P. 1
Referat 1-Metode de Recuperare Medicala BFT a Soldului Posttraumatic.doc

Referat 1-Metode de Recuperare Medicala BFT a Soldului Posttraumatic.doc

|Views: 269|Likes:
Published by Boară Cosmin

More info:

Published by: Boară Cosmin on Mar 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/23/2015

pdf

text

original

Metode de recuperare medicala B.F.T.

a soldului posttraumatic

Generalitati: Soldul cea mai mare articulatie a corpului, este structurata pentru sprijin in ortostatism si mers (faza de propulsie) si pentru oscilatie (faza de pendulare). Ca pentru orice articulatie a membrului inferior, se poate in anumite situatii, sacrifica mobilitatea, dar niciodata stabilitatea. Soldul este cea mai profunda articulatie fiind acoperita cu mase mari musculare, care protejaza articulatia de traumatisme directe. De accea incidenta traumatismelor soldului, exceptand fracturile (si acestea mai ales la varstnici), este relativ redusa si ca numar si ca varietati clincomorfologice. Entorsele, dupa unii nici nu ar exista, luxatile sunt rare (se fac mai ales posterior) si aceasta se explica prin rezistenta exceptionala a ligamentelor. Traumatismele directe determina frecvent leziuni musculare cu formare de hematoame importante. Traiectele vaselor si nervilor in zona soldului sunt profunde si nu sunt lezate de obicei decat indirect, de capul femural luxat, sau fracturat, sau in fractura oaselor bazinului. Plagile penetrante sunt deasemenea foarte rare. Se dezvolta insa in ultimul timp o categorie nou de “leziuni traumatice” ale soldului si anume soldul operat. Cresterea vertiginoasa a numarului de interventii ortopedochirurgicale pentru vechile “afectiuni medicale” ale soldului si in primul rand pentru coxartroza, a facut ca aceasta categorie sa ajunga pe locul second ca incidenta, dupa fracturi. Daca insa consideram in soldul operat si fracturile operate, atunci “sechelele” postoperatorii devin predominante. Etiopatogenie Cauze: Se intalnesc astazi destul de frecvent in conditile unor traumatisme violente, cum sunt accidentele de circulatie, caderile de la mare inaltime, surparile de pamant sau roci. - Mecanisme de producere: a) Contuziile si entorsele soldului: In general contuzia urmeaza unei caderi pe reginune trohanteriana, iar entorsa, unei miscari fortate. b) Luxatiile traumatice ale soldului: In pozitia de flexie si adductie a coapsei, capul femural nu mai este mentinut in cavitatea cotiloida decat prin capsula. In aceasta pozitie o lovitura violenta care actionaeaza in axul coapsei forteaza capul femural,care trece prin capsula si se plaseaza in partea posterioara a fosei iliace externe.De asmenea, luxatia se poate produce si atunci cand coapsa flectata nu este in adductie mare si cand traumatismul actionaeaza dinapoi-inainte, ca in cazul surparilor de plafon in mine. In aceasta eventualitate capul femoral se luxeaza posterior numai dupa ce a fracturat partial spranceana cotiloida. In general, cu cat adductia coapsei este mai mare, cu atat sansele de a produce luxatia fara fractura sunt mai numeroase si cu cat adductia coapsei diminua, cu atat mai mult luxatia posterioara se insoteste de fractura sprancenei cotiloide. c) Fracturile parcelare ale capului femural:

Toate statisticile arata ca frecventa fracturilor gatului femoral creste cu varsta. iar adductia fortata determina rupturi ale muschilor adductori si deschiderea inferioara a capsulei articulare. • Luxatiile anterioare: In luxatiia iliopubiana capul femulral desira partea anterointerna a capsulei si se situiaza inaintea ramurii orizontale a pubelui. in luxatia obturatoare prezinta capul femoral inaintea gaurii obturatoare. 3. sau se abate ceva mai in afara. b) Luxatiile: In urma violentei traumatismului. incercuieste colulu femoral. c) Fracturile gatului femural: Traiectul de fractura In portiunea superioara este situat juxtacefalic. fie inapoi. capul femoral urca fie inainte. • Luxatiile posterioare: in luxatia inalta sau iliaca.Se produce printr-un traumatism indirect. El poate incepe exact la periferia cartilajului articular. situat pe fata anterioara. ligamentul “in Y” (Bertin) este intact. care smulge insertia osoasa a pelvitrohanteriene – sau la batrani. capul femoral iese printr-o brensa capsulara situata la partea inferioara. exista o zona numita zona Ward. Fiecare din aceste doua categorii cuprind cate doua varietati. luxatia se imparte in doua categorii: luxatii anterioar si luxatii posterioare.Le gasim de obicei la tineri – cand sunt produse printr-o contractie musculara violenta. capul urca inapoia cotilului. De la acest nivel. formand o oviga. Dupa pozitia pe care o ocup capul femoral luxat fata de cavitatea cotiloida. Rezistenta diminuata a gatului femoral in aceasta zona face ca pana la varsta de 45 ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare decat a celor pertrohanteriene. pe fata externa a muschiului obturator extern. Din aceasta pozitie instabila. d) Fracturile gatului femoral: Se intalnesc mai frecvent la femeile invarsta care sunt mai putin active si mai expuse la osteoporoza. f) Fractura micului trohanter Se intalneste la tineri si sunt datorate unei contractii violente a muschiului psoas iliac. traiectul de fractura se indreapta spre marginea inferioara a gatului. e) Fracturile marelui trohanter: Fracturile izolate ale marelu trohanter sunt rar intalnite. si in aceasta siruatie are toate conditiile sa lezeze pediculul vascular superior. marginea cotilului participand la desprinderea unui fragment inferior sau postero-inferior. sau se situeaza putin mai extern. menajand pediculul vascular. la care caderea pe trohanterul osteoporozat produce fractura cominutiva. opunandu-se unei alte forte de sens invers cum se intampla in placaj la rugby.Anatomie patologica a)Contuziile si entorsele soldului: Extensiunea fortata a coapsei produce rupturi ale muschiului pectineu si a capsulei anterioare. In portiunea mijlocie a gatului femoral. Acest traiect de fractura nu . in care densitatea tesutului osos este mai mica. Fragmentul fracturat este deplasat in sus de contracia musculara. In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare pornind de la corticala diafizara interna si externa se incrucisaza. ramanand strict sub capul femoral. deplasarea fiind reglata de integritatea ligamentului Bertin si de contractie musculara. ocupand fosa iliaca externa. dar obturatorul intern. 75% survenind dupa 60 ani.

Indometacina.evita schiopatarea prin controlul mental al mersului.scaderea in greutate.Tratament • Profilactic In cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de prevenire luate pentru evitarea unui traumatism ca de exemplu: evitarea mersului iarna mai ales cei care au o fragilitate mai mare a oaselor si atentie deosebita la locurile de munca cei care lucreaza in mina.este neted.corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri). cu membrele inferioare intinse. Brufenul si Perclusone raman rezervate pentru cazurile in care antiinflamatoarele de mai sus sunt prea agresive pentru tractul digestiv al pacientilor. deoarece ele sunt total independente si libere unul fata de celalalt.stari depresive manifestate prin dezinteres.evita ortostatismul si mersul prelungit.de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere muscuulara. In asemenea cazuri fractura este instabila. uneori toata viata. fragmentul osos fracturat este deplasat in sus de catre muschii pelviotrohanterieni.incaltaminte cu tocuri moi. in constructii etc. .de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat. c) Medicatia antiinflamatoare si antalgica Medicatia antiinflamatorie se asociaza intotdeauna proceselor fizicale.indiferenta sau neincrederea in recuperare. . . mai ales pentru fenomenele periarticulare. . ci prezinta numerosi dinti corticali. Aspirina. . capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei. Totusi. Infiltratia intraarticulara cu Hidrocortizon si Xilina. . care poatee aduce mari neplaceri. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit „igiena soldului”: . fragmentele prezinta o deplasare mai importanta.sprijin in baston pe distante mai lungi. b) Corectarea starii psihice In urma traumatismului bolnavii pot prezenta tulburari psihice ca: . capul nu raspunde la manevrele externe de reducere si. insa cand tesutul fibroperiostic este rupt in totalitate. • Curativ a) Tratamentul igieno-dietetic Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de presriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile. chiar cand a fost aproximativ redusa. chiar sub greutatea ideala. eventual Piramidonul. . in masura in care cu celelalte metode se obtine o evolutie favorabila a procesului inflamator. fragmentele nu sunt dislocate. d)Fracturile marelui trohanter: De obicei. . . iar la partea posterioara este modificata prin tasare si prin cominutia corticalei.evita mersul pe teren accidentat si scari. Se utilizeaza in ordinea preferintelor: Fenilbutazona.mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa. 4. precedata sau nu de evacuarea partiala a lichidului articular da rezultate bune. Atunci cand mansonul sinovial care imbraca gatul femural este complet rupt. Unguentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta (de preferat dupa sedinta de termoterapie) par sa fie un adjuvant pretios. . .

cu ajutorul benzilor adezive.v contentia se face intr-un aparat gipsat pelviopedios. exercita o tractiune verticala de jos in sus pana cand un declic brusc marcheaza reducerea. in vreme ce un ajutor imobilizeaza bazinul cu ambele maini. bolnavul este asezat jos pe o patura si. poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj. tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte. ca si unele tehnici strans legate de aceasta. -reducerea urmata de imobilizarea gipsata pare mai logica. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului.Medicatia antalgica obisnuita o administram intotdeauna cand durerile au intensitati mari. In starile dureroase articulare mai vechi. Odata ce coapsa a fost adusa prin flexie intr-o pozitie indiferenta. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului. cuiul ca fi astfel directionat incat sa ia contact cu corticala externa intr-o zona in care aceasta este rezistenta. cu placa toracica de contraadductie. flecteaza progresiv coapsa pe bazin pana la un unghi de 90 0 . trenante. Apoi mentionand flexia coapsei. se indica asocierea timolepticelor (Antideprim si Teperin)sau neurolepticelor (Tioridazin). care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie. • Dusul cu aburi Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate. d)Tratamentul ortopedic Pentru reducerea ortopedica a luxatiilor soldului. Tratamentul ortopedic in fracturile soldului consta in: -tractiunea continua. . neobtinandu-se decat 30% din cazuri. Metoda nu a dat rezultate scontate. la indivizi cu un prag dureros coborat. apasand pe spinele iliace antero-superioare. f)Tratamentul fizical si de recuperare cu: Hidroterapie Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de proceduri. medicul apucand intr-o manha coapsa deasupra genunchiului si in cealalta gamba. sa se sprijine pe corticala inferioara a gatului femural si sa ajunga in centrul capului femural. timp de douasprezece saptamani. osteotomia si proteza de substituire a capului femuural. dupa anesteziere. La introducerea cuiului pe brosa conductoare trebuie avute in vedere unele amanunte: el trebuie sa se opreasca la 3-6mm de cartilajul articular al capuluil. capul femural se gaseste de regula sub cavitatea cotiloida si o tractiune verticala il aduce la locul sau. La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 . consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani. metoda tractiunii continua chiar si in asociere cu suspendarea bolnavului pe cadru duce totdeauna la pseudoartroza. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. sau transoaoase cu brose Kirchner si reducerea urmata de imobilizarea gipsata. In locul cuiului Sven Johansen se mai utilizeaza osteosinteza cu doua suruburi. e)Tratamentul chirurgical Contentia reducerii se face cu cuiul trilamelar Sven Johansen. iar mortalitatea fiind de 28%. Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare. grefele osoase.

are un important efect resorbant si tonifiant. conform tehnicii obisnuite. iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta. in rozeta. Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors. mai ales in regiunea tratata. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor. Grosimea stratului este de 0. provocand hieremie si resorbtie locala. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6dusuri verticale. la temperatura de 60-70°. se poate efectua si cu un dus mobil. o panza inperneabila. in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. Durata masajului este de 8-15 minute. Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite. este lasat linistit. la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute. dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede. Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. toate miscarile posibile. se pensuleaza regiunea.Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei. In lipsa unei instalatii speciale. care se umple ¾ cu apa la temperatura de 36-37 0 C si mai rar 380 . o galeata cu apa. Se deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp. Modul de actiune: resorbtiv. Bolnavul este invitat sa se urce in cada si. • Baia cu masaj Intr-o baie umpluta apr. Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute. timp de 5minute. prin tehnica cunoscuta. • Baia kinetoterapeutica Este baie calda. dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician. tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile. Termoterapia • Compresele cu aburi Avem nevoie de: doua bucati de flanela. antispastic. . • Dusul-masaj Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 38-40 0 . Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. Durata baii este de 20-30 minute. tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute. care se pun simultan sau separat un functie. in scopul evitarii supraincalzarii. analgezic.3/4 cu apa la temperatura de 36-39 0 C se executa masajul asupra regiunii indicate. situate unul langa altul.concomitent aplicandu-se si masajul. o bucata panza simpla sau un prosop. Dupa aceasta. la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. • Inpachetarea cu parafina Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la temperatura de 65-70°. Peste stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. Dupa aceea bolnavul sta in repauz. Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza.51cm.

la intervale regulate de 1 secunde. cu crestere treptata a intensitatii.Durata inpachetarii este de 20-60 minute. A. se va sterge. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. Varfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40°. • Ungerile cu namol Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea. impuls 2 ms. Acest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli. pauza 5 ms. Se fac 1-3 aplicatii pe zii. Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant. care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului. apoi cald. Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare. Durata este de 2minute. pana cand incepe namolul sa se usuce. Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor. datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta. c) perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 50 impulsuri. In acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela. aproximativ o ora. in care. Se expune din nou timp de 20-60 minute. • Curentul galvanic Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. b) perioada scurta. cu scop curativ sau profilactic. fiind prezent . rece la inceput. • Curentii Trabert Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz. Se repeta de 1-2 ori pe zi. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 20-22°. Durata tratamentului este de 15-20 minute. se va imbraca si se va odihni la umbra sau intr-o camera. se alterneaza brusc monofazatul fix de 50 de impulsuri pe secunda. Alternanta dintre monofazat si difazat. de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun 100 de impulsuri. la care tot catodul este electrodul activ antalgic. cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie. Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. de forma ½ sinusoidala. cu aspect vibrator.Curentii de joase frecventa • Curentii diadinamici Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor (articulatia intre cei doi poli) preferand formula: a) difazat fix. apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. Durata este de un minut. Electroterapia Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei. care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decalaj de ½ perioada. Atat curentul diadinamic. o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. in cazul perioadei lungi. al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece. Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie. se face intre 3 si 10 secunde. cu difazatul fix de 100 impulsuri pe secunda.

.Curentii de medie frecventa Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de 10000 Hz si forma modulata de scurta perioada la 200 modulatii pe secunda. spectru 0-100/ps – 10minute. SO4Mg. este obisnuita. la catod. a caror limita inferioara este de 100000 Hz. sub forma ionoforezei. Se utilizeaza durate mari. 20-30 minute pentru o sedinta. manual 100/ps –5 minute. Se utilizeaza in practica: a)undele scurte Cu electrozi de sticla sau flexibili. C. D. Ultrasunetul determina efect caloric dar si o excitatie vibratorie. ca formula antalgica: manual 100/ps –5 minute. a caror frecventa este in medie mai mare de 500000 oscilatii pe secunda.si la catod si la anod. Durata este intre 3-10 minute. dozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric. c)ultrasunetul Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric.Curentii de inalta frecventa Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi. in functie de zona tratata. Se inconjoara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general. in functie de starea locala articulara. Asocierea unor substante cu efecut antiinflamator. cu doi electrozi sau cu un electrod (monod). se aseaza solutia de Cl2Ca. Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de joasa frecventa. de distanta acesruia de tegument.Radiatia infrarosie In afara de lumina solara. Cu cat procesul inflamator articular este mai intens. de durata tratamentului. de la senzatia de caldura puternica (doza IV) la subsenzatia termica (doza I sau dozele reci). care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. La anod. Durata tratamentului este variabila pana la 15-20 minute. iar limita superioara de 300000000 Hz. asociind si efectul de sonoforeza (unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii). la pragul de sensibilitate. de dozaj. Se utilizeaza intensitati mici. b)undele decimetrice si microundele Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) directionat spre zona de tratat.4-0. Utilizam dozaje reduse (0.. la ambii poli Fenilbutazona.8W/cm patrati). Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa frecventa. B. dar fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia. de hidrocortizon etc. salicilatul de sodiu. pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei. care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma asa –numitei helioterapii. cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa (dozele I-II). Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului.

. In functie de scopul urmarit. eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul. Ele actioneaza asupra circulatiei din derm provocand o vasodilatatie subcapilara. Aici se poate executa un masaj vibrator si chiar baterea. Tehnica masajului a) Masajul regiunii fesiere Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca. indepartarea oboselii musculare. Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala. Efectele masajului sunt: . aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau articulare. Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor reunite. . sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux.Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul inchis. cu inbunatatirea somnului. Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. inainte de a incepe masajul.efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului. Efectul radiatiilor infrarosii : Radiatiile infrarosii au actiune calorica. in aer liber.la nivelul insertiei muschiului croitor. .inlaturarea lichidelor de staza.intre trohanter si tuberozitatea ischiatica. Este important ca. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani. sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis. b) Masajul articulatiei coxofemutale Este foarte dificil.cresterea metabolismului. In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-7080°). uneori chiar mai mare. unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. . precum si eventualele echimoze.actiune hiperemianta locala. . datorita musculaturii masive care inconjura articulatia.stimularea functiilor aparatului circulator si respirator. la nivelul marii scobituri sciatice. ca in afectiunile ortopedice. insistent mai ales in plica fesiera. Accesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte: . . . Masajul medical Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate. . de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire. pe unde se patrunde prin apasare si se executa miscari vibratorii. in jos de plica fesiera. sa se controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-se in special .cel mai important mecanism de actiune este cel reflex. bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute. intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin. pe partea lui interna. urmate de un masaj vibrator.

ramane orientarea tipului si intensitatii kinetoterapiei dupa regula „non” durerii. mai intai pe fata anterioara si externa. pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei coxofemurale. inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare. triunghiul Scarpa. sub toate formele. Kinetoterapia Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila. Distingem la coapsa regiunea femurala anterioara si posterioara. Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur. Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala. executand flexia articulatiei coxofemurale (genunchiul este flectat). Maseurul trebuie sa respecte partea superioara a coapsei. Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila. pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul felangelor. Exercitiul 1. Urmeaza framantarea musculaturii coapsei. nici chiar in cazuri de anchiloze sau redori articulare. care se poate face cu energie. Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru degete pwe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza coapsei. sub forma de pieptene. A. 2.Prin adoptarea anumitor posturi . Ca principiu universal valabil. . In regiunea laterala a coapsei.apoi pe fata posterioara si interna. Reeducarea flexiei se poate face prin: 1. bolnavul fiind in decubit dorsal. alunecand pe planurile subiacente. Exercitiul 2 – sprijin pe membrul inferior sanatos. cu exceptia partii externe. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. Orice masaj trebuie urmat in mod obligatoriu de mobilizarea articulatiilor si regiunilor din vecinatatea zonelor masate.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice. Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii. In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea interna este mai mobila.Corpul. deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului. de jos in sus. cu piciorul homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata ma resc gradul de flexie a articulatiei. cu torsiune a musculaturii. care nu trebuie deci fortate pana la durere.Prin mobilizari pasive.c)masajul coapsei Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. bolnavul fiind in decubit ventral. Mobilizarea nu trebuie sa fie niciodata dureroasa. cu membrul inferior sanatos extins: asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei. de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj.

iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral. pacientul apleaca trunchiul inainte. daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa. cu membrul inferior opus mult flectat si fixat de catre asistent cu o mana. ci bazinul fixat: se executa extensii ale coxofemuralei. Reeducarea extensiei 1. fixeaza pe masa bazinul. va executa genuflexiuni. 4. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana. Exercitiul 1 – Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu genunchiul flectat. realizeaza extensia. Exercitiul 2 – In pozitia „sezand calare” pe o bancheta. 3.Prin miscari autopasive. utilizeaza membrul inferior sanatos ca stabilizator acesta fiind in abductie.Exercitiul 2 – Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul. 2. genunchi si coapsa. fixeaza coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei.Prin aoptarea anumitor posturi.Prin adoptarea anumitor posturi. trecute pe sub gamba. Exercitiul 1 – Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiul membrului opus la piept.Prin miscari active. bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa. la spatele lui ii prinde cu mainile din lateral. Exercitiul 2 – Pacientul in ortostatism. 2. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sau cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala. cu trunchiul usor aplecat inainte. tot din ortostatism. asistentul fixeaza bazinul. oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie. Prin mobilizari pasive. se poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat. . cu si fara flectarea genunchiului. aplecarea trunchiului spre coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: se prinde cu mainile coapsa si se tractioneaza.Prin miscari active. Exercitiul 1 – Pacuentul in decubit dorsal cu o perna sub fese. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia coapsei. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. se flecteaza coapsa. cel contra lateral mult flectat. cu gamba „cazuta” la marginea mesei. 3. Exercitiul 2 – Din sezand pe podea. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. iar cu antebratul si mana cealalta. membrul afectat intins pe un plan inclinat. cu axila aceluiasi membru superior. cu picioarele indepartate: asistentul. Reeducarea abductiei 1. asistentul prinde cu ambele maini regiunea lombara marind bascularea anterioara a bazinului.Prin mobilizari autopasive. Exercitiul 2 – Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin greutatea trunchiului. membrul inferior afectat intins. 4. tragand coapsa la piept. cu corpul sau.Prin mobilizari pasive. in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul.

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (grnunchiul extins) membrul inferior lezat. 4. cu genunchii flectati si picioarele in afara axului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa).Prin mobilizari pasive. . cu genunchiul flectat: deplasarea gambei intr-o parte si in alta.Pacientul in ortostatism. avand grija sa fixeze bazinul. in sezand. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. membrul inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi. Prin miscari active Exercitiul 1 – In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul intins). Prin miscari autopasive Exercitiul 1. cu piciorul sprijinit pe un mic support: executa o genuflexiune pe membtul inferior sanatos. rulando inauntru sau inafara (genunchiul intins). Idem. cu o perna sub grnunchi. cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba ca pe un levier: se face priza pe condilii femurali. Exercitiul 2 – Pacientul.Prin adoptarea anumitor posturi. Prin miscari autopasive. iar cu antebratul mobilizeaza gamba. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din coxofemurala si genunchi. daca bazinul este la marginea mesei.Prin miscari autopasive Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor. concomitent. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal se flecteaza articulatia coxofemurala si asistentul executa tractiunea de adductie. Reeducarea rotatiei 1. Exercitiul 2 – Din ortostatism se fac fandari laterale.Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsei. si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (pozitia „picior peste picior”). Exercitiul 1. 3. adductia poate fi mult amplificata. 2. cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua. Exercitiul 1. Exercitiul 1 – Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cu genunchii intins.Prin miscari pasive.Bolnavul sezand pe sol.3. degajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de deasupra. 2. cu membrul inferior lezat intins si in usoara abductie. 4.Prin miscari active. genunchii si gambele lipite unele de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta. membrul inferior lezat este dedesupt. Prin miscari active. sta pe un scaun cu coapsele. 3. 4. Exercitiul 2 – Pacientul. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit homolateral. Reeducarea adductiei 1.Prin adoptarea anumitor posturi.

se incepe mersul. 1. . mers pe panta. mers inapoi.miscare laterala (abductie-adductie).pedalaj de bicicleta. Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber. ci doar inceputul cu un procent de 810% din greutatea corpului. chirurgicala in afectiunile posttraumatice. Aceste momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%. intoarceri etc. b) carjele se duc in fata. . concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carji pe membrul sanatos. Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. . mers in lateral. ca in fracturi. utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica. fara incarcare (atinge doar solul). fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima etapa. Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna. in functie de tipul lezionar. Incarcarea in contunuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjilor.Mersul.mers pe banda sau pe scara rulanta. Reluarea mersului Exercitiile de reluare a mersului incep. desigur. 3.B. Se urca cu membrul sanatos apoi carjile si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta. mers cu picioarele incrucisata. cu perioada de adaptare la ortostatism care in special la varstnici capata importanta deosebita.Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50% si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor. Terapia ocupationala Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau tonifierea musculara. In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel: a) sprijin pe membrul sanatos. Uneori este precoce ca in luxatii cand se incepe dupa doua luni sau dupa 90 de zile.alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund. c) membrul afectat se duce intre carji. d) se trece greutatea corpului pe carji prin balansarea in fata a acestora.Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat.mers pe plan ascendent. Exista bastoane dinamo-metrice care inregistreaza presiunea mainii. aceste activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare: . mers in zigzag. 2. Cura balneo-climaterica Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare. Uneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata. . in recuperarea traumatismelor soldului. . In general.

Burghele. Bazna. dr. Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara. D. Compendiu de anatomie si fiziologie de Gh.Ianculescu. Eforie Nord. Patologia chirurgicala Vol. Mogos si Al.Balneofizioterapie de dr. V. BIBLIOGRAFIE 1. Sbenghe. Tyercha. N. I.Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a membrelor de T. 2 de Th. Ionescu. dr. Editura Medicala 5. Editura Medicala . Mangalia si Techirghiol. Editura Stiintifica 3. Constantinescu. ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor. Editura Medicala 4. Teleki. I. Editura medicala 2. Neagu.Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata.Traumotologia practica de Aurel Denischi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->