ntlnita n peisajul contrav entiilor, comparativ cu celelalte forme ale unitatii contraventionale. De altfel , ea nici nu este reglementata n legea contraventionala generala . F. Contraventia (fapta) de obicei (repetata). Definim contraventia (fapta) de ob icei (repetata) ca fiind acea forma a unitatii contraventionale al carei element material este alcatuit din mai multe acte materiale de acelasi fel, care altfel sunt nerelevante contraventional. G. Contraventia progresiva. Contraventia progresiva este acea forma de unitate l egala contraventionala al carei element material sau rezultat se amplifica astfe l nct are loc o schimbare de ncadrare juridica a faptei, ntr-o alta contraventie mai grava. n cazul contraventiei progresive, contravenientul, dupa ce realizeaza for ma tip a unei contraventii, ajunge la o forma amplificata a acesteia. H. Contraventia continuata. n practica judiciara a fost recunoscuta si ex istenta contraventiei continuate, n ipoteza n care, n baza unei rezolutii contraven tionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare n parte realizau conti nutul aceleasi contraventii . Exemple Este contraventie continua, spre exemplu, fapta prevazuta n art. 2 pct. 12 din Le gea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de ncalcare a unor norme de convietu ire sociala, a ordinii si linistii publice republicata. Potrivit acestei norme, constituie contraventie netinerea evidentei (s.n.) de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 10) n registre speciale, vizate de or ganele de politie, n care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, s eria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului jud iciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinici i teritoriale, precum si caracteristicile armei vndute ( ) . n practica judiciara a fost considerata contraventie simpla, iar nu continua, fap ta de a depozita saci cu deseuri pe trotuar Un exemplu de contraventie complexa l reprezinta contraventia de depasire cu mai mult de 50 km/ h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, prevazuta de art. 102 pct. 38 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile pub lice. Aceasta contraventie nglobeaza n continutul sau latura obiectiva a contraven tiei prevazute de art. 101 pct. 18 alin. (3) lit. d) din acelasi act normativ. Preciza?i de la ce moment ncepe sa curga termenul de prescrip?ie n cazul u nei contraven?ii continue. Sa ne reamintim... Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Contraventia simpla consta n efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instanta nee ce produce un singur rezultat. Contraven?ia deviata se regase?te n situa?ia n care elementul material al unei con traventii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau rezultatul sa se produca n alt mod dect cel conceput Contraventia complexa reuneste n continutul sau mai multe contraventii sau n care este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia (fapta) de obicei (repetata) are elementul material alcatuit din ma i multe acte materiale de acelasi fel. Contraventia progresiva se caracterizeaza prin faptul ca elementul material sau rezultatul se amplifica astfel nct are loc o schimbare de ncadrare juridica a fapte

i, ntr-o alta contraventie mai grava. Contraventia continuata are ca specific situa?ia n care n baza unei rezolutii cont raventionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare n parte realizau continutul aceleasi contraventii. Rezumat Formele unitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee , contraventia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contrav entionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia ( fapta) repetata (de obicei). 4. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati doua forme ale unita?ii contraven?ionale ; 2. Da?i un exemplu de contraven?ie continua. Exemplu de test tip grila 1. Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc tiunile contraventionale se cumuleaza: a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave ntia cea mai grava; b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta ntre formele unita?ii contraven?ionale. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. 5. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2008, pagini : 137 159.

Unitatea de nvatare nr. 4 PLURALITATEA DE CONTRAVENTII Cuprins:

PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 25 1. Concursul de contraventii 25 1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 1.2. Analiza concursului de contraventii 2. Recidiva contraventionala 28 2.1. Notiunea recidivei 28 2.2. Analiza recidivei 29 4. Test 32 5. Bibliografie specifica 33

25 26

Introducere Aceasta Unitate de nva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de c ontraven?ii ?i va analiza recidiva n cazul contraven?iilor. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? explicati ce se ntelege prin pluralitate de contraventii; ? analizati concursul de contraventii; ? analizati recidiva contraventionala. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 Continutul unitatii de nvatare 1. Concursul de contraventii 1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii Conform art. 10 din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie. Cnd contrav entiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contravention ale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru co ntraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit ( ) pentru presta rea unei activitati n folosul comunitatii ( ) . Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a plu ralitatii contraventionale ce exista atunci cnd o persoana savrseste doua sau mai multe contraventii. Ceea ce determina calificarea unei pluralitati de fapte ca fiind o plura litate de contraventii este identitatea persoanei faptuitorului, respectiv aceea si persoana savrseste mai multe contraventii. Legatura in personam este singura c are intereseaza n materia pluralitatii de contraventii, celelalte relatii pot, ev entual, caracteriza sau particulariza pluralitatea, dar nu au niciun impact asup ra existentei sau inexistentei pluralitatii de contraventii. Biografia contraventionala a contravenientului este foarte importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventionale. Savrsirea mai multor cont raventii de catre aceeasi persoana, n special daca sunt comise la intervale de ti mp diferite, probeaza un indice de incorigibilitate ridicat, de care trebuie sa se tina seama cu ocazia individualizarii sanctiunilor contraventionale. Folosind criteriul caracterului irevocabil sau nu al actului de constata re a contraventiei, pluralitatea de contraventii poate mbraca forma concursului d e contraventii, daca acestea au fost savrsite nainte de a fi stabilita irevocabil existenta uneia dintre contraventii, sau forma recidivei, n cazul n care contraven ientul savrseste o noua contraventie dupa ce a fost sanctionat irevocabil pentru o alta contraventie. 1.2. Analiza concursului de contraventii A. Definitie. Definim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitat ii de contraventii ce exista n situatia n care o persoana savrseste cel putin doua contraventii, nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele. B. Conditiile concursului de contraventii. Din definitia concursului de contrave

3 ore.

ntii se pot desprinde conditiile sale de existenta. Sunt conditii de existenta a le concursului de contraventii urmatoarele: 1) Savrsirea a cel putin doua contraventii. Concursul de contraventii exista numai daca s-au savrsit cel putin doua contraventii. Daca n cadrul pluralitatii d e fapte savrsite numai una ntruneste conditiile contraventiei, nu suntem n prezenta concursului, ci a unitatii contraventionale. Pluralitatea de contraventii poate mbraca oricare dintre formele unitatii naturale sau legale de contraventie. Plur alitatea de contraventii se poate realiza indiferent de felul contraventiilor sa u de gravitatea acestora, precum si independent de timpul n care au fost savrsite. De asemenea, nu are relevanta locul savrsirii contraventiilor ce constituie plur alitatea. Pentru a fi contraventie, o fapta trebuie analizata prin prisma trasat urilor esentiale ale contraventiei si a continutului normei care o descrie. Prin urmare, pentru ca o fapta sa fie contraventie, trebuie sa fie prevazuta de lege a contraventionala, sa fie savrsita cu vinovatie si sa realizeze continutul norme i contraventionale. Nu este contraventie, spre exemplu, o fapta prevazuta de leg ea contraventionala, savrsita n conditiile unei cauze justificative, cum ar fi leg itima aparare, starea de necesitate sau cazul fortuit. 2) Savrsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana. Pentru existenta con cursului de contraventii este necesara conditia ca faptele ce constituie plurali tatea sa fie savrsite de catre aceeasi persoana. Aceasta conditie este singura le gatura necesara pentru fiinta concursului de contraventii (in personam). Conditia pe care o examinam nu exclude ca la savrsirea contraventiilor ce formeaz a pluralitatea sa mai participe si alte persoane dect persoana celui care realize aza conditia. Alaturi de acesta pot contribui si alti participanti, n calitate de autori, coautori, instigatori sau complici, iar contravenientul ce savrseste con cursul poate avea si el oricare dintre aceste calitati. 3) Savrsirea a cel putin doua dintre contraventii mai nainte de constatarea irevoc abila a existentei vreuneia din ele. Pentru existenta concursului de contraventi i trebuie ca cel putin doua dintre contraventiile care realizeaza pluralitatea s a fie savrsite mai nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia din ele . Prin aceasta conditie se face demarcarea ntre concursul de contraventii si reci diva. Dar, mentionam ca existenta acestora n privinta aceleiasi persoane nu este exclusa, deoarece cele doua forme ale pluralitatii de contraventii pot coexista. Constatarea existentei unei contraventii este certa n momentul n care mpotriva actu lui ce o constata nu mai poate fi exercitata vreo cale ordinara de atac. mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plngere la judecatorie n termen de 15 zile de la data nmnarii sau comunic arii acestuia. Hotarrea judecatoreasca prin care s-a solutionat plngerea poate fi atacata cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios admi nistrativ a tribunalului. Ramnerea irevocabila a hotarrii de solutionare a plngerii contraventionale are loc cnd nu mai pot fi sau nu sunt exercitate alte cai de at ac. 4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate. Conditia pe care o examinam aici, nu este una de existenta a concursului de contraventii, ci una c are tine de tratamentul sanctionator al concursului de contraventii . Altfel spu s, chiar daca exista o pluralitate de contraventii, comisa de aceeasi persoana, mai nainte de a fi intervenit un act de constatare irevocabil, pentru vreuna dint re ele, este posibil ca numai una dintre contraventii sa poata fi constatata. Cazurile n care nu se poate aplica tratamentul sanctionator al concursului de con traventii, desi exista pluralitate de contraventii, sunt acele mprejurari care mpi edica organul constatator sau determina instanta de judecata sa constate, respec tiv sa nu retina contraventia. Aceste mprejurari pot fi denumite cauze de nesanct ionare. Cauzele de nesanctionare sunt: actele de clementa, lipsa plngerii prealab ile, retragerea plngerii prealabile, mpacarea partilor, prescriptia constatarii si aplicarii sanctiunii etc. C. Sanctionarea concursului de contraventii. Conform art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie . Iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile con traventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut

pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit n prez enta ordonanta pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii . Legea contraventionala romna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al adit ionarii. Practic, sistemul sanctionator al concursului de contraventii este dife rit n functie de mprejurarea daca pluralitatea de contraventii este sau nu constat ata printr-un singur proces verbal de constatare. 2. Recidiva contraventionala 2.1. Notiunea recidivei Desi nu are importanta pe care o prezinta n domeniul dreptului penal , re cidiva prezinta interes si pentru materia dreptului contraventional, n special n c azul contraventiilor care trebuie nscrise n cazierul fiscal al contribuabililor . Cazierul fiscal se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municip iului Bucuresti si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili . ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009, unitatile teritoriale competente sunt directi ile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, Direct ia generala de administrare a marilor contribuabili, administratiile finantelor publice ale municipiilor, precum si cele ale sectoarelor municipiului Bucuresti. n acceptiunea curenta, cuvntul recidiva are sensul de a comite o greseala n ca o data sau recadere n greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concurs ul de contraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a ex istentei unei contraventii, constatare anterioara savrsirii noii contraventii. Da r ntre cele doua forme ale pluralitatii de contraventii este si o diferenta de ti p simptomatic, n sensul ca recidivistul releva incorigibilitate fata de sanctiune a care i-a fost aplicata. De multe ori contravenientii se specializeaza n savrsire a unor specii de contraventii, specializare care determina o periculozitate foar te ridicata a acestei categorii de contravenienti. Recidiva contraventionala nu se confunda cu antecedentul contraventional , care este genul proxim al recidivei, pentru ca nu toate tipurile de contravent ii stabilite irevocabil atrag existenta starii de recidiva, ci numai cele de o a numita gravitate. De asemenea, recidivistul nu este acelasi cu faptuitorul-contr avenient primar, care este orice persoana ce a fost sanctionata irevocabil pentr u o contraventie, chiar daca aceasta contraventie nu realizeaza conditiile de ex istenta ale recidivei. Deosebirea ntre contravenientii primari si contravenientii recidivisti este importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventi onale, deoarece tratamentul sanctionator al recidivistilor trebuie sa fie mai se ver dect cel aplicabil contravenientilor primari. n structura recidivei intra doi factori, si anume: actul de constatare si sanctionare irevocabila si savrsirea un ei noi contraventii. Factorii recidivei sunt denumiti n doctrina si termenii reci divei. Termenii recidivei se pot nfatisa n mai multe feluri n functie de mai multe ipoteze, determinate de sanctiunea pentru contraventia anterioara, de forma vino vatiei agentului, de pedeapsa pentru noua infractiune etc. 2.2. Analiza recidivei A. Conditiile recidivei. Pentru existenta recidivei trebuie ndeplinite co nditiile prezentate n continuare. a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contrave ntiei. Sanctiunea poate fi de orice natura. Actul constatator poate fi ncheiat de orice agent constatator competent, potrivit legii. Nu are relevanta daca sancti unea a fost aplicata pentru unitate sau pluralitate contraventionala. Conditia p e care o analizam este ndeplinita si daca sanctiunea privativa de libertate a fos t gratiata, n baza unui act de clementa individual sau colectiv. n cazul n care con travenientul savrseste noua contraventie nainte de ramnerea irevocabila a documentu lui de sanctionare (auctoritas rei judicata), pluralitatea de contraventii va mbr aca forma concursului de contraventii. De asemenea, daca documentul de sanctiona re a fost desfiintat sau casat, devin incidente regulile concursului de contrave

ntii, deoarece desfiintarea sau casarea unei hotarri produce efecte retroactive. Daca desfiintarea sau casarea sunt partiale trebuie vazut daca, n urma desfiintar ii, ramne vreo contraventie care ndeplineste cerintele legale ale primului termen al recidivei. b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si san ctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionar ea cazierului fiscal republicata, la stabilirea starii de recidiva nu se tine se ama de situatiile n care: ? faptele pe care le-a savrsit contribuabilul nu mai sunt sanctionate lege; ? a intervenit reabilitarea; ? nu a mai savrsit fapte de natura celor prevazute la art. 2 din Ordonanta, ntr-o perioada de 5 ani de la data ramnerii definitive a actului prin care au fos t sanctionate aceste fapte; ? a intervenit decesul, respectiv radierea contribuabilului. c) Savrsirea unei noi contraventii. Savrsirea noii contraventii trebuie sa aiba loc dupa ce actul constatator si sanctionator a devenit irevocabil. Faptui torul devine recidivist la data cnd a savrsit noua contraventie, indiferent de mom entul n care este constatata contraventia noua sau cnd a fost constatata prima con traventie . n cazul n care faptuitorul savrseste n stare de recidiva doua sau mai multe contrave ntii, suntem n prezenta unei plurirecidive, iar nu a unei recidive unice cu al do ilea termen plural . d) Noua contraventie sa fie savrsita de aceeasi persoana. Elementul care leaga pluralitatea de contraventii n forma recidivei este persoana contravenientu lui. Daca fapta este contraventie, conditia pe care o analizam este ndeplinita in diferent de calitatea pe care a avut-o la comiterea contraventiei. B. Sanctionarea recidivei. n dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu este sanctionata. Sigur ca agentul constatator va lua n considerare biografia contraventionala a contravenientului. Desi, n cazul contravenientilor recidivisti, legiuitorul nu a instituit o cauza de agravare a sanctiunii, totusi legea prevede anumite incapacitati, inte rdictii si decaderi, privitoare la contravenientii care recidiveaza . De asemene a, n cazul anumitor contraventii, cum sunt cele cu privire la piata de capital [a rt. 275 alin. (2) din Legea nr. 297/2004] , agentul constatator este obligat sa aplice un tratament sanctionator mai sever celor care, n decurs de 3 ani de la co miterea unei contraventii, au savrsit din nou contraventii prevazute de aceeasi l ege. Exemple Exista concurs de contraventii, n cazul n care un conducator auto conduce vehiculu l avnd o viteza peste limita legala, fiind sub influenta alcoolului (sub 0,8gr/l) Preciza?i n ce consta concursul de contraven?ii. Ce este recidiva contraven?ionala? Sa ne reamintim... Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a pluralitati i contraventionale ce exista atunci cnd o persoana savrseste doua sau mai multe co ntraventii. Legea contraventionala romna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al adit ionarii. n acceptiunea curenta, cuvntul recidiva are sensul de a comite o greseala nca o dat a sau recadere n greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de co ntraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, constatare anterioara savrsirii noii contraventii n dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu es te sanctionata. Rezumat Definim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitatii de contrave

ntii ce exista n situatia n care o persoana savrseste cel putin doua contraventii, n ainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele. Sunt conditii de existenta ale concursului de contraventii urmatoarele: 1) Savrsirea a cel putin doua contraventii. 2) Savrsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana. 3) Savrsirea a cel putin doua dintre contraventii mai nainte de constatarea irevoc abila a existentei vreuneia din ele. 4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de contraventii se refera la ex istenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, consta tare anterioara savrsirii noii contraventii. Dar ntre cele doua forme ale pluralit atii de contraventii este si o diferenta de tip simptomatic, n sensul ca recidivi stul releva incorigibilitate fata de sanctiunea care i-a fost aplicata. Conditiile recidivei sunt: a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contraventiei. b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si sanctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva . c) Savrsirea unei noi contraventii. d) Noua contraventie sa fie savrsita de aceeasi persoana. Fiecare Unitate de nvatare se finalizeaza cu un Test de evaluare/autoevaluare. Temele de control sunt precizate la sfrsitul anumitor Unitati de nvatare, fara ca acestea sa nlocuiasca Teste de evaluare/autoevaluare specifice Unitatii de nvatare curente. 4. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati concursul de contraventi; 2. Analizati recidiva contraventionala. Exemplu de test tip grila 1. Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc tiunile contraventionale se cumuleaza: a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave ntia cea mai grava; b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta ntre recidiva n dreptul penal ?i recidiva n dreptul contraven?ional. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. 5. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck 159. , Bucuresti, 2008, pagini : 137

Unitatea de nvatare nr. 5 CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI Cuprins: 1. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei 36 3. Test 38 4. Bibliografie specifica 39 Introducere Aceasta Unitate de nva?are va analiza cauzele care nlatura caracterul contraven?io nal al faptei, pentru ca la unitatea de nva?are urmatoare sa le pute?i delimita d e cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inale sau executarea acestor a, urmnd a fi punctate principalele deosebiri ntre acestea. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? enumerati cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei; ? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contra ventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale n utma studierii ?i a cau zelor care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?ionale. ? delimitati categoriile juridice de mai sus. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de nvatare 1. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei Dreptul contraventional nu reglementeaza continutul cauzelor de inexistenta a co ntraventiei, ceea ce nseamna ca acestea vor fi incidente n conditiile prevazute de Codul penal . O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele

cerute de lege, si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentel e continutului acesteia. Si legea generala contraventionala cuprinde o exprimare echivalenta celei din Co dul penal, folosind expresia caracterul contraventional al faptei este nlaturat (. ..) , cu toate ca, de fapt, acestea sunt cauze de inexistenta a contraventiei. Cauzele de inexistenta a contraventiei trebuie delimitate de cauzele de neraspun dere, numite n doctrina: cauze care nlatura raspunderea; cauze exoneratoare de ras pundere; cauze de impunitate; cauze de neresponsabilitate etc. Cauzele de inexistenta a contraventiei sunt stari, situatii sau mprejurari care mp iedica realizarea continutului contraventiei. n schimb, n cazul cauzelor de nerasp undere contraventionala, desi fapta este contraventie, ea nu atrage efectul inev itabil, aplicarea sanctiunilor contraventionale. Problema aplicarii sau neaplica rii sanctiunilor contraventionale este una subsecventa constatarii existentei co ntraventiei, ceea ce nseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posi bilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contraventional. Ordinea cercetarii si tuatiei de fapt ncepe cu verificarea existentei contraventiei si numai daca raspu nsul este pozitiv se continua verificarea celorlalte elemente ale raportului con traventional de conflict. Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situatii sau mprejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sanctionar ii) contraventionala a contravenientului. Sunt cauze de neraspundere contraventi onala, de exemplu, moartea contravenientului, ncetarea existentei persoanei jurid ice, prescriptia raspunderii contraventionale etc. Enumerarea cauzelor de inexistenta a contraventiei este una enuntiativa, exempli ficativa, iar nu limitativa. Alaturi de cauzele de inexistenta, nscrise n O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea cauze si altele reglementate n alte norme sau care rez ulta din principiile dreptului contraventional. Iata cteva dintre acestea: activi tatile violente acceptate n cadrul unor jocuri sportive; interventiile medicale; consimtamntul victimei, prealabil si pentru fapte ce lezeaza valori sociale de ca re victima poate dispune; ndeplinirea unei ndatoriri legale sau de serviciu a fapt uitorului; ordinul unei autoritati legitime etc. Conform art. 11 din O.G. nr. 2/2001, caracterul contraventional al faptei este nl aturat n cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrngerii fizice sau mo rale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii d e fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savrsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savrsite de minorii care au mplinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite n actul norma tiv pentru fapta savrsita se reduc la jumatate. Minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii . Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de in stanta de judecata. Exemple Poate beneficia de incidenta starii de necesitate un conducator auto care nu a a cordat prioritate de trecere, din cauza faptului ca transporta o persoana grav b olnava, care avea nevoie urgenta de asistenta medicala, la cel mai apropiat spit al. Enumera?i cel pu?in 3 cauze de inexisten?a a contraven?iilor prezentate n lege. Sa ne reamintim... Problema aplicarii sau neaplicarii sanctiunilor contraventionale este una subsec venta constatarii existentei contraventiei, ceea ce nseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contrav entional. Alaturi de cauzele de inexistenta, nscrise n O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea ca uze si altele reglementate n alte norme sau care rezulta din principiile dreptulu

i contraventional Rezumat O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele cerute de lege , si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situ atii sau mprejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sancti onarii) contraventionala a contravenientului 3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei; 2. Analizati prescriptia aplicarii sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Termenul general al prescriptiei aplicarii sanctiunilor contravention ale este de: a) 3 ani; b) 1 an; c) 6 luni. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta ntre cauzele de nlaturare a raspunderii penale ?i cauzele de inexisten?a a con traven?iei. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. 4. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 175 253.

Unitatea de nvatare nr. 6 CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACES TORA Cuprins: 1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 38 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 38 1.2. Lipsa plngerii prealabile 41 1.3. Retragerea plngerii prealabile 42 1.4. mpacarea partilor 42 1.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice 43 1.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa discipl inara 43 1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 43 3. Test 45 4. Bibliografie specifica 46 Introducere Aceasta Unitate de nva?are va analiza att cauzele care nlatura caracterul contraven ?ional al faptei, ct ?i pe cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inal e sau executarea acestora, urmnd a fi punctate principalele deosebiri ntre acestea . Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contra ventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale; Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 Continutul unitatii de nvatare 3 ore.

1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza ce stinge raportul juridic contraventional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolva t ntr-o perioada de timp rezonabila. Nu necesita vreo argumentare faptul ca, pent ru a fi eficienta, raspunderea contraventionala trebuie sa intervina ntr-un momen t ct mai apropiat de cel al comiterii contraventiei. Realizarea tardiva a trageri i la raspundere contraventionala nseamna o noua aducere n cadrul spiritului social a faptei ce deja fusese uitata de societate. Prescriptia aplicarii sanctiunii c ontraventionale este antidotul la acele cazuri cnd organele competente n-au reusi t, ntr-un timp optim, sa restabileasca ordinea de drept ncalcata. Raspunderea cont raventionala trebuie realizata prompt, din punct de vedere substantial, si opera tiv, din prisma procesual-contraventionala. Contravenientii trebuie descoperiti repede, judecati operativ si sanctionati prompt. n ciuda acestor reguli de drept, realitatea consemneaza numeroase cazuri n

care realizarea raspunderii contraventionale nu este sau nu poate fi facuta ntrun timp rezonabil, ceea ce are ca efect stergerea contraventiei din memoria soci ala. Tardivitatea aplicarii sanctiunii este la fel de nociva pentru societate ca si nerealizarea tragerii la raspundere contraventionala. Prescriptia aplicar ii sanctiunii contraventionale este o cauza care exclude raspunderea contraventi onala datorita nerealizarii acesteia n termenele stabilite de lege. Prescriptia p roduce efecte numai pentru viitor ex nunc nu si pentru trecut ex tunc si nu are nicio consecinta asupra actiunii civile. Actiunea civila este guvernata de regul i proprii, inclusiv cele privind prescriptia. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 6 l uni de la data savrsirii faptei. n cazul contraventiilor continue termenul prevazu t de lege curge de la data constatarii faptei, daca n momentul constatarii aceast a nu era epuizata. Cnd fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii sanctiunii nu curg e pe tot timpul n care cauza s-a aflat n fata organelor de cercetare sau de urmari re penala ori n fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut nauntrul term enelor de prescriptie. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost apl icata n termen de un an de la data savrsirii, respectiv constatarii faptei, daca p rin lege nu se dispune altfel. Prin legi speciale pot fi prevazute si alte terme ne de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale (de exemplu, Le gea nr. 50/1991 prevede un termen de 2 ani). Practica judiciara a fost neunitara n ceea ce priveste prescriptia n cazul contraventiilor continue, n special cu privire la stabilirea datei savrsirii cont raventiei, precum si n ce priveste efectele autorizatiei de construire obtinute n timpul executarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora, n conditiile Legii nr . 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru r ealizarea locuintelor. Controversele au fost curmate prin Decizia nr. 7/2000 , p ronuntata n Sectii Unite de instanta suprema, ale carei considerente sunt valabil e si n prezent. Fiind sesizata cu recurs n interesul legii, Curtea Suprema a retinut urma toarele: prin Legea nr. 50/1991 este prevazut un termen de prescriptie de 2 ani d e la data savrsirii faptei, dispozitii care se completeaza cu cele ale Legii nr. 32/1968. Dar, ( .) prin nicio dispozitie a Legii nr. 32/1968 nu este reglementat t ermenul n care trebuie constatata contraventia, ci se prevede numai la art. 13 al in. (1) ca aplicarea sanctiunii pentru contraventii se prescrie n termen de 3 luni de la data savrsirii faptei, fiind exceptate contraventiile la normele privind im pozitele, taxele, primele de asigurare prin efectul legii si disciplina financia ra, pentru care se mentioneaza la alin. (4) al aceluiasi articol ca aplicarea san ctiunii se prescrie n termen de 1 an de la data savrsirii faptei . Unele instante au considerat ca si n materia contraventiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 termenul de prescriptie este de 3 luni. Alte instante au cons iderat ca (..) prevederile Legii nr. 50/1991, avnd caracter special, deroga de la dispozitiile Legii nr. 32/1968, astfel ca reglementarile acesteia referitoare la termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale nu sunt aplicab ile n materia contraventiilor la Legea nr. 50/1991 . Instanta suprema a considerat ca aceste din urma instante au procedat co rect. Aceasta a retinut ca, ( ) tinndu-se seama de caracterul special al reglementar ilor Legii nr. 50/1991, este evident ca aplicarea prevederilor acesteia are prio ritate n raport cu aplicarea prevederilor Legii nr. 32/1968, care constituie norm a cu caracter general n materia stabilirii si sanctionarii contraventiilor . Ct priveste data savrsirii contraventiei, unele instante au apreciat ca fa ptele prevazute de Legea nr. 50/1991 se consuma instantaneu, deci neconsemnarea datei savrsirii faptei n procesul-verbal este sanctionata cu nulitatea. Dimpotriva , alte instante au considerat ca asemenea fapte nu se consuma instantaneu, contr avenientul savrsind fapta de la momentul nceperii constructiei pna la terminarea ac esteia. Solutia corecta, n opinia instantei supreme, au pronuntat-o cele din urma instante, deoarece ( .) spre deosebire de Legea nr. 32/1968, care este legea-cadru de stabilire si sanctionare a contraventiilor, contraventiile prevazute de Lege a nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pent

ru realizarea locuintelor constau n fapte a caror durata de savrsire n timp este ev identa, depinznd de parcurgerea unor etape de realizare a lucrarilor. Or, n raport cu aceasta modalitate specifica privind savrsirea faptei, car e i imprima caracter continuu, contraventia trebuie considerata ca se comite pe nt regul parcurs al edificarii constructiei, (s.n.) astfel ca ea poate fi sanctiona ta din momentul nceperii lucrarilor si pna la terminarea lor, iar n cazul construct iilor finalizate, pna la mplinirea termenului nscris n art. 26 din Legea nr. 50/1991 . n concluzie, n cazul constructiilor n curs de executare nu poate fi conside rata ca data a savrsirii faptei dect data constatarii contraventiei, iar n cazul co nstructiilor finalizate data savrsirii faptei este cea a terminarii constructiei, momente de la care trebuie calculata si curgerea termenului de prescriptie prev azut la art. 26 din Legea nr. 50/1991. Cu privire la autorizatia de constructie, unele instante au considerat c a obtinerea acesteia dupa constatarea contraventiei atrage nulitatea procesuluiverbal. La fel, n cazul n care petitionarul dovedeste ca a efectuat demersuri pent ru eliberarea autorizatiei, obtinnd certificatul de urbanism ulterior constatarii contraventiei. Opinia Curtii Supreme a fost, nsa, ca au procedat corect instantele care au considerat ca obtinerea autorizatiei de construire dupa finalizarea lucrarilo r sau chiar n timpul executarii acestora nu nlatura caracterul ilicit al faptei si nici efectele procesului-verbal de constatare a contraventiei. S-a aratat ca, ( ) n Legea nr. 50/1991 se prevede posibilitatea ca organele care au aplicat amenda sa stabileasca prin procesul-verbal de constatare a contr aventiei un termen n care contravenientul sa poata solicita si obtine autorizatia necesara. O atare posibilitate nsa, lasata la aprecierea organelor care constata ca lucrarile ndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru eliberarea unei auto rizatii, are efecte limitate, circumscrise doar la edificarea constructiei, regl ementarea din partea finala a alineatului mentionat preciznd n aceasta privinta ca masurile de desfiintare a constructiilor vor fi dispuse numai dupa expirarea ter menului stabilit. Efectuarea demersurilor pentru obtinerea autorizatiei de construire si c hiar obtinerea ei dupa nceperea lucrarilor nu poate justifica aprecierea ca perso ana contravenienta a fost de buna-credinta atta timp ct procesul-verbal de constat are a nerespectarii conditiilor cerute de lege este legal ndeplinit, iar nceperea oricarei lucrari de construire n sensul prevederilor Legii nr. 50/1991 este condi tionata de obtinerea prealabila a autorizatiei de construire prevazute la art. 4 din aceasta lege. (s.n.) De aceea obtinerea autorizatiei de construire pe parcursul executarii lu crarilor sau dupa finalizarea acestora nu poate avea ca efect nlaturarea caracter ului ilicit al faptei, ci constituie doar o mprejurare ce poate fi avuta n vedere numai la individualizarea sanctiunii contraventionale . n consecinta, Curtea Suprema a considerat ca ( ) dreptul de a constata contr aventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 23 din aceasta lege (Legea n r. 50/1991 n.n.) se prescrie n termen de 2 ani de la data savrsirii faptei. ( ) n caz ul constructiilor n curs de executare data savrsirii faptei este data constatarii contraventiei, iar n cazul constructiilor finalizate fapta se considera savrsita l a data terminarii constructiei. ( ) Obtinerea autorizatiei de construire n timpul e xecutarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora nu nlatura caracterul ilicit a l faptei, o atare mprejurare putnd fi avuta n vedere numai la individualizarea sanc tiunii contraventionale (s.n.) . 1.2. Lipsa plngerii prealabile Prin exceptie de la principiul oficialitatii tragerii la raspundere cont raventionala, legiuitorul a lasat persoanei vatamate disponibilitatea tragerii l a raspundere a contravenientului. Aplicarea sanctiunii contraventionale este con ditionata de formularea unei plngeri prealabile numai n cazurile expres prevazute de lege. De pilda, n cazul contraventiei prevazute de art. 2 pct. 30 din Legea nr . 61/1991 privind sanctionarea faptelor de ncalcare a unor norme de convietuire s ociala, a ordinii si linistii publice, respectiv daca a fost savrsita fapta de al

ungare din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricare i alte persoane aflate n ntretinere . Jurisprudenta a statuat n acest sens . Plngere a prealabila trebuie depusa n termen de 6 luni de la data savrsirii contraventiei si trebuie sa ndeplineasca anumite conditii de fond si de forma, n lipsa carora ac easta este considerata ca nu a fost formulata. Plngerea prealabila lipseste: 1) cn d persoana vatamata nu a formulat deloc plngere; 2) cnd plngerea a fost formulata d upa expirarea termenului; 3) cnd plngerea a fost formulata de o alta persoana dect persoana vatamata. 1.3. Retragerea plngerii prealabile n cazul contraventiilor pentru care este necesara plngerea prealabila a pe rsoanei vatamate, formularea unei asemenea plngeri nu nlatura dreptul partii vatam ate de a dispune de soarta actiunii contraventionale. Depunerea plngerii prealabi le este o manifestare de vointa revocabila. Una dintre modalitatile de revocare a plngerii prealabile este retragerea acesteia. Retragerea plngerii prealabile est e un act juridic unilateral prin care persoana vatamata, ce a formulat plngere pr ealabila, retracteaza aceasta plngere. Pentru a fi valabila, retragerea plngerii t rebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc n cazurile prevazute d e lege; 2) sa existe o manifestare de vointa neechivoca de retractare; 3) sa int ervina pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti; 4) n cazul mai multor co ntravenienti sa fie facuta fata de toti. Retragerea plngerii prealabile a persoanei vatamate poate interveni oricnd n timpul procesului si nlatura att raspunderea contraventionala, ct si raspunderea civila. 1.4. mpacarea partilor mpacarea partilor este actul juridic intervenit ntre persoana vatamata si contravenient, n cazurile permise de lege, prin care acestia convin total si neco nditionat sa stinga raportul juridic contraventional de conflict. mpacarea partil or este posibila, de regula, numai n cazul contraventiilor pentru care actiunea c ontraventionala se pune n miscare la plngerea prealabila a partii vatamate. Pentru a produce efecte juridice, mpacarea partilor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc n cazurile prevazute de lege; 2) sa intervina ntre partea vatamata si contravenient; 3) sa fie totala si neconditionata; 4) sa intervina pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti. mpacarea partilor poate interve ni oricnd n timpul procesului penal, inclusiv pe durata solutionarii cailor de ata c. 1.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice Decesul contravenientului este cauza care exclude aplicarea sanctiunii c ontraventionale, deoarece, spre deosebire de alte forme de raspundere juridica, dar la fel ca n cazul raspunderii penale, raspunderea contraventionala este perso nala si nu se transmite pe cale de succesiune. Alte forme de raspundere, cum est e si cea civila, se transmit pe cale succesorala daca privesc drepturi patrimoni ale. Pe planul dreptului procesual, moartea contravenientului este cauza de stin gere a actiunii, a procesului. Actiunea civila va fi nsa solutionata. ncetarea exi stentei persoanei juridice este, de asemenea, o cauza de neaplicare a sanctiunii contraventionale sau de stingere a raportului contraventional de constrngere. Mo tivul, si n acest caz, este regula personalitatii raspunderii contraventionale. 1.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa disciplinara nlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disc iplinara are loc n cazul n care contravenientul are calitatea de militar (art. 44 din O.G. nr. 2/2001).

1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale A. Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale. Executarea sanc tiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o luna de la dat a aplicarii sanctiunii. B. Insolvabilitatea contravenientului. n cazul sanctiunilor contravention ale ce reprezinta creante bugetare, executarea sanctiunii se stinge daca debitor ul-contravenient este insolvabil. ntr-adevar, n baza art. 176 C.proc.fisc. (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007), debitorul ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica dect obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile este considerat ca se afla n stare de insolvabilitate. C. Gratierea si alte cauze de stingere a sanctiunilor contraventionale. Gratierea este un act de clementa, edictat din ratiuni de politica juridica, pri n care se stinge executarea unei sanctiuni penale sau contraventionale ori aceas ta se comuta n una mai usoara. Asadar, gratierea apare ca o iertare a unei persoa ne de executarea unei sanctiuni. Desi n materia dreptului contraventional este mai rar ntlnita, remarcam fap tul ca gratierea sanctiunii contraventionale poate fi cauza de stingere a execut arii unei sanctiuni contraventionale. Ultima lege care prevede o gratiere contra ventionala este Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si nlaturarea u nor masuri si sanctiuni . Astfel, conform art. 5 din aceasta lege: Sanctiunile cu nchisoare aplicate prin hotarri judecatoresti definitive pentru contraventii nu s e mai executa . Gratierea unor sanctiuni contraventionale a fost prevazuta si n Legea nr. 137/1997 privind gratierea unor pedepse (M. Of. nr. 170 din 25 iulie 1997) . P e lnga gratiere, anumite acte normative prevad si alte feluri de clementa referit oare la executarea sanctiunilor contraventionale. De pilda, Codul de procedura f iscala prevede institutia anularii creantelor bugetare, n situatiile n care cheltu ielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari dect creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de execu tare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comuni carea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal. Un alt mod de stinge re a executarii sanctiunii contraventionale l reprezinta nlesnirile fiscale. Un as emenea act normativ l-a constituit O.U.G. nr. 40/2002 (M. Of. nr. 233 din 8 apri lie 2002) (abrogata de O.U.G. nr. 26 /2005) privind recuperarea arieratelor buge tare. Potrivit Codului de procedura fiscala, creantele fiscale restante aflate n sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaza. Anual, prin hotarre a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. n cazul creantelor fiscale datorate bugetelor locale, suma prevazuta la alin. (2) reprezinta limita maxima pna la care, prin hotarre, autoritatile deliber ative pot stabili plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. Exemple De exemplu, daca, dupa ce o persoana a savrsit o contraventie, decedeaza n ainte de a achita amenda cu care a fost sanctionata, sanctiunea se stinge prin m oartea contravenientului, ceea ce nseamna ca obligatia de plata nu se transmite l a mostenitori. Enumera?i cel pu?in 3 cauze de excludere a aplicarii sanc?iunilor contraven?iona le ori de executare a acestora. Sa ne reamintim... O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele cerute de lege , si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acest

ora sunt: Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale, Lipsa plngerii preal abile, Retragerea plngerii prealabile, mpacarea partilor, Decesul contravenientulu i, nlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disciplin ara. Cauzele care exclud executarea contraven?iei sunt: Prescriptia executarii sancti unilor contraventionale, Insolvabilitatea contravenientului, Gratierea si alte c auze de stingere a sanctiunilor contraventionale. Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute n cadrul unit atii de nvatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de nvatare. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza ce stinge raportu l juridic contraventional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o p erioada de timp rezonabila. Prin exceptie de la principiul oficialitatii tragerii la raspundere contraventio nala, legiuitorul a lasat persoanei vatamate disponibilitatea tragerii la raspun dere a contravenientului. n cazul contraventiilor pentru care este necesara plngerea prealabila a persoanei vatamate, formularea unei asemenea plngeri nu nlatura dreptul partii vatamate de a dispune de soarta actiunii contraventionale. mpacarea partilor este actul juridic intervenit ntre persoana vatamata si contrave nient, n cazurile permise de lege, prin care acestia convin total si neconditiona t sa stinga raportul juridic contraventional de conflict. Decesul contravenientului este cauza care exclude aplicarea sanctiunii contraven tionale nlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disciplinara are loc n cazul n care contravenientul are calitatea de militar (art. 44 din O.G. nr. 2/2001). 3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei; 2. Analizati prescriptia aplicarii sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Termenul general al prescriptiei aplicarii sanctiunilor contravention ale este de: a) 3 ani; b) 1 an; c) 6 luni. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment realiza?i o prezentare a doua cauze care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acesto ra. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. 4. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 175 253.

Unitatea de nvatare nr. 7 CONSTATAREA CONTRAVENTIEI Cuprins: 1. Agentul constatator 47 2. Actul constatator 48 3. Conditiile si continutul actului constatator 50 4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 55 5. Test 56 Bibliografie specifica. 57 Introducere Aceasta Unitate de nva?are ?i propune sa prezinta cele mai importante aspecte lega te de actul constatator al unei contraven?ii prin analizarea tuturor elementelor componente ale acestuia, precum ?i prin modalitatea prin care un asemenea act poate fi declarat nul. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? ntocmiti un proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor; ? prezentati conditiile de valabilitate ale actelor de constatare si cazur ile de nulitate a acestora. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 Continutul unitatii de nvatare 1. Agentul constatator 3 ore.

Stabilirea existentei contraventiei si aplicarea sanctiunii contraventio nale sunt activitati pe care le desfasoara anumite persoane nvestite de lege cu a ceasta competenta. Legislatia romneasca desemneaza persoanele competente sa const

ate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare prin expresia agenti constatatori . n doctrina a fost criticata aceasta denumire si s-a propus utilizare a expresiei agenti administrativi . n conformitate cu art. 15 din O.G. nr. 2/2001, contraventiile se constata printr-un proces-verbal ncheiat de persoanele anume prevazute n actul normativ ca re stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constat atori. Sunt agenti constatatori: primarii, ofiterii si agentii din cadrul Minis terului Administratiei si Internelor, special abilitati, persoanele mputernicite n acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei p ublice centrale, de prefecti, presedintii consiliilor judetene, primari, de prim arul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute n le gi speciale. 2. Actul constatator Una dintre cele mai importante activitati desfasurate de organul compete nt, n materia contraventiilor, este constatarea si sanctionarea faptelor ce const ituie contraventii. Constatarea si sanctionarea contraventiilor sunt activitati care trebuie consemnate ntr-un nscris oficial denumit, de regula, proces-verbal . Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor este un act proce sual contraventional. Actul de constatare si sanctionare a contraventiei este primul act procesual care se ntocmeste n cadrul procesului contraventional. Sunt s i cazuri n care nu se ntocmeste un act constatator, cum este cazul aplicarii sanct iunii avertismentului, conform art. 38 din O.G. nr. 2/2001. Avertismentul se apl ica oral, ceea ce nseamna ca n cazul aplicarii acestei sanctiuni nu se cere forma scrisa. Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este un nscr is oficial, deoarece este ntocmit de catre un agent public aflat n exercitiul func tiunii, n calitate de reprezentant al statului. Actul constatator este un nscris a utentic , deoarece produce efecte depline, nefiind necesara nicio alta formalita te, aprobare sau confirmare. Actul constatator care ndeplineste cerintele legii v a produce efecte juridice chiar daca cel sanctionat nu este de acord cu ceea ce el cuprinde . Totusi, prezumtia ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei exprima adevarul este una relativa, juris tantum, ntruct poate fi rasturnata prin alte mijloace de proba . n cazul actului constatator contraventio nal nu este necesara procedura nscrierii n fals prevazuta de Codul de procedura ci vila. Ct priveste puterea doveditoare, n general, se considera ca procesul-verba l de constatare face credinta deplina despre actele si faptele la care se refera , nefiind necesara administrarea altor mijloace de proba. Deci, din punct de ved ere probator, procesul-verbal de constatare este un mijloc de proba necesar si s uficient pentru constatarea si sanctionarea contraventiei, dar prezumtia de adev ar a procesului-verbal poate fi rasturnata prin probe contrarii. n prezent, aceste considerente trebuie revizuite partial, avnd n vedere con tinutul hotarrii pronuntate n cauza Anghel c. Romnia . n ceea ce priveste plngerile contraventionale, petentul, daca vrea sa obti na anularea actului constatator pentru inexistenta faptei, trebuie sa rastoarne prezumtia de legalitate si de temeinicie a procesului-verbal. Practica relativ c onstanta a instantelor nationale, n astfel de cauze, se bazeaza pe regula cuprins a n art. 1169 C.civ., conform careia cel care face o propunere naintea instantei t rebuie sa o probeze. Prin urmare, cel care pretinde ca situatia de fapt retinuta n actul constatator nu corespunde realitatii, trebuie sa dovedeasca aceasta . Pentru CEDO, elementul determinant l-a constituit modalitatea de adminis trare si interpretare a probelor de catre instantele nationale (Jud. Pucioasa si Trib. Dmbovita), deoarece solutia de respingere a plngerii contraventionale s-a b azat pe marturia celeilalte angajate a Arhivei si pe cea a persoanei pretins vat amate. CEDO a apreciat ca nefiind satisfacute exigentele impuse de principiile n emijlocirii si contradictorialitatii cu privire la martorul-persoana vatamata, c are, fiind determinant pentru ncheierea procesului verbal, nu a fost audiat de ca tre instanta .

Analiznd hotarrea pronuntata de CEDO n cauza Anghel c. Romniei, dar si alte decizii ale instantei de la Strasbourg, conchidem ca instantele romnesti trebuie sa respecte n materie contraventionala garantiile cuprinse n art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului . Acestea se refera, n principal, la: respectarea prezumtiei de nevinovatie de catre instanta, care presupune, totodat a, nemijlocire si contradictorialitate. Prezumtia de nevinovatie implica si drep tul la tacere, astfel ca petentul acuzat nu poate fi obligat sa declare nimic da r, daca doreste, trebuie sa i se permita sa faca proba ca nu este vinovat ; anularea actului constatator ncheiat de agentul constatator n situatiile n care nu fost de fata la savrsirea contraventiei, daca acesta nu poate proba cele afirmate n actul de constatare si sanctionare. n asemenea cazuri, sarcina probei revenindu -i agentului constatator; n toate cazurile trebuie sa fie incident principiul in dubio pro reo, ceea ce nsea mna ca orice ndoiala existenta n cauza trebuie interpretata exclusiv n favoarea per soanei sanctionata contraventional; existenta unei prezumtii relative ca reflecta adevarul, n favoarea continutului a ctului de constatare ncheiat ca urmare a perceptiilor proprii ale agentului const atator. 3. Conditiile si continutul actului constatator Pentru ncheierea sa valabila, procesul-verbal de constatare si sanctionar e a contraventiei trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu: data si locul unde este n cheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul c onstatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric per sonal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contr aventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost savrsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari , n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii n termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii pre vazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plngerea. Orice modificare (stersatura, completare ulterioara etc.) a continutului procesului-verbal de contraventie trebuie certificata de agentul constatator su b semnatura . a) Data si locul ncheierii procesului-verbal. Prin data procesului-verbal de constatare a contraventiei se ntelege momentul n care s-a ncheiat acest act pro cesual. Pentru stabilirea momentului ntocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei este necesar ca agentul constatator sa indice anul, luna si ziua nt ocmirii acestuia. Ct priveste ora, apreciem ca nu este necesar a fi indicata. Ace asta rezulta din interpretarea logico-sistematica a art. 16 din O.G. nr. 2/2001, avnd n vedere faptul ca, n cazul individualizarii temporale a faptei nu este preva zuta expres si ora comiterii acesteia . Deoarece sunt cazuri n care ora poate fi importanta pentru stabilirea dat elor si mprejurarilor cauzei, apreciem de lege ferenda ca se impune modificarea t extului legal n acest sens. Pna la interventia legiuitorului, credem ca, n cazurile n care ora ntocmirii procesului-verbal de constatare este esentiala pentru aplica rea legii penale, iar agentul constatator nu a mentionat-o n cuprinsul acestuia, ea va fi interpretata n favoarea contravenientului. Spre exemplu, n cazul n care o persoana a fost sanctionata contraventional de doua ori n aceeasi zi. n genere, data procesului-verbal de constatare a contraventiei prezinta r elevanta din mai multe motive. n primul rnd, n functie de data ncheierii procesuluiverbal se apreciaza nceputul curgerii anumitor termene (de prescriptie, de plata n conditii avantajoase etc.). n al doilea rnd, n raport de data ntocmirii procesuluiverbal se verifica sub anumite aspecte legalitatea procesului-verbal (de pilda, data comiterii sau consumarii contraventiei). De asemenea, n functie de data nchei erii procesului-verbal de constatare a contraventiei se determina daca fapta ret inuta n sarcina contravenientului era prevazuta de lege.

Locul ncheierii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contrave ntiei consta n individualizarea din punct de vedere spatial a ntocmirii acestuia. Determinarea locului ntocmirii se face prin indicarea localitatii unde s-a ntocmit procesul-verbal de constatare si a altor repere spatiale (strada, numar de stra da, numar de imobil, numar de apartament, numar de etaj, numar de scara, numar d e sector etc.). Mentionarea a doua date diferite la rubrica data savrsirii contraventiei es te de natura sa determine nulitatea actului constatator . n cazul contraventiilor continue, data savrsirii este data ncetarii activitatii contraventionale, iar dac a acesta nu a ncetat, data va coincide cu momentul constatarii contraventiei. b) Numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentu l constatator. Prin calitatea agentului constatator se ntelege functia sau nsarcin area persoanei care ntocmeste procesul-verbal de constatare si sanctionare a cont raventiei. n practica s-a decis ca lipsa semnaturii agentului constatator din cup rinsul procesului-verbal de constatare este motiv de nulitate a acestuia. De ase menea, lipsa mentiunii privind calitatea agentului constatator atrage nulitatea actului de constatare. c) Datele de identificare a contravenientului. Pentru individualizarea c ontravenientului, organul constatator trebuie sa-i pretinda acestuia prezentarea unui document oficial din care sa rezulte elemente de identificare. Potrivit ar t. 18 din O.G. nr. 2/2001, contravenientul este obligat sa prezinte agentului co nstatator, la cerere, actul de identitate ori documentele n baza carora se fac me ntiunile cerute de lege. n caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului age ntul constatator poate apela la ofiteri si agenti de politie, jandarmi sau gardi eni publici. n cazul contravenientului persoana fizica este necesara consemnarea urmat oarelor date de identificare: numele si prenumele; domiciliul; seria, numarul, d ata eliberarii, organul emitent al actului de identitate si codul numeric person al (carte sau buletin de identitate, n cazul cetatenilor romni cu domiciliul n Romni a, pasaport, n celelalte cazuri); ocupatia si locul de munca. n cazul minorilor, l a datele personale ale contravenientului se adauga datele personale ale ocrotito rului minorului (datele din actul de legitimare). n practica, se considera ca orice lipsa sau greseala cu privire la domici liul contravenientului (localitate, strada, sector, numar, apartament, bloc etc. ) determina anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contravent iei. De asemenea, n jurisprudenta s-a decis ca scrierea gresita a prenumelui cont ravenientului atrage nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare . Adaugarea unui prenume n plus este considerata suficienta pentru a atrage sanctiu nea nulitatii actului de constatare . n cazul contravenientului persoana juridica actul constatator trebuie sa cuprinda: denumirea, sediul, codul unic de nregistrare (sau actul n baza caruia sa constituit, codul fiscal etc. - n cazul n care nu exista cod unic de nregistrare) si datele de identificare ale reprezentantului persoanei juridice. ntr-o speta, n mod legal, s-a hotart ca ntocmirea procesului-verbal n numele unui angajat al pers oanei juridice raspunzatoare, deoarece este titulara a autorizatiei de construct ie, atrage nulitatea actului de constatare si sanctionare contraventionala . d) Descrierea contraventiei. Conform art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/20 01, organul constatator trebuie sa cuprinda n continutul procesului-verbal de con statare si sanctionare a contraventiei descrierea faptei contraventionale cu ind icarea datei, orei si locului n care a fost savrsita, precum si aratarea tuturor mp rejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventua lelor pagube pricinuite. Descrierea contraventiei consta n aratarea elementelor de fapt care au de terminat considerarea faptei ca fiind contraventie. Nu este ndeplinita aceasta ce rinta daca agentul constatator s-a limitat sa redea textul aplicabil sau daca el ementele indicate n procesul-verbal sunt insuficiente pentru caracterizarea fapte i ca fiind contraventie. Din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 rezulta cerinta ca agentul constatator sa efectueze o descriere co ncreta a contraventiei, cu specificarea actiunii sau inactiunii si a tuturor cir cumstantelor de natura a imprima faptei caracter contraventional. O descriere ge

nerica, lipsita de continut concret, atrage nulitatea procesului-verbal de contr aventie . n doctrina si jurisprudenta, s-a discutat daca agentul constatator poate constata si sanctiona fapte pe care nu le-a perceput personal . Se admite ca age ntul constatator poate retine si sanctiona att contraventii surprinse de el, ct si alte contraventii, daca savrsirea contraventiilor rezulta din mijloace de proba . Descrierea contraventiei prezinta importanta practica deosebita, respect iv: pentru stabilirea competentei organului constatator (materiala sau teritoria la), pentru verificarea legalitatii ncadrarii juridice a faptei, pentru stabilire a limitelor raspunderii contraventionale. Instantele au constatat nulitatea unor procese-verbale care nu contineau descrierea faptei . e) Mentionarea actului normativ prin care se sanctioneaza contraventia. Indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contravent ia este necesara pentru a se putea verifica legalitatea constatarii si sanctiona rii contraventiei. Cerinta nu este ndeplinita daca agentul constatator se multume ste sa mentioneze numai specia si numarul actului normativ incident, cel putin n cazul actelor normative care prevad mai multe contraventii. n practica s-a decis ca indicarea gresita a textului actului normativ ce prevede contraventia poate f i considerata o eroare materiala, care nu atrage nulitatea procesului-verbal de constatare, daca fapta a fost descrisa n mod corect . n ceea ce ne priveste, aprec iem ca mentionarea eronata a normei care prevede contraventia, daca fapta nu est e riguros descrisa, este de natura sa determine nulitatea actului de constatare n cauza. Iar n cazul n care mentiunea eronata priveste nsusi actul normativ, eroarea nu poate fi considerata o simpla greseala materiala, astfel ca o asemenea grese ala va atrage nulitatea actului constatator. f) Mentionarea societatii de asigurari. Indicarea societatii de asi gurari este obligatorie n situatia n care fapta contraventionala a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie. ntr-adevar, pna la proba contrarie, proces ul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei face dovada deplina a exi stentei faptei, identitatii faptuitorului, a vinovatiei acestuia etc. g) Posibilitatea achitarii a jumatate din suma amenzii contraventio nale, n termen de 48 de ore de la data aplicarii acesteia. Posibilitatea achitari i n termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normati v aplicabil exista numai n cazul n care acesta prevede o asemenea posibilitate. In dicarea eronata a cuantumului sumei ce reprezinta jumatate de minimul prevazut d e lege cauzeaza o vatamare ce nu poate fi ndreptata dect prin anularea procesuluiverbal de contraventie . h) Termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune pln gerea. De regula, termenul este de 15 zile. i) Semnatura. Un element esential al actului constatator al contraventie i l constituie semnatura agentului care l ntocmeste, a contravenientului si, eventu al, a martorilor. Conform legii, procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina d e agentul constatator si de contravenient. Nesemnarea pe fiecare pagina de catre agentul constatator atrage nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctio nare a contraventiei . Semnatura trebuie sa se gaseasca pe fiecare exemplar, inc lusiv pe cel nmnat contravenientului, deoarece ambele au valoare de original . n cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste mprejurari, care treb uie sa fie confirmate de cel putin un martor. n acest caz, procesul-verbal va cup rinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura ace stuia. Lipsa semnaturii martorului atrage nulitatea procesului-verbal de contrav entie numai daca produce o vatamare care nu poate fi nlaturata dect prin anularea acestuia . Daca fapta contraventionala este constatata printr-un mijloc tehnic a utorizat (video, radar etc.), iar legea speciala nu prevede necesitatea unui mar tor, conditia privind semnarea procesului-verbal de catre un martor nu exista . n toate situatiile n care este necesara semnatura unui martor, acesta trebuie iden tificat sub toate aspectele, inclusiv n ceea ce priveste adresa . Mentionam faptul ca semnarea de catre contravenient a actului de constat are a contraventiei, chiar fara sa consemneze eventualele obiectiuni, nu conduce

la decaderea acestuia din dreptul de a formula plngere contraventionala si nici nu echivaleaza cu o recunoastere a savrsirii faptei contraventionale. n acest sens s-a pronuntat si fostul Tribunal Suprem . Pentru evitarea abuzurilor, legea prevede ca nu poate avea calitatea de martor u n alt agent constatator. Interdictia nu se refera la alte persoane din cadrul in stitutiei din care face parte agentul constatator . Sunt cazuri n care este impos ibil de gasit martori, caz n care agentul constatator va preciza motivele care au condus la ncheierea procesului-verbal n acest mod. j) Alte mentiuni. Conform art. 16 din O.G. nr. 2/2001, n anumite cazuri s unt necesare si alte mentiuni dect cele examinate pna n prezent. n cazul contravenie ntilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romni cu domiciliul n strainatate, n procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si nu marul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. n cazul n care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau al e altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. n situatia n care contrav enientul este persoana juridica, n procesul-verbal se vor face mentiuni cu privir e la denumirea, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fi scal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezint a. De asemenea, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta con travenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica Alt e mentiuni , sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Obiectiunile, sub sanctiu nea nulitatii, trebuie sa reflecte opinia contravenientului. n cazul n care contra venientul refuza semnarea procesului-verbal, agentul constatator trebuie sa gase asca un martor, care este necesar sa fie identificat si sa semneze actul constat ator. 4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventi ei Nulitatea este o sanctiune ce consta n lipsirea procesului-verbal de efec tele juridice contrarii normelor juridice prevazute pentru validitatea sa. Confo rm art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si c alitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, lipsa den umirii si sediului persoanei juridice, a faptei savrsite si a datei comiterii ace steia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. Exemple n practica judiciara a fost anulat un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, retinndu-se ca Din analiza continutului celor doua exemplare al e aceluiasi proces-verbal depuse la dosar, instanta constata ca organul competen t sa aplice sanctiunea, respectiv Ocolul Silvic Polovragi, nu a respectat dispoz itiile art. 21 alin. (2) din O.G. 2/2001 modificata si completata de O.U.G. nr. 16/2002 si Legea nr. 160/2002 potrivit carora sanctiunea se aplica prin rezoluti e scrisa pe procesul-verbal. Persoana ce a aplicat sanctiunea a completat exemplarul nr. 1 al procesului-verb al nscriind amenda stabilita, la rubrica sanctiunii fara a semna si stampila proc esul-verbal de contraventie. Potrivit art. 17 din acelasi act normativ, lipsa me ntiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator numele si prenumele contravenientului iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acestuia, a faptei savrsite si a datei comiterii acesteia sau a semnatur ii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se consta ta si din oficiu. Fata de aceasta dispozitie legala si avnd n vedere cele retinute instanta urmeaza a admite plngerea si din oficiu va constata nulitatea absoluta a procesului-verba l de contraventie (Jud. Novaci, s. civ., sent. nr. 491/2003, nepublicata).

Care sunt elementele componente ale unui act constatator? Sa ne reamintim... n conformitate cu art. 15 din O.G. nr. 2/2001, contraventiile se constata printrun proces-verbal ncheiat de persoanele anume prevazute n actul normativ care stabi leste si sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constatatori. Actul de constatare si sanctionare a contraventiei este primul act procesual car e se ntocmeste n cadrul procesului contraventional Orice modificare (stersatura, completare ulterioara etc.) a continutului procesu lui-verbal de contraventie trebuie certificata de agentul constatator sub semnat ura Nulitatea este o sanctiune ce consta n lipsirea procesului-verbal de efectele jur idice contrarii normelor juridice prevazute pentru validitatea sa. Rezumat Stabilirea existentei contraventiei si aplicarea sanctiunii contraventionale sun t activitati pe care le desfasoara anumite persoane nvestite de lege cu aceasta c ompetenta. Constatarea si sanctionarea contraventiilor sunt activitati care trebuie consemn ate ntr-un nscris oficial denumit, de regula, proces-verbal Actul constatator este un nscris autentic, deoarece produce efecte depline, nefii nd necesara nicio alta formalitate, aprobare sau confirmare. Nulitatea se constata si din oficiu.

5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Analaizati actul constatator; 2. Analizati nulitatea actului constatator. Exemplu de test tip grila 1. lipsa semnaturii agentului constatator din cuprinsul actului constata tor atrage nulitatea acestuia: a) numai n cazul anumitor contraventii; b) n cazul tuturor contraventiilor; c) este un viciu care poate fi ulterior remediat. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, respectnd condi?iile de forma ?i con?inut ale unui act constatator, ntocmi?i un proces-verbal de constatare a contraven?iei. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini : 271 300.

Unitatea de nvatare nr. 8 PARTICULARITATI PRIVIND CONSTATAREA SI SANCTIONAREA ANUMITOR CATEGORII DE CONTRA VENTII Cuprins: 1. Contraventiile rutiere 58 2. Contraventiile la regimul constructiilor 59 3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 61 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor e O.U.G. nr. 21/1992 61 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor e Legea nr. 193/2000 64 4. Alte contraventii 66 4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor 66 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor l ordinii si linistii publice 67 5. Test 68 Bibliografie specifica. 69

prevazute d prevazute d silvice din domeniu

Introducere Aceasta unitate de nva?are ?i propune sa analizeze cteva categorii speciale de cont raven?ii. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti: ? cunoaste regulile aplicabile anumitor categorii de contraventii (rutiere , silvice, la regimul constructiilor, din domeniul protectiei consumatorilor etc .); ? corelati regulile speciale cu cele generale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de nvatare 1. Contraventiile rutiere Potrivit art. 109 alin. (1) din Codul rutier, constatarea contraventiilor rutier

e si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar n punct ele de trecere a frontierei de stat a Romniei, de catre politistii de frontiera. Conform art. 109 alin. (2), constatarea contraventiilor se poate face si cu ajut orul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verific ate metrologic, consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a contravent iei. n cazurile prevazute mai sus, procesul-verbal se poate ncheia si n lipsa contraveni entului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionndu-se ace asta n procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori. Contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, n termen de cel mu lt doua zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a co ntraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege. Pentru amenzile contraventionale n cuantum de pna la 20 puncte-amenda, contravenie ntul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prev azute de lege. n asemenea cazuri, agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta repr ezentnd contravaloarea amenzii, n care se mentioneaza data, numele si prenumele co ntravenientului, fapta savrsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza c ontraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind ne cesara ncheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispu ne si o sanctiune contraventionala complementara. Prevederile Codului rutier referitoare la contraventii si procedura contraventio nala se completeaza cu cele ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contr aventiilor, daca nu se dispune altfel. 2. Contraventiile la regimul constructiilor Contraventiile la regimul constructiilor sunt prevazute n Legea nr. 50/1991 privi nd autorizarea lucrarilor de constructii. Potrivit art. 7 din aceasta lege, orga nele de control ale consiliilor judetene si ale primariilor au obligatia de a ur mari respectarea disciplinei n domeniul autorizarii executarii lucrarilor n constr uctii n cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale, potrivit competentelor d e emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare. Arhitectul-sef al judetulu i si personalul mputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea ac estuia urmaresc respectarea disciplinei n domeniul autorizarii executarii lucrari lor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si respectar ea disciplinei n urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autori zare a constructiilor. Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia celor de la lit. h)-l ), se constata si se sanctioneaza de catre compartimentele de specialitate cu at ributii de control ale autoritatilor administratiei publice locale ale municipii lor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele s avrsite n unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, n teritoriul admini strativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare . Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) si j) se constata si s e sanctioneaza de catre organele de control ale consiliului judetean, pentru fap tele savrsite pe teritoriul judetului respectiv, si, dupa caz, de catre cele ale municipiului Bucuresti. Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, ncheiate de organele de contro l ale administratiei publice locale, se nainteaza, n vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului care coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriul ui si de urbanism sau, dupa caz, presedintelui consiliului judetean ori primarul ui unitatii administrativ-teritoriale n a carei raza s-a savrsit contraventia. Potrivit art. 28 din Legea nr. 50/1991, odata cu aplicarea amenzii pentru contra ventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executa rii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de ncadrare a acestora n pre vederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, ntr-un termen stabilit n procesul-ver

bal de constatare a contraventiei. Decizia mentinerii sau a desfiintarii constru ctiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederil or acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate n conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari prevazute de lege [ art. 3 lit. b)] este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor. Masura desfiintarii constructiilor se aplica si n situatia n care, la expirarea te rmenului de intrare n legalitate stabilit n procesul-verbal de constatare a contra ventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 2 6 din Legea nr. 50/1991 se prescrie n termen de 2 ani de la data savrsirii faptei (art. 31). n cazul n care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucraril or, dar nu s-au conformat n termen celor dispuse prin procesul-verbal de constata re a contraventiei, organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judec atoresti pentru a dispune, dupa caz: a) ncadrarea lucrarilor n prevederile autorizatiei; b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal. n cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a ma surilor. n cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de i nstanta se vor duce la ndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor d e politie, cheltuielile urmnd sa fie suportate de catre persoanele vinovate. n conformitate cu art. 33 din Legea nr. 50/1991, prin derogare, constructiile exe cutate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinnd domeniului public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor vor putea fi desfiinta te pe cale administrativa de catre autoritatea administratiei publice locale com petenta, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenient ului. Pentru aceasta consiliile locale comunale, orasenesti, municipale ori jude tene, dupa caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societati comercial e, n conditiile legii. Plngerea contraventionala, mpotriva proceselor-verbale ncheiate pentru contraventii prevazute de Legea nr. 50/1991, suspenda executarea sanctiunii amenzii, dar nu suspenda masura de oprire a executarii lucrarilor, dispusa odata cu aplicarea sa nctiunii contraventionale. 3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e O.U.G. nr. 21/1992 Conform art. 54 din O.U.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, constat area contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si art. 51 d in acest act normativ se fac de catre reprezentantii mputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor mputernicite, aflate n exercitiul functiunii, sau sa le nsoteasca, dupa caz. Reprezentantii mputerniciti ai Autorit atii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pot preleva produse n vederea test arii acestora n laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate si a cheltuielil or legate de testarea lor se suporta de catre organul administratiei publice, da ca n urma testarii nu se constata neconformitati fata de cerintele de securitate si/sau de calitate prescrise ori declarate. n caz contrar, cheltuielile respectiv e se suporta de catre operatorul economic. Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune urmatoarele masuri (art. 55 din O.U.G. nr. 21/1992): 1. oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului u man a produselor care: a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute; b) au termenul de valabilitate expirat sau data durabilitatii minimale depasita; c) sunt interzise consumului uman prin reglementari legale; 2. oprirea temporara a prestarii serviciilor, importului, fabricatiei, comercial

izarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pna la reme dierea deficientelor, n cazul n care: a) produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale; b) produsele nu ndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fara ca aces tea sa fie periculoase; c) produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de nsotire, conform prevederilor art. 18-22; d) se presteaza servicii care pot pune n pericol viata, sanatatea, securitatea sa u interesele economice ale consumatorilor; 3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, dac a aceasta constituie singurul mijloc care face sa nceteze pericolul. Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poat e propune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare [art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 21/1992)]: a) nchiderea temporara a unitatii pe o durata de cel mult 6 luni; b) nchiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni; c) nchiderea definitiva a unitatii; d) suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati. Sanctiunea complementara prevazuta la lit. a) poate fi aplicata n cazurile n care se constata: a) lipsa conditiilor igienico-sanitare pentru produsele si serviciile nealimenta re; b) folosirea unor spatii si conditii necorespunzatoare pentru productie, depozit are sau comercializare; c) nerespectarea conditiilor impuse de producatori privind manipularea, transpor tul, depozitarea si comercializarea, daca acestea sunt de natura sa modifice, n m od periculos, caracteristicile initiale ale produsului respectiv; d) lipsa specificatiilor tehnice, a instructiunilor si a procedurilor de lucru l a producatorii si prestatorii de servicii; e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de nce rcari sau de omologari specifice; f) lipsa certificatelor de conformitate. Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. b) poate fi aplicata n cazur ile n care se constata: a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau savrsirea repetata a unor abateri sanctionate de organele de control n decurs de 6 luni de la prima constat are; b) refuzul operatorului economic de a permite, n prima faza, controlul organelor de specialitate si la care, n urma unui control ulterior, se constata deficiente grave; c) lipsa licentei de fabricatie a produselor alimentare pentru producatori; d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garantie pentru lucrarile de prestari de servicii; e) utilizarea n activitatea de service a unor piese sau componente neomologate. Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. c) poate fi aplicata n cazur ile n care se constata: a) importul cu buna stiinta al produselor care nu respecta conditiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase; b) prestarea de servicii care pun n pericol viata, sanatatea sau siguranta consum atorilor; c) punerea n vnzare a produselor despre care operatorii economici controlati au cu nostinta ca sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securita te neconformi; d) reconditionarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzatoare, prin adaugarea de aditivi sau alte substante ce nu se regases c n reteta de fabricatie, n urma careia a rezultat un produs destinat comercializa rii n scopul consumului uman; e) n cazul n care operatorul economic nu a sistat livrarile sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate pri

n lege au constatat ca sunt periculoase sau ca nu ndeplinesc caracteristicile cal itative prescrise ori declarate; f) mpiedicarea sub orice forma de catre operatorul economic sau de catre angajati i acestuia a organelor administratiei publice nsarcinate cu protectia consumatori lor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor sa si exercite atributii le de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta vi ata, sanatatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricarei alte perso ane mpotriva acestor organe; g) comercializarea de produse interzise prin reglementarile legale n vigoare; h) continuarea desfasurarii activitatii dupa dispunerea masurii de nchidere tempo rara, fara obtinerea acordului prevazut la alin. (7); i) nerespectarea masurilor dispuse n temeiul art. 55. n consecinta, sanctiunea complementara prevazuta la lit. d) va avea acelasi regim , odata cu sanctiunea aplicata mentionata la alin. (1) lit. a), b) sau c), dupa caz. Sanctiunea prevazuta la lit. d) se aplica de catre autoritatile publice com petente care vor fi nstiintate n acest sens. Aplicarea sanctiunilor prevazute la lit. a), b) si d) se suspenda numai cu acord ul scris al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau al oficiil or judetene pentru protectia consumatorilor, dupa remedierea deficientelor care au condus la aplicarea sanctiunii complementare. Potrivit art. 57 din O.U.G. nr. 21/1992, sanctiunile propuse pentru a fi aplicat e potrivit art. 55 si art. 56 alin. (1) lit. a)-c) se dispun, direct sau prin de legare, de catre conducatorii autoritatilor publice prevazute la art. 54 din O.U .G. nr. 21/2002, prin ordin sau decizie. Iar conform art. 58 din acelasi act normativ, sanctiunile contraventionale compl ementare dispuse n conditiile art. 55 si art. 56 se vor materializa prin aplicare a de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. n temeiul art. 60, daca amenda nu a achitata n termen de 30 de zile de la ramnerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a car ei raza teritoriala s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sancti unea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitat ii, tinndu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. Articolul 61 prevede ca produsele periculoase, falsificate sau contrafacute se c onfisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator, si se distrug sau se valorifica, dupa caz, conform prevederilor legale. 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e Legea nr. 193/2000 Potrivit art. 8 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele n cheiate ntre comercianti si consumatori, controlul respectarii dispozitiilor aces tei legi se face de reprezentantii mputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru P rotectia Consumatorilor, precum si de specialisti autorizati ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor . n conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 193/2000, comerciantii au obl igatia de a prezenta organelor de control, n original, contractele ncheiate cu con sumatorii. Art. 11 din aceeasi lege prevede ca organele de control abilitate ncheie proceseverbale prin care se consemneaza faptele constatate cu ocazia verificarilor facu te, precum si articolele din lege ncalcate de comerciant. n art. 12 din Legea nr. 193/2000 se stipuleaza ca procesul-verbal se transmite, d upa caz, la judecatoria n a carei raza teritoriala s-a savrsit fapta sau n a carei raza teritoriala contravenientul si are domiciliul sau, dupa caz, sediul. Instant a, n cazul n care constata existenta clauzelor abuzive n contract, aplica sanctiune a contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modifica rea clauzelor contractuale, n masura n care contractul ramne n fiinta, sau desfiinta rea acelui contract, cu daune-interese, dupa caz. n caz contrar, instanta va anul a procesul-verbal ntocmit (art. 13). Consumatorii prejudiciati prin contracte ncheiate cu ncalcarea prevederilor Legii

nr. 193/2000 au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti n conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila. 4. Alte contraventii 4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor silvice Conform art. 8 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contrave ntiilor silvice, contraventiile silvice prevazute la art. 1-5 din aceeasi lege s e constata de padurarii, brigadierii, sefii districtelor silvice, inginerii si t ehnicienii silvici din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Reg iei Nationale a Padurilor, inspectoratelor silvice teritoriale si al celorlalte subunitati silvice, precum si de alti angajati mputerniciti de Ministerul Mediulu i si Dezvoltarii Durabile si de Regia Nationala a Padurilor. De asemenea, contraventiile prevazute la art. 1-5, cu exceptia celor prevazute l a art. 1 alin. (1) lit. e), f), i), m), u) si v), la art. 2 lit. f), g), i) si j ) si la art. 3 lit. a), c), d), e), g), h), i), j) si k), se constata si de catr e primari sau, dupa caz, de mputernicitii acestora si de ofiterii si agentii de p olitie din cadrul Politiei Romne, de catre politistii de frontiera, precum si de personalul mputernicit din cadrul Garzii Nationale de Mediu, iar cele prevazute l a art. 1 alin. (1) lit. k) si l), la art. 2 lit. a) si la art. 5 lit. a), si de personalul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si al inspectorate lor judetene pentru situatii de urgenta. Iar contraventiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c), d), g), h), j), p), r), s), s), t), u) si v), la art. 2 lit. a), c) si k), la art. 3 lit. b) si j), la art. 4 si 5 se constata si de catre pe rsonalul Jandarmeriei Romne. Agentul constatator depune procesul-verbal de constatare la ocolul silvic n a car ui raza teritoriala s-a savrsit contraventia, n termen de 5 zile de la data consta tarii, n scopul calcularii pagubei si al stabilirii amenzii. n procesul-verbal de constatare a contraventiei se face mentiune despre bunurile supuse confiscarii, iar amenzile ncasate se fac venit la bugetul de stat pentru F ondul de ameliorare a fondului funciar, gestionat de Ministerul Mediului si Dezv oltarii Durabile, la bugetele locale sau, dupa caz, la asociatiile cu personalit ate juridica constituite n conditiile legii, care administreaza fondul forestier respectiv. n conformitate cu art. 9 din Legea nr. 31/2000, organul silvic, nsotit de un polit ist sau de un jandarm, ia masuri de identificare si de inventariere, la locurile unde sunt situate, a materialelor rezultate prin savrsirea contraventiei silvice . Potrivit art. 10 din Legea nr. 31/2000, aplicarea sanctiunii se face dupa cum ur meaza: a) amenda si valoarea pagubei se stabilesc prin rezolutia sefului ocolului silvi c n a carui raza teritoriala s-a savrsit contraventia, la propunerea organului con statator; b) n cazul n care constatarea contraventiei si stabilirea pagubei s-au facut de ca tre seful ocolului silvic, sanctiunea amenzii se aplica de conducatorul unitatii silvice ierarhic superioare. n termen de 15 zile de la data primirii procesului-verbal de constatare a contrav entiei ocolul silvic trimite contravenientului o copie de pe acesta si nstiintare a de plata n termen de maximum 30 de zile a amenzii si a despagubirilor pentru pr ejudiciile produse. 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor din domeniul ordinii si linistii publice n Legea nr. 61/1991 sunt prevazute si sanctionate anumite fapte care aduc atingere bunelor moravuri, ordinii si linistii publice. Constatarea acestor contraventii se face conform unor reguli partial der ogatorii de la normele generale prevazute n O.G. nr. 2/2001. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 61/1991, contraventiile se constat

a de catre primar, mputernicitii acestuia, de catre ofiterii sau subofiterii de p olitie ori de catre ofiterii, maistrii militari, subofiterii sau militarii din j andarmerie, angajati pe baza de contract. n cazul contraventiilor pentru care leg ea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea aplica si sanctiunea.

Exemple

Enumera?i cteva dintre particularita?ile contraven?iilor rutiere, precum ?i ale c elor la regimul construc?iilor. Sa ne reamintim... Cadrul legal al acestor categorii de contraven?ii este compus din Codul rutier, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, O.U.G. nr. 21/1 992 privind protectia consumatorilor, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuziv e din contractele ncheiate ntre comercianti si consumatori, Legea nr. 31/2000 priv ind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, Legea nr. 61/1991 sunt p revazute si sanctionate anumite fapte care aduc atingere bunelor moravuri, ordin ii si linistii publice.

Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute n cadrul unit atii de nvatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de nvatare. Constatarea contraventiilor rutiere si aplicarea sanctiunilor se fac direct de c atre politistul rutier, iar n punctele de trecere a frontierei de stat a Romniei, de catre politistii de frontiera. Contraventiile la regimul constructiilor sunt prevazute n Legea nr. 50/1991 privi nd autorizarea lucrarilor de constructii. Conform art. 54 din O.U.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, constat area contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si art. 51 d in acest act normativ se fac de catre reprezentantii mputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. n Legea nr. 61/1991 sunt prevazute si sanctionate anumite fapte care aduc atinger e bunelor moravuri, ordinii si linistii publice. Constatarea acestor contraventii se face conform unor reguli partial derogatorii de la normele generale prevazute n O.G. nr. 2/2001. 5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Prezentati particularitatile privind constatarea si sanctionarea cont raventiilor rutiere; 2. Prezentati particularitatile privind constatarea si sanctionarea cont raventiilor din domeniul contructiilor. Exemplu de test tip grila 1. Termenul prescriptiei aplicarii sanctiunii contraventionale n cazul co ntraventiilor din domeniul constructiilor este de: a) 2 ani; b) 3 ani;

c) 5 ani. Tema de control Analiza?i pe scurt sanctiunile complementare prevazute de art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 21/1992) ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini: 256 270.

Unitatea de nvatare nr. 9 PROCEDURA CONTRAVENTIONALA SI EXECUTAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE Cuprins: 1. Caile de atac 70 1.1. Plngerea contraventionala 70

1.2. Recursul 72 2. Executarea sanctiunilor contraventionale 3. Test 74 Bibliografie specifica. 75

73

Introducere Aceasta Unitate de nvatare va analiza Caile de atac mpotriva unei contraventii. Obiectivele unitatii de nvatare Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ? prezentati principalele reguli de procedura contraventionala; ? sa analizati regulile conform carora se executa sanctiunile contraventio nale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 -3 ore. Continutul unitatii de nvatare 1. Caile de atac 1.1. Plngerea contraventionala Plngerea contraventionala este o cale de atac specifica dreptului contraventional . Plngerea este o cale de atac, deoarece ea vizeaza un act procesual, respectiv actul constatator. Regulile de forma ale plngerii contraventionale, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001, sunt cele ale dreptului procesual civil, iar nu ale drep tului procesual penal, asa cum ar fi justificat. Conform art. 31 din O.G. nr. 2/2001, titularul plngerii trebuie sa o formuleze n t ermen de 15 zile de la data cnd a luat cunostinta de ncheierea actului constatator , care are loc prin nmnarea unei copii de pe acesta, cu ocazia ntocmirii lui, sau p rin comunicarea postala, n cazul n care nu se realizeaza prima ipoteza. Persoana c are probeaza ca din cauze mai presus de vointa ei nu a putut depune plngere, poat e fi repusa n termenul de formulare a acesteia daca actioneaza n conditiile art. 1 03 C.proc.civ. n cazul n care termenul de formulare a plngerii contraventionale est e depasit din culpa titularului, plngerea urmeaza a fi respinsa ca tardiva . n jurisprudenta si doctrina mai vechi era controversata problema daca poate formu la plngere contraventionala contravenientul care a semnat procesul-verbal de cont raventie si a facut plata pe loc a sanctiunii amenzii. ntr-o opinie, s-a sustinut ca, fie si numai simpla semnare a procesului-verbal de contraventie de catre co ntravenient, fara obiectiuni, nseamna o recunoastere a datoriei ce reiese din act ul constatator . Alt autor considera ca plata pe loc a amenzii constituia o recu noastere a vinovatiei de catre contravenient . Aceste puncte de vedere nu au fos t acceptate, cu rare exceptii, de catre instante. Punctul de vedere care s-a imp us, la care aderam si noi, este ca plata amenzii sau semnarea fara obiectiuni a procesului-verbal de contraventie nu determina pierderea dreptului contravenient ului la exercitarea caii de atac a plngerii contraventionale . n afara de contravenient, pot formula plngere contraventionala persoana vatamata s i cel caruia i-au fost confiscate bunurile. Persoana vatamata si cel caruia i-au fost confiscate bunurile pot formula plngere numai n ceea ce priveste despagubire a, respectiv referitor la masura confiscarii . Introducerea plngerii contraventionale de catre o persoana fara calitate atrage s olutia respingerii acesteia ca fiind formulata de o persoana fara calitate proce suala activa . n cazul persoanei juridice, plngerea trebuie formulata de catre rep rezentantii acesteia, n numele acesteia. Mijlocul procesual prin care se poate invoca depasirea termenului de formulare a plngerii contraventionale este exceptia de tardivitate, care este o exceptie abs oluta si peremptorie, astfel ca ea va fi solutionata naintea judecarii fondului c auzei . Pe de alta parte, sarcina probei cu privire la data comunicarii procesul ui-verbal de contraventie revine organului constatator, iar nu persoanei sanctio nate contraventional . n schimb, daca procedura comunicarii procesului-verbal de contraventie s-a derulat prin intermediul postei, existnd confirmare de primire,

sarcina probei n ceea ce priveste lipsa calitatii de a primi corespondenta a pers oanei care a semnat de primire revine petentului, iar nu organului constatator . Nu ntotdeauna existenta unei semnaturi pe procesul-verbal de contraventie poate constitui dovada comunicarii acestuia, ci numai semnatura de la rubrica nmnarea pr ocesului-verbal . n cazul n care procesul-verbal de contraventie a fost comunicat prin posta cu aviz de primire, data de la care curge termenul de 15 zile este da ta nmnarii plicului catre contravenient, iar nu data la care acesta a primit avizu l . Borderoul de expediere a corespondentei nu constituie dovada a comunicarii p rocesului-verbal de contraventie, deoarece nu exista certitudine cu privire la p rimirea actului de constatare . Daca petentul nu se prezinta sa ridice corespondenta, apreciem ca organul consta tator trebuie sa efectueze comunicarea prin procedura afisarii. Nu poate fi atacat prin folosirea procedurii rezervate plngerii contraventionale un act de control fiscal, chiar daca organul de control a ntocmit cu acelasi pril ej si un proces-verbal de contraventie. Cele doua acte vor putea fi atacate numa i prin folosirea unor proceduri distincte, si anume procedura contraventionala, n cazul procesului-verbal de contraventie, si procedura fiscala, n ipoteza atacari i actului de control fiscal (art. 172 si urm. C.proc.fisc.) . Plngerea contraventionala se poate depune att la judecatorie, ct si la organul cons tatator si are ca efect suspendarea executarii actului constatator. Judecatoria sesizata cu solutionarea plngerii contraventionale va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plngerea, a organului care a aplicat sanc tiunea, a martorilor indicati n procesul-verbal sau n plngere, precum si a oricaror alte persoane n masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei. n cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, jude catoria va cita si societatea de asigurari mentionata n procesul-verbal de consta tare a contraventiei. Instanta competenta sa solutioneze plngerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa n termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citat e, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege , necesare n vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii c onfiscarii. 1.2. Recursul Hotarrea judecatoreasca prin care s-a solutionat plngerea poate fi atacata cu recu rs n termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tri bunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi s ustinute si oral n fata instantei. Recursul suspenda executarea hotarrii. Instanta de recurs poate admite sau respinge recursul, nsa, n cazul n care prima in stanta nu a solutionat fondul cauzei, solutia care se impune, n caz de admitere, este aceea a casarii cu trimitere spre rejudecare . Aceeasi rezolvare trebuie sa aiba loc n cazul n care prima instanta nu s-a pronuntat asupra unor exceptii care faceau de prisos judecarea n fond a cauzei. Hotarrea instantei de recurs este ire vocabila, mpotriva acesteia putnd fi exercitate numai caile extraordinare de atac (contestatia n anulare si revizuirea). 2. Executarea sanctiunilor contraventionale Procesul-verbal neatacat n termenul de 15 prevazut la art. 31 din O.G. nr. 2/2001 , precum si hotarrea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plngerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate, ceea ce nseamna ca poate fi executat de ndata. Avertismentul se adreseaza oral atunci cnd contravenientul este prezent la consta tarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. n celelal te cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare. Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin nlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment,

comunicarea acesteia se face prin ncunostintare scrisa. Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel: a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cte ori nu se exercita calea de atac mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei n termenul prevazut de lege; b) de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri. n vederea executarii amenzii, organele prevazute la alin. (1) vor comunica din of iciu procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plngere n termenul legal, n termen de 30 de zile de la data expirarii a cestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotarrii judecatoresti irevocabile pri n care s-a solutionat plngerea, n termen de 30 de zile de la data la care hotarrea a devenit irevocabila, astfel: a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de spe cialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale n a caror raza teritoriala dom iciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica; b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de spe cialitate ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia N ationala de Administrare Fiscala, n a caror raza teritoriala si are domiciliul fis cal contravenientul persoana juridica. Executarea se face n conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executar ea silita a creantelor fiscale . mpotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, n conditiile legii. Exemple Eviden?ia?i procedura plngerii contraven?ionale Sa ne reamintim... Plngerea este o cale de atac, deoarece ea vizeaza un act procesual, respectiv act ul constatator. Recursul suspenda executarea hotarrii. Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute n cadrul unit atii de nvatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de nvatare. Plngerea contraventionala se poate depune att la judecatorie, ct si la organul cons tatator si are ca efect suspendarea executarii actului constatator. Procesul-ver bal neatacat n termenul de 15 prevazut la art. 31 din O.G. nr. 2/2001, precum si hotarrea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plngerea constituie t itlu executoriu. Executarea se face n conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor fiscale . Hotarrea judecatoreasca prin ca re s-a solutionat plngerea poate fi atacata cu recurs n termen de 15 zile de la co municare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursulu i nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral n fata instant ei. 3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Caile de atac mpotriva actului constatator; 2. Analizati executarea sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Caile comune de atac n materie contraventionala sunt: a) plngerea contraventionala si recursul; b) apelul si recursul; c) contestatia la executare si apelul.

Teme de control Raspunde?i pe scurt urmatoarelor ntrebari: Ce este plngerea contraven?ionala Cnd poate fi introdus recursul Cum se executa o sanc?iune contraven?ionala ***Depunerea materialului se va face la ultimul tutorial.

Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 313 338.