Malaxor cu cuva transportabila

Operatia prin care se realizeaza imprastierea bucatilor sau particulelor materialelor unele printre altele se numeste amestecare, iar materialul rezultat amestec. In general, faza continua confer caracterul ei ntregului amestec si anume acesta se va comporta ca un solid, lichid sau gaz. Amestecarea poate constitui o operaie independenta, cnd este folosita la obinerea unor produse care sunt amestecuri de doua sau mai multe componente( brnza cu smntna, buturi rcoritoare din sucuri amestecate cu apa si dioxid de carbon). Ea poate fi operatie auxiliara cnd creeaz condiii optime de desfurare a operaiei principale si anume la intensificarea transmiterii cldurii( amestecarea cu aer cald a laptelui sub forma de bule foarte mici pentru uscarea acestuia, respectiv obinerea laptelui praf), separarea suspensiilor( amestecarea vinurilor cu betonita pentru formarea stratului filtrant necesar indepartarii suspensiilor prin filtrare), extragerea unor substane( amestecarea brochenului de floareasoarelui cu benzina pentru extragerea uleiului), reacii chimice( amestecarea zemii de zahar defecate-zeama de difuzie amestecata cu lapte de var cu dioxid de carbon prin barbotare pentru ndeprtarea excesului de calciu sub forma de carbonat de calciu, descompunerea zaharailor de calciu pentru punerea in libertate a zaharozei si adsorbirea pe carbonat de calciu a nezaharului pentru a fi ndeprtat prin filtrare), schimbarea strii fizice (dizolvarea zaharului in apa, diluarea acizilor minerali). Operaia de amestecare poarta diferite denumiri dupa caracteristicile materialelor si anume: amestecare, in cazul materialelor solide;agitare, la lichide;malaxare, la materialele pstoase. Utilajele folosite sunt denumite dup numele operaiei: amestectoare, agitatoare, malaxoare si pot avea funcionare continua sau discontinua.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA OPERATIA DE AMESTECARE

1. Factori referitori la materialele supuse amestecrii natura componentelor starea fizica a componentelor raportul cantitativ al componentelor proprietile componentelor -densitatea -solubilitatea(miscibilitatea) -vascozitatea -tensiunea superficiala -granulometria si forma particulelor(pentru solide) -umectabilitatea 2. Factori referitori la produsul rezultat in urma amestecrii gradul de omogenizare proprietile produsului -densitatea -vascozitatea -tensiunea superficiala 3. Factori referitori la operaia de amestecare(condiiile de operare) intensitatea amestecrii regimul de funcionare cantitatea sau debitul de produs durata amestecrii temperatura de lucru presiunea de lucru scopul urmrit tipul amestectorului puterea necesara amestecrii costul operaiei de amestecare

AMESTECAREA MATERIALELOR PASTOASE

In industria panificaiei si pastelor finoase, a produselor zaharoase si de patiserie, a preparatelor de carne se intalnesc numeroase materiale in stare pstoasa( aluaturi, carne tocata). La obinerea acestora se folosesc malaxoare a cror construcie asigura o energie de amestecare mai mare. Ele realizeaz concomitent frmntarea amestecului si nglobarea in el a unei cantitati de aer.

CLASIFICAREA AMESTECATOARELOR PENTRU MATERIALE CONSISTENTE (MALAXOARE)

cu benzi elicoidale cu 2 brae malaxoare si rotire in sens de ntimpinare cu brae fixe si cuva rotativa cu bra malaxor si cuva rotativa tip extruder tip val batatoare Malaxoarele sunt amestecatoare special destinate omogenizarii maselor consistente, pastoase sau realizarii unor operatii speciale. Pentru framantarea aluaturilor de panificatie se folosesc malaxoare cu cuva in miscare de rotatie si dispozitiv de malaxare cu brate, cu ancora sau cu spirala. Cuvele acestor malaxoare sunt montate pe o platforma mobila, fiind detasabile deoarece in panificatie fermentarea aluatului are loc in aceleasi cuve in care s-a relizat malaxarea.

MALAXORUL CU CUVA TRANSPORTABILA

UTILIZARE
Malaxorul cu cuva mobila este ntrebuinat in diferite ramuri ale industriei alimentare: panificaie, industria mezelurilor, a conservelor de carne etc.

ELEMENTE COMPONENTE
Malaxorul este compus din cuva 1 montata pe cruciorul mobil 2 ce se deplaseaz cu ajutorul a trei roti. Intre crucior si cuva este montata o roata dinata 3 ce face corp comun cu cuva, asigurnd angrenarea prin piciorul 4 cu transmisia prin curele 5 si motorul electric montat in interiorul carcasei 6. Dispozitivul de amestecare este format dintr-un ax oblic cu palete 7 si un bra de rzuire 8, ambele fiind antrenate de la acelai electromotor ce acioneaz cuva. Braul de amestecare poate avea forme diferite (furca, cuite etc.). Dispozitivul de amestecare funcioneaz numai in cazul cnd cuva este blocata pe postamentul de fixare prin piesa 9. La terminarea operaiei de amestecare braul este ridicat deasupra cuvei, permind scoaterea acesteia din piesa de blocare. Cuva este ridicata si rsturnata in buncrul mainii ce executa operaia urmtoare, cu ajutorul uni dispozitiv de rsturnare. Cuva Caracteristica eseniala a acestui utilaj este ca are o cuva deplasabila, fata de dispozitivul de amestecare, iar in cazul cnd este fixata la dispozitivul de amestecare, cuva se rotete in jurul axei sale verticale. Faptul ca la acest utilaj cuva este deplasabila simplifica mult condiiile de ncrcare si descrcare a materialelor la alimentare si evacuare si in acelai timp las posibilitatea ca un dispozitiv sa fie utilizat pentru realizarea amestecrii in mai multe cuve. In timpul amestecrii cuva se invarteste cu circa 30 rotaii/minut pentru a aduce materialul supus malaxrii continuu in fata paletelor si in acest mod sa fie realizata malaxarea.

Cuva transportabila este confectionata din otel inoxidabil si montata pe un carucior cu 3 roti prevazut cu maner pentru usurinta transportului, articulat in platforma caruciorului. Bratele malaxorului Malaxoarele cu 2 brate cotite, utilizate pentru omogenizarea aluaturilor si a unor paste pentru obtinerea produselor de patiserie necesita determinarea puterii instalate si verificarea mecanica a bratelor. Bratul malaxorului este supus unor tensiuni de forfecare in sectiunea de legatura cu arborele de antrenare. Viteza de rotatie a bratelor malaxorului este mai mare decat viteza de rotatie a cuvei si de sens contrar acesteia. In acest fel se asigura o amestecare foarte buna. Cateva valori ale tensiunilor admisibile la forfecare, pentru diferite materiale de executie ale amestecatoarelor: Caracteristici mecanice ale unor materiale Materialul Rezistenta la rupere N/m Alungirea la rupere % Tensiuni admisibile de forfecare Solicitare Solicitare statica pulsatorie N/m10 N/m10 7,2-12 4,8-8 9,6-14,4 7,2-9,5 9,6-14,4 3,0-3,5 6,4-9,6 4,8-6,4 6,4-9,6 2,0-2,3

otel de slaba rezistenta OL-60 Otel turnat Otel cu nichel Fonta prelucrata

3,5-5 5-7 3,6-6 4,5-6 1,35-1,75

25-15 20-10 20-10 20-16 -

Compatibilitatea intre materialele solide se rezolva usor prin alegerea unor materiale inerte fata de produsele alimentare, cum sunt oteluri inoxidabile, oteluri acoperite cu un strat de metal inoxidabil (nichel) sau cu un strat nemetalic inert, aluminiul, alama, bronzul, zincul, unele mase plastice (teflon, polietilena), unii elastomeri prelucrati special (cauciucul alimentar).

Arborele Arborele la partea superioara este fixat printr-un grup de lagare si pe el este fixata o roata dintata prin intermediul careia primeste miscarea de rotatie de la sistemul de actionare al malaxorului. Roata melcata la fixarea de batiu, se imbina cu un surub melc care face parte din sistemul de actionare al malaxorului si prin care se transmite miscarea de rotatie cuvei. Sistemul de actionare al malaxorului este inclus in batiul malaxorului si este format din motorul electric prin intermediul caruia se primeste energia de antrenare si un numar de roti de diferite tipuri prin care se transmite miscarea pe de o parte la arbore, pe de alta parte la cuva. Arborii se rotesc in jurul axei lor geometrice si transmit miscarea de rotatie organelor de masini aflate pe acestia. In principal arborii transmit momente de torsiune motiv pentru care sunt solicitati la torsiune iar sub efectul greutatii proprii precum si a bratelor montate pe ei sunt solicitati la incovoiere. Pentru solicitari usoare se utilizeaza la fabricarea arborilor oteluri carbon obisnuite OL 50, OL60 (STAS 500/2-80). Pentru solicitari importante se folosesc oteluri aliate de imbunatatire 30 Mn 16, 33 Mo Cr Ni 11. Lagare Lagarele sunt organe de masini cu rol de sustinere si ghidare a osiilor si arborilor aflate in miscare de rotatie. In acelasi timp asigura preluarea sarcinilor care actioneaza asupra lor. Lagarele pot fi: -lagare cu alunecare -lagare cu rostogolire (rulmenti) -lagare combinate Lagarele cu alunecare permit rotirea fusului arborelui pe suprafata cilindrica interioara a acestuia direct sau prin intermediul unei pelicule de lubrifiant. Principalele parti componente: corpul lagarului care poate fi executat dintr-o bucata ca o bucsa sau din 2 bucati avand un plan de separatie diametral pentru a se putea monta pe fusurile intermediare partea inferioara a corpului reprezinta o captuseala numita cuzine fixata de corpul lagarului printr-un sistem sau direct prin turnare in niste canale de forma speciala Rolul lubrifiantului di lagar:

-reduce pierderile prin frecare deci prelungeste durata de viata -protector impotriva coroziunii -amortizor al socurilor -transportor al caldurii din interiorul lagarului in mediu exterior Materiale: toate piesele lagarului se executa di acelasi material antifrictiune (bronz). Corpul si capacul se executa di otel turnat, sudat sau fonta si cuzinetii dintr0un material diferit: aliaje metalice pe baza de staniu, plumb, cupru, materiale sintetice nemetalice textolit, poliamida. Cuzinetii se executa prin turnare din bronz, fonta, otel dupa care sunt prelucrati mecanic. Rotile dintate Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului, poliamidei. Din grupa otelurilor se folosesc oteluri carbon de calitate STAS 880-66, oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-66, otel turnat STAS 600-74, iar uneori la roti putin solicitate oteluri carbon obisnuit STAS 500-68. Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati comportarea flancurilor dintilor la diverse forme de uzura. Ruperea dintilor este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor dintate. Fenomenul se datoreste incovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseala care duc la rupere dintelui in final. Roata melcata Roata melcata in cazul cand viteza de alunecare Va>5 m/s se executa din bronz cu staniu sau din bronz cu zinc. Pentru viteza de alunecare Va>10 m/s se folosesc bronzuri speciale cu diferite elemente de aliere. La viteza de alunecare Va<6 m/s se pot utiliza bronzuri de aluminiu iar la viteze si mai mici Va<2 m/s se pot utiliza fontele cenusii sau de antifrictiune. Rotile melcate cu diametrul pana la 200 mm se toarna integral din bronz iar celelalte se executa in general din 2 bucati: coroana din bronz iar corpul rotii din fonta cenusie, imbinarea intre coroana si corpul rotii de realizeaza prin seraj.

Serajele se bazeaza pe strangerea provocata de deformatiile elastice ale elementelor componente asamblate prin contact fortat. Transmisii prin curele Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore condus se poate realiza pe baza frecrii dintre un element intermediar flexibil, fara fire numit curea si rotile de curea montate pe cei doi arbori. Pentru a realiza fora de frecare, se asigura o tensionare iniiala a curelei pe rotile de curea astfel ca in momentul punerii in micare, a rotii motoare, ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 1 se va micora. Avantajele transmisiei prin curele : o posibilitatea transmiterii miscarii de rotaie si a puterii la distanta o funcionare lina fara zgomot o amortizarea ocurilor o protecia contra suprasarcinilor o posibilitatea de funcionare la turaii mari Dezavantaje : gabaritul mare raport de transmitere variabil ca urmare a alunecrii curelei pe roti forte mari pe arbori necesitatea dispozitivelor de intindere a curelei Dupa forma sectiuniii transversale a curelei, tipul transmisiei se realizeaz prin : curele late, trapezoidale, dinate , rotunde. Materialele din care pot fi confecionate curelele sunt : piele, textile, textile cauciucate, otel(benzi), material plastic. Curelele din esturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe straturi textile (insertii) din bumbac legate intre ele prin cauciuc vulcanizat. Motorul electric Placa de fundaie pe care urmeaz sa fie instalat motorul trebuie sa fie solida si sa nu permit vibraii. Electromotorul instalat trebuie aparat contra prafului conductor de electricitate si in special contra pulberii metalice. De aceea in imediata vecinatate a motorului nu sunt permise depozitarile de nici un fel de deseuri. Limita inferioara a temperaturii la care maina poate fi lsata in stare de repaus un timp mai indelungat nu trebuie sa fie <3.

Dupa ce s-a constatat ca maina este in perfecta stare de funcionare si este gata pentru a fi pornita, este necesar a se efectua o ponire de proba in gol, urmata de o funcionare continua pentru o durata de maxim 3 ore. Dupa pornirea de proba a motorului si punerea la punct a mecanismului pentru care el este destinat, se poate pune motorul in exploatare. Caracteristici tehnice ale malaxoarelor de aluat Caracterist ici Capacitate a cuvei, l Puterea instalata, kW Durata de framantare , min Dimensiun i de gabarit, L*l*H,mm Masa neta, kg MA-200 200 2,8 MA-300 300 3 FAL-300 300 2,2 MA-500 500 5,5 8-10 1800*900*1 900 1000 1700*1005*1 410 755 1540*1005*1 202 555 1890*1200*1 450 910

INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR DE AMESTECARE

1. ntreinerea utilajelor de amestecare

ntreinerea curenta a amestectoarelor se executa zilnic in scopul meninerii utilajelor in stare buna de funcionare si anume: -efectuarea lucrrilor de control si remedieri la asamblrile cu flane -executarea curatirii exterioare -executarea operaiei de ungere

-strangerea prezoanelor de la cutiile de etanare -executarea unor mici reparaii la izolaiile exterioare si alte organe -inlocuirea aparatelor de msura si control si a ventilatoarelor defecte 2. Repararea utilajelor La utilaje de amestecare reparaiile se executa diferit de la o ramura la alta, astfel : Tipul utilajului Nr. de ore de funcionare dupa care se face reparaia RC1 Amestector de formare Malaxor cu cilindru orizontal rotitor Malaxor pt preparat creme Zaharificator cu agitator paleta 6600
RC2

RK 44000

13200

3600 4620 3720

7200 18600 7440

28800 37200 37200

La aceste intervale de timp se executa o serie de operaii. Deservirea utilajelor si instalailor este permisa numai persoanelor instruite special in acest scop. Se interzice angajailor de la mainile si utilajele de amestecare sa remedieze defeciunile acestora ; repararea si ntreinerea lor se face numai de ctre angajai calificai in specialitatea respectiva. Operaii executate la malaxoare RC1: reparaii la dispozitivul de rsturnare, la sistemul de acionare, la instalaiile de alimentare. RC2 : toate lucrrile de la RC1+ reparri (nlocuiri) la lagre, la cuva, asamblrile arborilor. RK : toate lucrrile de la RC2+ nlocuiri(reparri) la arbori, cuva.

La utilajele de amestecare lucrrile de ntreinere planificata (RC1, RC2, RK) se executa dupa planurile de reparaii preventiv planificate avnd in general urmtorul coninut : RC1 : reparaii la corpul utilajului si la sistemul de sprijinire, la etanri si la conductori. RC2 : reparaii la subansamblele din interior si exterior. RK : reparaii capitale la ntreaga construcie a utilajului si la anexele sale. Elemente de proba Probarea se face in etapele : -proba de mers in gol (sau la din sarcina) timp de 2-4 ore -functionarea la din sarcina timp de 10-20 ore -functionarea la sarcina maxima timp de 4 ore Verificri in timpul probelor : temperatura lagrelor, temperatura motorului electric, funcionarea linitita a amestectorului, consumul specific de energie electrica, gradul de amestecare. Probarea in gol si in sarcina a utilajelor de amestecare In urma reparailor, utilajele se ncearc in gol si in sarcina urmarindu-se in special vibraiile. Dup probe se executa rodajul utilajului dupa care se ncarc treptat cu material, introducndu-se utilajul in flux.

Norme de protecie a muncii la exploatarea si ntreinerea utilajelor de amestecare

In timpul funcionarii sunt interzise repararea, curatarea si ungerea mainilor. Excepie fac dispozitivele de

ungere care de regula trebuie sa fie amplasate in afara zonei periculoase. In caz de intervenie la utilajele de amestecare sau la instalaiile acestora se va scoate de sub tensiune instalaia electrica de fora si se va pune o plcuta ,,ATENTIE NU CUPLATI, SE LUCREAZA PE LINIE. Dupa terminarea interveniei se vor monta la loc dispozitivele de protecie, iar pornirea se va face numai dupa atenionarea muncitorului.

Bibliografie

Gafiteanu Mihai Organe de maini , Bucuresti, Ed. Tehnica, vol I 1981, vol II 1983 Ioancea Lucian Maini, utilaje si instalaii in industria alimentara , Bucuresti, Ed. Ceres 1996 Banu Constatin Manualul inginerului de industrie alimentara Ed. Tehnica, Bucuresti 1998 Caiet de curs Elemente de inginerie mecanica Valentin Nedeff Maini si instalaii pentru industria alimentara Bacau, vol II 1997 I. Rasenescu operaii si utilaje in industria alimentara Galati 1979